2rh-416/14 — Separarea în natură a cotei părţi din proprietate comună şi compensarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: D.Gherman dosarul nr.2rh-416/14 instanţa de apel: A.Gheorghieş, N.Chircu, I.Talpă instanţa de recurs: G.Stratulat, I.Bejenaru, I.Oprea, V.Clevadî ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd cererea de revizuire declarată de către Dragan Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tuchilo Vasili împotriva lui Dragan Valeriu cu privire la separarea în natură a cotei părţi din proprietate comună şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014 prin care a fost admis recursul declarat de Tuchilo Vasili prin intermediul reprezentantului Felişcan Victor, s-a casat integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 mai 2014 şi parţial hotărîrea Judecătoriei Soroca din 07 noiembrie 2013, fiind emisă în partea casată o hotărîre nouă de respingere a cererii, c o n s t a t ă: La 01 noiembrie 2010 Tuchilo Vasili a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dragan Valeriu cu privire la separarea în natură a cotei părţi din proprietate comună şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că este proprietar a ½ cotă-parte din casa de locuit din str. Ştefan cel Mare, 91, or.Soroca, în baza contractului de vînzare- cumpărare nr.3610 din 25 octombrie 1977, înregistrat iniţial la Oficiul Cadastral Soroca la 24 noiembrie 1977 şi suplimentar la 19 iunie 2003, cu atribuirea numărului cadastral 780111903401. Totodată, şi pîrîtul deţine în proprietate ½ cotă-parte din casa de locuit menţionată, însă nu cunoaşte în baza căror acte. Susţine că de nenumărate ori i-a propus pîrîtului, pe cale amiabilă, să separe în natură cotele părţi a fiecăruia, dar acesta refuză şi continuă să construiască obiecte pe teritoriul comun. 1 Consideră că separarea cotelor-părţi din bunul imobil proprietate comună în natură este posibilă şi în modul stabilit va avea posibilitatea de a beneficia de dreptul asupra terenului ce îi aparţine.

Cere reclamantul, atribuirea lui Tuchilo Vasili şi Dragan Valeriu în natură cu drept de proprietate privată a cîte ½ cotă-parte din terenul aferent casei de locuit nr.91 din str. Ştefan cel Mare, număr cadastral 7801119034, ce constituie suprafaţa de 0,401 ha şi compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.1-2). Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 07 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă. S-a atribuit în proprietate lui Tuchilo Vasili ½ din terenul aferent casei de locuit nr.91 din str. Ştefan cel Mare, număr cadastral 7801119034, conform raportului de expertiză nr.1437 din 19 august 2013, Varianta – 1 partea – 1, ce constituie 401 m.p. şi anume: sectorul de teren marcat de punctele 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-7, cu suprafaţa 401 m.p.

(inclusiv suprafaţa terenului aflat sub construcţie conform Anexei – 1, construcţie accesorie 04), iar lui Dragan Valeriu ½ din terenul aferent casei de locuit nr.91 din str. Ştefan cel Mare, număr cadastral 7801119034, conform raportului de expertiză nr.1437 din 19 august 2013, Varianta – 1 partea – 2, ce constituie 401 m.p. şi anume: sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9- 10-11-12-13-14-15-16-17-18-1, cu suprafaţa 401 m.p. (inclusiv suprafaţa terenului aflat sub construcţie).

Varianta de partajare s-a impus părţilor cu respectarea următoarelor condiţii: – partea 2 va permite părţii – 1 accesul pe terenul aferent peretelui numerotat pe plan cu punctele 8-9 în cazul în care partea 1 va dori să efectueze careva lucrări de reparaţie sau întreţinere a peretelui dat (conform anexei nr.1); partea – 1 va permite părţii – 2 accesul pe terenul aferent peretelui numerotat pe plan cu punctele 12-13 în cazul în care partea – 2 va dori să efectueze careva lucrări de reparaţie sau întreţinere a peretelui dat (conform anexei – 1). Hotarele sectoarelor de teren acordate în folosinţă exclusivă: partea 1 suprafaţa 401 m.p.

