2ra-3511/14 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat,

prima instanţă: Gh.Pavliuc dosarul nr. 2ra-3511/14 instanţa de apel: L.Popova, M.Moraru, A.Panov DECIZIE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Starîş Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Starîş Anatolie împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor, Consiliul municipal Chişinău şi executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 prin care s-a respins apelul declarat de Starîş Anatolie, s-au admis apelurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 15 aprilie 2014 şi încheierea din 26 mai 2014, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 03 iulie 2012 Starîş Anatolie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor,

Consiliul municipal Chişinău şi executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, este veteran de război, participant la lupte pentru apărarea independenţei şi integrităţii Republicii Moldova, totodată a fost nevoit să se refugieze din or.Bender din cauza participării la acţiunile militare. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26.05.2011 a fost obligat Consiliul municipal Chişinău să-i acorde lui şi membrilor familiei spaţiu locativ în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Hotărârea dată a rămas definitivă prin neatacare.

Menţionează că, la 17 februarie 2012 executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a emis încheierea nr. 026- 620/12 privind intentarea procedurii de executare şi a obligat Consiliul municipal Chişinău să execute hotărârea menţionată odată cu primirea prezentei încheieri. Prin răspunsul din 20.03.2012 Primăria mun. Chişinău a adus la cunoştinţă executorului judecătoresc Oleg Ungureanu că, la momentul actual executarea hotărârii judecătoreşti nu poate fi posibilă, din cauza lipsei spaţiului locativ liber în mun.Chişinău, cît şi din lipsa mijloacelor financiare necesare pentru construcţia spaţiului locativ. Indică reclamantul că la 14 noiembrie 2011 s-a adresat Primăriei mun.Chişinău cu cerere, prin care a solicitat de a contribui la executarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 26.05.2011, însă pînă în prezent hotărârea nominalizată nu a fost executată.

Susţine că în urma neexecutării hotărârii i s-a cauzat un prejudiciu material şi moral. Astfel, estimează paguba materială la suma de 20 000 lei suportată în urma închirierii în perioada 20.02.2013 – 16.01.2014 a unui apartament în mun. Chişinău, iar prejudiciul moral îl consideră rezonabil în mărime de 100 000 lei, avînd în vedere totalitatea suferinţelor de ordin psihic şi stres la care a fost supus împreună cu familia sa. Reclamantul a mai indicat, că neexecutarea ulterioară a hotărârii judecătoreşti în favoarea sa va duce la încălcarea dreptului garantat de art. 6 §1 al Convenţiei, în consecinţă încălcîndu-se şi dreptul său de proprietate garantat de Articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie.

Cere reclamantul, constatarea violării drepturilor prevăzute de art. 6 şi 13 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi Articolului 1 al Protocolului 1 adiţional la Convenţie; încasarea prejudiciului moral pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti în mărime de 100 000 lei şi prejudiciului material în sumă de 20 000 lei şi cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 15 aprilie 2014 acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatată pentru perioada 20 martie 2013 şi 15 aprilie 2014 încălcarea dreptului lui Starîş Anatolie la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2011 şi s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Starîş Anatolie suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 20 000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciu material, cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 26 mai 2014 s-a corectat greşelile din hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 15 aprilie 2014 prin modificarea sintagmei „20 martie 2013 şi 15 aprilie 2014” cu „20 februarie 2013 şi 16 ianuarie 2014”.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 a fost respins apelul declarat de Starîş Anatolie, s-au admis apelurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 15 aprilie 2014 şi încheierea din 26 mai 2014, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii. 2 La 07 octombrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Starîş Anatolie a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că, nu au fost constatate şi elucidate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, fiind aplicate şi interpretate eronat normele de drept material.

În acest sens susţine că datorită eventualei neexecutări a hotărîrii judecătoreşti, nu poate beneficia de bunurile sale, astfel încălcîndu-se dreptul său la protecţia proprietăţii garantat de Articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie. Pretinde recurentul că neexecutarea ulterioară a hotărârii judecătoreşti în favoarea sa va duce la încălcarea dreptului garantat de art. 6 §1 al Convenţiei. Menţionează că la aprecierea sumei cu titlu de prejudiciu moral instanţa de fond nu a luat în consideraţie durata neexecutării hotărârii judecătoreşti, importanţa cauzei reieşind din obiectul litigiului - asigurarea cu spaţiu locativ, precum şi de faptul că pe tot parcursul perioadei de neexecutare a hotărârii a suportat o încordare psihică, retrăiri şi stare de stres.

La fel indică că la stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat ca urmare a încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nu s-a ţinut cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pe cauze similare împotriva Republicii Moldova şi jurisprudenţa naţională. Consideră că, suma solicitată cu titlu de despăgubire morală în mărime de 100000 lei pentru termenul în care a fost privat de anumite drepturi şi îngrădit de alte libertăţi se încadrează în jurisprudenţa CEDO. Judecînd recursul declarat de către Starîş Anatolie împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Starîş Anatolie, de a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 şi parţial hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 15 aprilie 2014 în partea în care s-a dispus încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Starîş Anatolie a sumei de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a cerinţei, cu menţinerea în rest a hotărârii primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărâre.

