2ra-2656/13 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat

prima instanţă: C.Vîrlan dosarul nr. 2ra-2656/13 instanţa de apel: N.Budăi, A.Nogai, I.Muruianu ÎNCHEIERE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Starîş Anatolie şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Starîş Anatolie împotriva Ministerului Finanţelor, Consiliului municipal Chişinău, Ministerului Justiţiei şi executorului judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013 prin care s-au respins apelurile declarate de Starîş Anatolie şi Ministerul Finanţelor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 20 februarie 2013, c o n s t a t ă La 03 iulie 2012 Starîş Anatolie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Consiliului municipal Chişinău, Ministerului Justiţiei şi executorului judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 26.05.2011 Curtea de Apel Chişinău a emis hotărîrea prin care a obligat Consiliul municipal Chişinău să-i acorde lui şi membrilor familiei spaţiu locativ în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Hotărîrea dată a rămas definitivă prin neatacare.

Menţionează că, la 17 februarie 2012 executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a emis încheierea nr. 026- 620/12 privind intentarea procedurii de executare şi a obligat Consiliul municipal Chişinău să execute hotărîrea menţionată odată cu primirea prezentei încheieri. 1 Prin răspunsul din 20.03.2012 Primăria mun. Chişinău a adus la cunoştinţă executorului judecătoresc Oleg Ungureanu că, la momentul actual executarea hotărîrii judecătoreşti nu poate fi posibilă, din cauza lipsei spaţiului locativ liber în mun. Chişinău, cît şi din lipsa mijloacelor financiare necesare pentru construcţia spaţiului locativ. Indică reclamantul că la 14 noiembrie 2011 s-a adresat cu o cerere la Primăria mun. Chişinău cu solicitarea de a contribui la executarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 26.05.2011, însă a primit un răspuns negativ, fapt ce denotă că primăria nu doreşte rezolvarea problemei apărute.

Susţine că din vina autorităţilor competente hotărîrea nominalizată nu se execută mai bine de douăzeci şi două luni, termen pe care îl consideră excesiv de îndelungat. Mai menţionează că în urma neexecutării hotărîrii i s-a cauzat un prejudiciu material şi moral. Astfel, estimează paguba materială la suma de 26 000 lei suportată în urma închirierii în perioada 25.12.2012 - 01.01.2014 a unui apartament în mun. Chişinău, iar prejudiciul moral îl consideră rezonabil în mărime de 3000 Euro, avînd în vedere totalitatea suferinţelor de ordin psihic, flustrării şi stres la care a fost supus împreună cu familia sa. În continuare, pretinde că neexecutarea ulterioară a hotărîrii judecătoreşti în favoarea sa va duce la încălcarea dreptului garantat de art. 6§1 al Convenţiei, în consecinţă încălcîndu-se şi dreptul său de proprietate garantat de Articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie.

Cere reclamantul, constatarea violării drepturilor prevăzute de art. 6 şi 13 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi Articolului 1 al Protocolului 1 adiţional la Convenţie; încasarea prejudiciului moral pentru neexecutarea hotărîrii judecătoreşti în mărime de 3000 Euro şi prejudiciului material în sumă de 26 000 lei, cu obligarea executării hotărîrii în termen de o lună. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 20 februarie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatată încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2011 şi s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Starîş Anatolie suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 4000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciu material, cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, precum şi cheltuielile de judecată în mărime de 178 lei. Hotărîrea instanţei de fond a fost contestată cu apel de către ambele părţi. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013 s-au respins apelurile declarate de Starîş Anatolie şi Ministerul Finanţelor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 20 februarie 2013. 2 La 31 mai 2013 Starîş Anatolie a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea dispoziţiilor judecătoreşti în partea respingerii pretenţiilor şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În susţinerea recursului s-a invocat că hotărîrile judecătoreşti sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece au fost emise cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Susţine recurentul că neexecutarea ulterioară a hotărîrii judecătoreşti în favoarea sa va duce la încălcarea dreptului garantat de art. 6§1 al Convenţiei. În acest sens pretinde că datorită eventualei neexecutări a hotărîrii judecătoreşti, nu poate beneficia de bunurile sale, astfel încălcîndu-se dreptul său la protecţia proprietăţii garantat de Articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie.

La 06 august 2013 cerere de recurs a declarat şi Ministerul Finanţelor, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Starîş Anatolie să fie respinsă integral. În susţinerea recursului s-a invocat că hotărîrile date de instanţele de judecată au fost adoptate cu interpretarea eronată a normele de drept material. Astfel indică că existenţa încălcării drptului la executare în termen rezonabil a unei hotărîri judecătoreşti poate fi constatată şi devine reparabilă doar la expirarea termenului de un an de la data intentării procedurii de executare silită, motiv din care consideră acţiunea reclamantului neîntemeiată, iar soluţia instanţelor de judecată necorespunzătoare rigorilor legale.

Prin urmare invocînd prevederile art. 361 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, consideră că reparaea prejudiciului moral cauzat prin neexecutare intervine doar la un an de la expirarea termenului de 6 luni de la care a fost prezentat titlul executoriu în original autorităţii competente. Afirmă că o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fndamentale în privinţa reclamantului poate exista doar în condiţiile în care este depăşit termenul de un an, considerat de Curtea Europeană drept unul rezonabil pentru executarea hotărîrii şi nu dă naştere la nici un fel de garanţii în vederea reparării prejudiciului moral şi material cauzat înainte de expirarea acestuia.

Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererile de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursurile declarate de către Starîş Anatolie şi Ministerul Finanţelor urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială 3 sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Consecvent art. 432 prevede exhaustiv temeiurile de declarare a cererii de recurs. Respectiv, invocarea altor încălcări ale normelor procedurale, a altor norme de drept material, aprecierea incorectă a circumstanţelor de fapt în susţinerea recursului, pornind de la specificul acestei faze a procesului, nu poate avea loc.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Starîş Anatolie şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sunt declarative şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Argumentele recursurilor declarate nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia ei în fapt. Instanţa de recurs menţionează şi faptul că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, deasemenea recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Starîş Anatolie şi Ministerul Finanţelor ca inadmisibile. 4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursurile declarate de Starîş Anatolie şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî 5