parcela marcată de punctele 7-8 distanţa 8,90 m, 8-9 peretele construcţiei, 9-10, 10-11, 11-12 anexa pereţilor despărţitori, 12-13 peretele construcţiei, 13-14 distanţa 4,25 m, 14-15 distanţa 7,40 m, 15-16 distanţa 5,50 m, 16-17 distanţa 6,25 m, 17-18 distanţa 8,43 m, 18-19 distanţa 6, 77 m, 19-20 distanţa 7,93 m, 20-21 distanţa 25,78 m, 21-7 distanţa 13,57 m; partea 2 suprafaţa 401 m.p.

parcela marcată de punctele 1-2 distanţa 16,57 m, 2-3 distanţa 1,20 m, 3-4 distanţa 3,56 m, 4-5 distanţa 3,36 m, 5-6 distanţa 3,15 m, 6-7 distanţa 7,95 m, 7-8 distanţa 8,90 m, 8-9 peretele construcţiei, 9-10, 10-11, 11-12 axa pereţilor despărţitori, 12-13 peretele construcţiei, 13-14 distanţa 4,25 m, 14-15 distanţa 7,40 m, 15-16 distanţa 5,50 m, 16-1 distanţa 13,07 m. Împărţirea sectorului de teren este necesar să corespundă planului general, care este parte integră a raportului de expertiză conform anexei – 1. S-a încasat de la Dragan Valeriu în beneficiul lui Tuchilo Vasili cheltuielile de judecată în mărime de 5 500 lei pentru asistenţă juridică şi 780 lei pentru efectuarea expertizei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 mai 2014 a fost admis apelul declarat de Dragan Valeriu, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 07 noiembrie 2013, fiind emisă o nouă hotărîre de respingere a pretenţiilor.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014 a fost admis recursul declarat de Tuchilo Vasili prin intermediul reprezentantului Felişcan Victor, s- a casat integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 mai 2014 şi parţial hotărîrea 2 Judecătoriei Soroca din 07 noiembrie 2013 şi în partea casată s-a emis o hotărîre nouă prin care a fost respinsă cererea lui Tuchilo Vasili împotriva lui Dragan Valeriu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei. S-a exclus din aliniatul patru şi cinci ale dispozitivului hotărîrii Judecătoriei Soroca din 07 noiembrie 2013 „Se atribuie lui Dragan Valeriu ½ din terenul aferent casei de locuit nr.91 din str.Ştefan cel Mare, număr cadastral 7801119034 conform raportului de expertiză nr.1437 din 19 august 2013 Varianta – 1 partea – 2, ce constituie 401 m.p.

şi anume: sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16- 17-18-1, cu suprafaţa 401 m.p. (inclusiv suprafaţa terenului aflat sub construcţie)” cifrele „17-18”. În rest, hotărârea Judecătoriei Soroca din 07 noiembrie 2013 a fost menţinută. La 18 noiembrie 2014 Dragan Valeriu a depus cerere de revizuire, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi remiterea pricinii pentru rejudecare. În motivarea cererii de revizuire a invocat faptul că circumstanţele constatate de instanţa de recurs sunt eronate, deoarece în urma separării în nautură a cotelor-părţi din lotul de pămînt proprietate comună a fost lipsit de dreptul de a se folosi şi administra construcţia ce îi aparţine cu drept de proprietate privată, amplasată pe partea din teren atribuită intimatului.

După emiterea deciziei instanţei de recurs intimatul nu îi permite benevol accesul liber la construcţia locativă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(l) lit.a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.451 alin.(1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; 3 h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Din cele expuse, argumentul invocat de către revizuent în cererea de revizuire cu referire la faptul că circumstanţele constatate de instanţa de recurs sunt eronate, nu întruneşte nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prezenta cerere de revizuire este în esenţă un recurs ordinar în care revizuentul invocă dezacordul cu decizia instanţei de recurs adoptată în pricină. Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curînd să obţină o nouă examinare a pricinii decît o procedură de revizuire în sensul art. 449-453 CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul cînd reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roşca contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că admiterea cererii de revizuire depuse de către Dragan Valeriu ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Dragan Valeriu împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tuchilo Vasili împotriva lui 4 Dragan Valeriu cu privire la separarea în natură a cotei părţi din proprietate comună şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 5