2ra-3598/14 — Cu privire la anularea contractului de donație

Dosarul nr.2ra-3598/14 prima instanţă: E. Pșenița instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gara Gimi prin intermediul reprezentantului său, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dolința Anna, succesor în drepturi Crețu Marina împotriva lui Cara Gimi și Cobzari Cristina cu privire la anularea contractului de donație, cererea de chemare în judecată depusă de Dolința Galina împotriva Annei Dolința, succesor în drepturi Crețu Marina, Cara Gimi și Cobzari Cristina cu privire la anularea contractului de donație, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 02 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Cara Gimi și menținută hotărîrea primei instanțe, constată La 14 februarie 2014, Dolința Anna a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cara Gimi și Cobzari Cristina cu privire la anularea contractului de donație.

În motivarea acţiunii Dolința Anna a menționat că în luna iunie 2007, a avut loc o înţelegere cu pîrîţii de a o întreţine pe viaţă în schimbul imobilului ce-i aparţine. La 24 iunie 2007 ea a încheiat cu Cara Gimi şi Cobzari Cristina contractul de donație. Potrivit contractului de donație ea a donat cîte ½ cotă parte fiecăruia și anume lui Cara Gimi și Cobzari Cristina bunul imobil: terenul aferent casei de locuit cu suprafața de 0,3078 ha, prețul normativ al terenului constituie suma de 10 434 lei, numărul cadastral 4111105.009 și casa de locuit individuală cu suprafața de 77,3 m.p., numărul cadastral 4111105.009.01, situate în satul Alexandreni, raionul Edineț. Susține Dolința Anna că la încheierea contractului de donație avea convingerea că transmite lui Cara Gimi și Cobzari Cristina bunul imobil enunțat în schimbul întreținerii pe viaţă cu hrană, medicamente, inclusiv şi de a o înmormînta.

După încheierea contractului, ambii pîrîţi au îngrijit-o, locuind în casa de locuit transmisă lor. Ulterior, pîrîții au divorţat şi în legătură cu neînțelegerile apărute, au părăsit-o, lăsînd-o singură fară îngrijire. Recent, solicitîndu-le pîrîţilor de a o îngriji în continuare, Cara Gimi brutal i-a răspuns că dumnealui vinde partea din casă ce-i aparţine conform contractului de donaţie şi o va evacua, iar Cobzari Cristina în genere motivează că nu are timp de a o îngriji. Astfel, ea a aflat despre faptul că a donat imobilul enunțat cu titlu gratuit. 1 Casa de locuit cu nr. cadastral 4111105009.01 este unicul ei imobil, care-va alte case de im; locuit ea nu are şi nu ar fi acceptat niciodată să doneze unica casă de locuit fără condiţia de a pre fi întreţinută.

La moment a fost paralizată şi este ţintuită la pat, nu are cine cine să o îngrijească şi în plus este ameninţată cu evacuarea. Ca temei de drept, Dolința Anna a invocat art. 199 și 17. Av au 206 Codul civil. 18. Inti inst Solicită Dolința Anna anularea contractului de donație nr. 6202 din 24 iunie 2007, Api autentificat la Biroul Notarial Luca Petru, încheiat între cu Cara Gimi și Cobzari Cristina, cu 19. Ana aducerea părților la poziția inițială și încasarea cheltuielilor de judecată. part La 01 aprilie 2014, Dolința Galina a înaintat cerere prin care solicită intervenirea sa în urm procesul dat în calitate de intervenient principal (f.d.48). 20. în ci Tot la această dată Dolința Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui resp: Cara Gimi, Cobzari Cristina și Dolința Ana cu privire la anularea contractului de donație 21. Con< (f.d.49).

cumi În motivarea acțiunii Dolința Galina a menționat că la finele lunii mai, începutul lunii apre iunie 2007, între mama ei Doliniţa Anna, fiica ei Cobzari Cristina şi concubinul fiicei Cara < Gimi a fost o discuţie ca Dolinţa Anna să le cadoneze ultimilor casa de locuit a ei cu condiţia 22. Potri P. sa de a fi întreţinută pînă la deces cu mîncare, haine, medicamente după necesitate, materiale de parte foc şi inclusiv a o îmormînta după obiceiul local. ha şi Cu propunerea mamei, ea nu a fost de acord invocîndu-i că fiica – Cobzari Cristina este 30.07 minoră și nu poate să-și asume astfel de obligațiuni. 13. Conf În anul 2014 a aflat că la 24 iunie 2007 a fost încheiat un contract de donaţie contrar c o voinţei ei.

