- Dosarul nr.
- 2ra-3102/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 26 noiembrie 2014
- Părțile
- Jalba Ion vs SRL Binecon
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-3102/14 — Rezilierea contractului si încasarea sumei
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA
dosar nr.2ra-3102/14 prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău (judecător V.Mihailă) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavrilița) ÎNCHEIERE 26 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru, Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Binecon”, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Jalbă Ion împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Binecon” privind rezilierea contractului şi încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Binecon” și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău din 21 octombrie 2013, prin care acțiunea a fost admisă parțial, a c o n s t a t a t: La 15.03.2013 reclamantul Jalbă Ion s-a adresat în judecată cu acțiune împotriva SRL „Binecon”, prin care a solicitat rezilierea contractului nr. 111/04-2 AH din 05.04.2011, precum şi încasarea sumei de 4000 lei cu titlu de datorie, penalitate în mărime de 3640 lei, dobînda de întîrziere în mărime de 860 lei şi cheltuielile de judecată. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 05.04.2011 a încheiat contractul cu privire la supravegherea de autor nr.11/04-2 AH, conform căruia pârâtul s-a obligat să execute supravegherea de autor a procesului de efectuare a lucrărilor de construcție a obiectului şi anume „Casa de locuit şi încăperi auxiliare" situată în satul Piatra Albă, raionul Ialoveni, în conformitate cu proiectul existent, iar reclamantul s-a obligat să efectueze în termen plata pentru serviciul dat.
În conformitate cu prevederile contractuale plata pentru serviciul de supraveghere de autor constituia 400 lei pentru fiecare prezentare la locul obiectului a specialistului pârâtului SRL „Binecon", care urma să fie achitat în avans 100%. La momentul încheierii contractului, reclamantul a achitat în avans suma de 4000 lei pentru executarea ulterioară a serviciului de supraveghere de autor a obiectului pentru ce i s-a eliberat chitanță de plată fără bon a aparatului de casă. A menționat, că pe parcursul perioadei 02.05.2011-12.10.2011, dirigintele de șantier, Rezmeriţă Nicolae, a întocmit 15 procese-verbale de verificare a calității lucrărilor care nu au fost semnate de către specialistul pârâtului, SRL „Binecon". Consideră, că pârâtul sistematic şi cu rea-credință nu şi-a onorat obligațiunile contractuale, în pofida faptului că acest serviciu a fost achitat în avans şi de nenumărate ori a fost telefonat şi invitat la obiect.
Afirmă, că în scopul evitării suportării unor cheltuieli suplimentare aferente rezilierii contractelor şi acordurilor existente cu antreprenorii şi subantreprenorii, care asigurau construcţia conform proiectului, nu a solicitat sistarea lucrărilor de construcție. Însă, fiind alarmat de situația creată, la 10.09.2012, s-a adresat cu o cerere scrisă către SRL „Binecon" pentru verificarea şi depistarea abaterilor de proiect admise de antreprenori sau subantreprenori în procesul construcției. Răspuns la cererea dată reclamantul nu a primit. A afirmat că pârâtul nu a efectuat nici o înscriere în cartea tehnică pe toată perioada desfășurării lucrărilor de construcție care de fapt era o obligație contractuală, mai ales în cazul în care depista abateri de proiect şi urma să informeze imediat pe reclamant.
A indicat, că la 17.01.2013 a înaintat în adresa pârâtului o reclamație, prin care a solicitat rezilierea benevolă a contractului nr.11/04-2 AH din 05.04.2011 prin semnarea bilaterală a unui acord şi restituirea sumei în mărime de 4000 lei. La 31.01.2013 a primit răspuns la reclamație, prin care a fost refuzată rezilierea contractului şi restituirea sumei de 4000 lei, invocând-se existența abaterilor de la proiect efectuate în timpul lucrărilor de construcție. Din aceste considerente, reclamantul s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune pentru rezilierea contractului nr.11/04-2 AH din 05.04.2011 şi încasarea din contul pârâtului SRL „Binecon" în beneficiul său suma de 4000 lei, penalitatea în mărime de 3640 lei, dobânda de întârziere în sumă de 860 lei şi cheltuielile de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 21.10.2013 acţiunea a fost admisă parțial. S-a reziliat contractul nr.11/04-2 AH din 05.04.2011 cu privire la supravegherea de autor nr.11/04-2 AH, încheiat între Jalbă Ion şi SRL „Binecon". S-a încasat din contul SRL „Binecon" în beneficiul lui Jalbă Ion suma de 4000 lei cu titlu de avans achitat în vederea executării contractului nr.11/04-2 AH din 05.04.2011, penalitatea în mărime de 3640 lei, taxa de stat în mărime de 329,20 lei şi cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 lei. S-a respins pretenția privind încasarea de la SRL „Binecon" în beneficiul lui Jalbă Ion a dobânzii de întârziere. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 17.06.2014, a fost respins apelul declarat de către SRL „Binecon", fiind menținută hotărârea primei instanțe din 21.10.2013.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 17.06.2014, SRL „Binecon” a declarat recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral. În motivarea recursului a invocat precum că instanța a încălcat esențial şi a aplicat eronat normele de drept material, nu au fost dovedite circumstanțele considerate ca fiind stabilite și precum că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond.
Prin prisma art.434 alin.(1) CPC, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termenul legal, deoarece decizia instanței de apel este din 17.06.2014, recursul fiind depus la 15.08.2014 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Binecon”, este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu dispozițiile art.432 alin.(1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. 2 Potrivit art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Colegiul constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat. Argumentele invocate de recurentul SRL „Binecon”, precum că decizia instanței de apel este neîntemeiată, poartă un caracter declarativ și nu pot fi reținute. Dezacordul cu decizia instanței de apel, prin relatarea situației în viziunea recurentului, este inadmisibil din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestei decizii, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificând-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.
În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că „art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait şi alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC, şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material și procedural, Colegiul ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Binecon”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin.(1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d e c i d e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Binecon” împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 iunie 2014, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Jalbă Ion împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Binecon” privind rezilierea contractului şi încasarea sumei.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 3