Conform art. 2 alin. (1) şi (2) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii 3 judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Conform alin. (6) al aceluiaşi articol, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul cînd se constată o executare continuă, termenul nerezonabil se va aprecia doar de la data naşterii obligaţiei de executare (dies a quo) şi pînă la ziua adoptării hotărîrii cu privire la o eventuală constatare a violării/neviolării dreptului declarat de Articolul 6 § 1 din Convenţie. Instanţa de recurs constată că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26.05.2011 a fost obligat Consiliul municipal Chişinău să-i acorde lui Starîş Anatolie şi membrilor familiei spaţiu locativ în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Hotărârea dată a devenit irevocabilă. Din materialele cauzei urmează că recurentul s-a adresat cu o cerere către executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, prin care a solicitat să contribuie conform legislaţiei în vigoare la executarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 26.05.2011.

Potrivit încheierii executorului judecătoresc Ungureanu Oleg din 17.02.2012, s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu nr.3-992/11 din 26.05.2011 cu privire la obligarea Consiliului municipal Chişinău să-i acorde lui Starîş Anatolie împreună cu membrii familiei lui, spaţiu locativ conform normelor legislaţiei în vigoare, stabilind pentru aceasta un termen de 15 zile debitorului Consiliul municipal Chişinău, pentru a executa benevol cerinţele documentului executoriu. Prin răspunsul din 20.03.2012, Primăria mun.Chişinău a informat că hotărârea instanţei de judecată nu poate fi executată din cauza lipsei spaţiului locativ liber în municipiul Chişinău. De asemenea, s-a stabilit că prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 20 februarie 2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013 şi încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 02 octombrie 2013, s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2011 şi s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Starîş Anatolie suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 4000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciu material, cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, şi cheltuielile de judecată în mărime de 178 lei.

Astfel, Colegiul reţine că pînă în prezent hotărârea judecătorească din 26 mai 2011 nu a fost executată, motiv din care recurentul la 16 ianuarie 2013 s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin această încălcare. 4 În circumstanţele relevate şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că prima instanţă corect a constatat pentru perioada 20 februarie 2013 şi 16 ianuarie 2014 încălcarea dreptului recurentului Starîş Anatolie la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti din 26 mai 2011 privind obligarea Consiliului municipal Chişinău să-i acorde lui şi membrilor familiei spaţiu locativ în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Remarcă Colegiul că executarea hotărârii judecătoreşti constituie parte integrantă a procesului, iar Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa. Totodoată, Colegiul consideră că compensaţia pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 2 000 lei stabilită de prima instanţă nu este una echitabilă suferinţelor psihice suportate de către Starîş Anatolie pentru perioada de neexecutare a hotărîrii judecătoreşti de 11 luni.

Conform art.5 al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral.

Reglementări similare se regăsesc şi în art.41 din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale Astfel, la aprecierea prejudiciului moral se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul părţilor, precum şi miza pentru reclamant. De asemenea, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului, prezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral şi în acest sens a se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze.

Or, hotărârile privind obligarea Consiliului mun. Chişinău să acorde spaţiu locativ unor subiecţi de drept, poartă un caracter specific şi asta deoarece fondul municipal de spaţiu locativ este epuizat. În context, neexecutarea categoriei date de hotărîri nu ţine de conduita de rea-credinţă a debitorului sau a organului împuternicit să contribuie la executarea lor (executorul judecătoresc), ci de imposibilitatea executării acestor hotărîri din motive mai presus de voinţa părţilor implicate. Astfel, lipsa spaţiului locativ disponibil în fondul municipal, deşi este un argument forte, nu 5 exclude în totalitate obligativitatea executării acestor hotărîri. Mărimea despăgubirii, în esenţă, trebuie să depindă de comportamentul executorului şi creditorului.

Însă, în acelaşi timp, întîrzierea executării lor din motivele menţionate, nu poate justifica încasarea unor despăgubiri morale materializate în cuantum bănesc. Anume din aceste considerente, legiuitorul a prevăzut că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. Astfel, ţinînd cont de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, de conduita autorităţilor relevante, precum şi de durata neexecutării hotărîrii judecătoreşti, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră neîntemeiată încasarea sumei de 2 000 lei, acordată cu titlul de prejudiciu moral, stabilind că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral.

Argumentele invocate de recurentul Starîş Anatolie în cererea de recurs nu pot fi reţinute, deoarece poartă un caracter declarativ şi sunt lipsite de suport probatoriu. Totodată, Colegiul va reţine întemeiată soluţia primei instanţe cu privire la încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Starîş Anatolie suma de 20 000 lei cu titlu de cheltuieli plată pentru spaţiul locativ ţinut în locaţiune. Or, în confirmarea acestei cerinţe a fost prezentat contractul de locaţiune din 25 decembrie 2013 din care rezultă că Starîş Anatolie a luat în chirie apartamentul nr.28 din str. Maria Drăgan, 7, mun.Chişinău de la Popovici Ludmila pe perioada 25 decembrie 2012 – 01 ianuarie 2014, la preţul de 2000 lei/lună.

Contractul menţionat a fost înregistrat la 28 decembrie 2012 la DAF Ciocana, Popovici Ludmila achitînd şi taxele ce ţin de impozitul pe venit, în temeiul art.901 alin. (34) Cod fiscal.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul de către Starîş Anatolie, de a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 15 aprilie 2014 în partea în care s-a dispus de a încasa de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Starîş Anatolie a sumei de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a cerinţei, iar în rest hotărârea primei instanţe se menţine.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Starîş Anatolie. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 15 aprilie 2014 în partea în care s-a dispus de a încasa de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în 6 beneficiul lui Starîş Anatolie a sumei de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, şi se emite o hotărâre nouă în această parte de respingere a acţiunii. În rest, hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 15 aprilie 2014, se menţine.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 7