2rhc-110/14 — Încasarea datoriei si penalitătii de întârziere

prima instanţă: V. Buhnaci dosarul nr. 2rhc-110/14 (Judecătoria Botanica mun. Chişinău) instanţa de apel: A. Panov, L. Popova, M. Moraru (Curtea de Apel Chişinău) instanța de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, I. Corolevschi (Curtea Supremă de Justiție) ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, cererea de revizuire depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Binecon”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Linara Audit” împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Binecon” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întârziere, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014 prin care a fost respins recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Binecon” și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2014, c o n s t a t ă La 02 octombrie 2013 SRL „Linara Audit” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Binecon” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întârziere.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 02 decembrie 2011 SRL „Linara Audit”, în calitate de prestator, şi SRL „Binecon”, în calitate de beneficiar, au încheiat contractul nr. 02/12-11 cu privire la prestarea serviciilor de audit, prin care reclamanta s-a obligat să-i furnizeze pârâtei servicii specializate de evidenţă contabilă, iar ultima s-a obligat să achite costul acestora de 1 800 lei pe lună (inclusiv 300 lei TVA). În perioada 01 decembrie 2011 – 01 iunie 2012 SRL „Linara Audit” a prestat în favoarea beneficiarului serviciile respective, fiind întocmite actele ale lucrărilor executate din 29 decembrie 2011, 31 ianuarie 2012, 30 martie 2012, 30 aprilie 2012 şi 31 mai 2012, semnate de ambele părţi contractante.

Totodată a eliberat pe numele pârâtei facturile fiscale aferente lucrărilor executate, care de asemenea au fost recepţionate şi semnate de către ultima. Menţionează reclamanta că şi-a îndeplinit în mod conştiincios obligaţiunile asumate conform contractului cu privire la prestarea serviciilor de audit şi a executat lucrările de evidenţă contabilă corespunzătoare, însă pârâta SRL „Binecon” nu şi-a onorat obligaţiunile asumate şi nu a achitat costul lucrărilor prestate în beneficiul ei. De asemenea, remarcă că potrivit pct. 4.3. din contractul nr. 02/12-11 din 02 decembrie 2011, beneficiarul se obligă să achite prestatorului penalitatea în mărime de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere din suma ce urmează a fi plătită.

La momentul adresării în judecată datoria de bază a SRL „Binecon” constituie 10 800 lei şi penalitatea de întârziere – 10 170 lei. Consideră reclamanta că în virtutea normelor de drept pertinente este îndreptăţită la plata datoriei restante compuse din datoria de bază şi penalitatea de întârziere aferentă. La 03 iunie 2013 a adresat pârâtei o somaţie în vederea soluţionării pe cale extrajudiciară a litigiului apărut, recepţionată la 05 iunie 2013 conform avizului poştal de recepţie, care însă a rămas fără răspuns şi executare. Cere reclamanta SRL „Linara Audit” încasarea în beneficiul său de la pârâta SRL „Binecon” a datoriei de bază în mărime de 10 800 lei, penalităţii de întârziere în cuantum de 10 070 lei şi taxei de stat în sumă de 629,10 lei, iar în total suma de 21 599,10 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 06 februarie 2014 acţiunea a fost admisă integral, fiind încasată de la SRL „Binecon” în beneficiul SRL „Linara Audit” datoria de bază în mărime de 10 800 lei, penalitatea de întârziere în cuantum de 10 070 lei şi taxa de stat în sumă de 629,10 lei, iar în total suma de 21 599,10 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014 apelul declarat de către SRL „Binecon” împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 06 februarie 2014, a fost restituit ca fiind depus în afara termenului legal.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014 a fost respins recursul declarat de către SRL „Binecon” și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2014. La 06 octombrie 2014 SRL „Binecon” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014. În motivarea cererii de revizuire, revizuenta SRL „Binecon” a invocat ca temei de revizuire faptul că instanțele de judecată în mod arbitrar au apreciat probele în prezenta pricină contrar art. art. 117, 121, 130 CPC.

Susține că obiectul prezentei cauze este contractul nr. 02/12-11 cu privire la prestarea serviciilor de audit din 02 decembrie 2011, însă în actele prezentate de către SRL „Linara Audit” figurau datele unui alt contract nr. 08/06 din 01 aprilie 2006. Mai indică revizuenta că la cazul speței nu puteau fi admise ca probe facturile fiscale prezentate de către SRL „Linara Audit” deoarece în acestea nu s-a menționat contractul în baza căruia serviciile au fost furnizate. Consideră că pe parcursul examinării ordinare a pricinii au fost încălcate principiile imparțialității și obiectivității. Pretinde că argumentele relevate supra se încadrează în temeiurile legale ale revizuirii. Cere revizuenta SRL „Binecon” admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a deciziei Curţii Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014 și rejudecarea recursului, cu admiterea acestuia și restituirea prezentei pricini spre rejudecare în prima instanță.

Ulterior, la 23 decembrie 2014, SRL „Binecon” a depus un supliment la cererea de revizuire, în care a invocat încălcarea dreptului său de acces la justiție de către Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 18 iunie 2014 și s-a plâns de 2 motivarea insuficientă a hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 06 februarie 2014. Totodată, susține revizuenta că decizia Curţii Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014 este ilegală și discriminatorie. La 31 octombrie 2014 în adresa SRL „Linara Audit” a fost expediată spre cunoştinţă copia cererii de revizuire a SRL „Binecon” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Nu au fost depuse referințe la respectiva cerere de revizuire.

Studiind materialele dosarului şi verificând argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie subliniază că conform art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, orice 3 persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege.

Procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roşca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţie, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de regula lucrului judecat. Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Instanţa de revizuire consideră că motivele invocate de către revizuenta SRL „Binecon” în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul dânsei cu soluția pronunțată de Judecătoria Botanica mun. Chişinău prin hotărârea din 06 februarie 2014 și nu relevă prin prisma art. 449 CPC careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Astfel, pretinsa apreciere arbitrară a probelor și nerespectarea principiilor imparțialității și obiectivității de către instanțele judecătorești nu pot fi admise ca temeiuri acceptabile şi concludente în vederea admiterii prezentei cereri de revizuire.

Iar argumentele referitoare la încălcarea dreptului de acces la justiție de către instanța de apel și emiterea unei hotărâri judecătorești discriminatorii de către instanța de recurs, sunt pur declarative și invocate exclusiv în scopul de a justifica într-un oarecare mod înaintarea prezentei cereri de revizuire. 4 Mai mult decât atât, prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014, a cărei revizuire se cere, instanța de recurs nici nu s-a expus asupra fondului cauzei, verificând exclusiv legalitatea și temeinicia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014 de restituire ca fiind depus în afara termenului legal a apelului declarat de către SRL „Binecon”. În lumina celor relevate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că temeiurile de revizuire invocate de către revizuenta SRL „Binecon”, sunt neîntemeiate şi care nu pot fi reţinute.

Se evidențiază că revizuenta nici nu a indicat în baza cărui temei concret din art. 449 CPC înaintează prezenta cerere de revizuire. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reţine că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de SRL „Binecon”, în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Popov (2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06 martie 2006. Având în vedere că motivele invocate de către revizuentă sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către SRL „Binecon” ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Binecon” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Linara Audit” împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Binecon” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întârziere. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 5