pers Susține că nu a dat acordul la încheirea a nici unui act juridic de către fiica ei Cobzari dacă Cristina, nu a depus la notar nici o declaraţie şi nu a semnat care-va act juridic în interesele £ fiicei minore. Legea imperativ invocă obligativitatea acordului părintelui la încheierea unui act adop juridic de către o persoană fără capacitate deplină de exerciţiu. te Consideră Dolinţa Galina, că contractul de donaţie nr. 6202 din 24 iunie 2007 autentificat 14. Potri v la Biroul notarial Luca Petru, încheiat între Dolinţa Anna şi Cara Gimi, Cobzari Cristina, este dona lovit de nulitate absolută. Copîrîtul Cara Gimi cunoştea cu certitudine că Cobzari Cristina era ta minoră, nu avea capacitatea deplină de exerciţiu şi nu putea încheia care-va acte juridice în vîrsta lipsa acordului părintelui, tutorelui sau curatorului, însă acţionînd cu rea credinţă a admis ( această ilegalitate.

Pentru toţi aceşti ani, necunoscînd de acest contract de donaţie, prin 15. La fel intermediul fiicei mai mari care şi pînă la moment îngrijeşte de Dolinţa Anna, trimitea bani, Cobz medicamente necesare pentru mama ei, adică îngrijea de mama atît financiar, cît şi cu ai medicamentele necesare , iar fiica mai mare cumpăra cele necesare pentru Dolinţa Anna. La contr moment a aflat de faptul că ½ cotă parte din casa mamei a fost sechestrată şi iniţiat procesul de ac vînzare la licitaţie, fiind lăsată mama ei fară unicul imobil şi fară acoperiş. 26. Reieşir. Prin încheirea Judecătoriei Edineț din 01 aprilie 2014, a fost admisă intervenirea Galinei consim a) s, Dolința în calitate de intervenient principal, în cadrul examinării acțiunii depuse de către invenţii Dolința Anna.

S-a primit în procedură acțiunea depusă de către Dolința Galina împotriva Annei Dolința, Cobzari Cristina și Cobzari Cristina privind anularea contractului de donație (f.d.53- cu legea 55). Pe parcursul examinării cauzei, la 20 aprilie 2014, Dolinţa Ana a decedat ( f.d.75). Prin încheierea Judecătoriei Edineț din 05 mai 2014, a fost înlocuită Dolința Anna cu sau înreg succesorul în drepturi Creţu Marina (f.d.79-80). c Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț din 05 mai 2014, acțiunea depusă de către Dolința A Anna, succesor în drepturi Crețu Marina și acțiunea depusă de către Dolința Galina au fost admise. î.7. într- S-a declarat nul contractul de donație a imobilului nr. 6202 din 24 iunie 2007 încheiat adev între Dolința Anna, Cara Gimi și Cobzari Cristina, autentificat de către notarul privat Luca efecte in conclude Petru (f.d.83, 91-94).

i încheier 2 e! Dolinţa. î. Astfel, Prin încheierea Judecătoriei Edineț din 19 mai 2014, a fost corectată eroarea strecurată din dispozitivul hotărîrii emise la 05 mai 2014, și anume: sintagma „24 iunie 2007” se va înlocui cu sintagma „24 iulie 2007” (f.d.90). Prin decizia Curții de Apel Bălți din 02 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Gimi Cara cu menținerea fără modificări a hotărîrii primei instanțe (f.d.130-132). La 24 octombrie 2014, Cara Gimi prin intermediul reprezentantului său, a declarat recurs, împotriva deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, solicitînd casarea actelor judecătorești contestate, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acțiunea.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că în coraport cu materialele pricinii recursul este declarat în termen. În motivarea recursului Cara Gimi a invocat că instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat atît normele de drept material cît şi normele de drept procedural. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 21 noiembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatei cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Pînă la examinarea pricinii în ordine de recurs intimata nu a depus referința prin care să- și expună poziția referitor la recursul declarat de către Cara Gimi.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Cara Gimi în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod 3 unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cara Gimi, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Cara Gimi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, Judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4