2ra-3560/14 — Cu privire la rezoluțiunea contractului de donație

prima instanţă: G. Colev dosarul nr. 2ra-3560/14 instanţa de apel: A. Curdov, E. Dimina, A. Șpac DECIZIE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Ion Corolevschi Oleg Sternioală, Tatiana Vieru examinând recursul declarat de către Ciolac Nina prin intermediul reprezentantului său, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ivannei Ciolac și Gheorghe Ciolac împotriva Ninei Ciolac, intervenient accesoriu Biroul Notarial „Tarleva Irina” cu privire la rezoluțiunea contractului de donație, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 01 iulie 2014, prin care apelul declarat de către Ciolac Nina a fost respins și menținută hotărîrea primei instanțe, constată: La 12 noiembrie 2013, Ivanna Ciolac și Gheorghe Ciolac au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Ciolac, intervenient accesoriu Biroul Notarial „Tarleva Irina” cu privire la declararea nulității și rezoluțiunea contractului de donație.

În motivarea acţiunii Ivanna Ciolac și Gheorghe Ciolac au invocat că la 27 august 2009 au încheiat contract de donație cu Nina Ciolac, în numele ultimei acționînd - Uzun Maria în bază de procură. Potrivit contractului de donație, ei au transmis în proprietate cu titlu gratuit, Ninei Ciolac bunurile imobile ce constă din: casa de locuit cu suprafața de 127,2 m.p., numărul cadastral 9628121.012.01, terenul aferent al casei cu suprafața totală de 0,3882 ha, cu construcțiile aferente cu suprafața totală de 34,4 m.p., numărul cadastral 9628121.012.02 cu suprafața totală de 38,8 m.p., numărul cadastral 9628121.012.03, amplasate în satul Dezghingea, str. Nicolaev, 16. Consideră Ivanna Ciolac și Gheorghe Ciolac că contractul enunțat urmează a fi declarat nul, deoarece la încheierea acestuia aveau convingerea că testează bunurile imobile fiicei lor cu condiția întreținerii pe viață, dar nu le donează.

Susțin că sunt necărturari și nu cunosc limba rusă deoarece limba pe care o posedă este găgăuză. Mai menționează că fiica - Nina Ciolac nu permite celorlalte fiice a lor să î-i viziteze și să le acorde ajutorul de care au nevoie. 1 Ciolac Nina nu le acordă ajutorul necesar de aceia ei au început să o contrazică pe ultima, care le-a declarat că ei sunt „nimeni” în casa dată. Ca temei de drept, Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe au invocat art. 227, 230 și 836 Cod civil. Solicită Ivanna Ciolac și Gheorghe Ciolac declararea nulității și rezoluțiunea contractului de donație încheiat la 27 august 2009 între ei și Nina Ciolac, în numele ultimei acționînd - Uzun Maria în bază de procură. Totodată reclamanții au solicitat scutirea de la plata taxei de stat și încasarea cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate pe parcursul examinării pricinii date din contul Ninei Ciolac în beneficiul lor.

La 24 ianuarie 2014, Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe prin intermediul reprezentantului său, au înaintat cerere prin care și-au concretizat cerințele acțiunii, solicitînd rezoluțiunea contractului de donație încheiat la 27 august 2009 între ei și Uzun Maria, care acționa din numele Ninei Ciolac în bază de procură, în temeiul art. 836 Cod civil (f.d.45-46). În motivarea cererii Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe au menționat că casa de locuit ce a fost donată în temeiul contractului enunțat, este singurul lor domiciliu. Ei sunt în etate, bolnavi și au nevoie de îngrijire permanentă, întrucît au un venit sub limita minimului necesar pentru existență, iar din pensia ce o primesc nu e posibil de a supraviețui.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 24 ianuarie 2014, a fost admis renunțul reclamanților la pretenția privind declararea nulității contractului de donație din 27 august 2009, cu încetarea în această parte a procesului (f.d.47). Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 07 martie 2014, a fost admisă acțiunea.

S-a rezoluționat contractul de donație încheiat la 27 august 2009 între Ciolac Ivanna, Ciolac Gheorghe și Ciolac Nina, din numele ultimei acționînd Uzun Maria în bază de procură, al bunului imobil casa de locuit cu suprafața de 127,2 m.p., numărul cadastral 9628121.012.01, terenul aferent al casei cu suprafața totală de 0,3882 ha, cu construcțiile aferente cu suprafața totală de 34,4 m.p., numărul cadastral 9628121.012.02 cu suprafața totală de 38,8 m.p., numărul cadastral 9628121.012.03, amplasate în satul Dezghingea, str. Nicolaev, 16. S-a încasat din contul Ninei Ciolac în beneficiul bugetului de stat suma de 838,77 lei cu titlu de taxă de stat (f.d.89,96-100). Prin decizia Curții de Apel Comrat din 01 iulie 2014, a fost respins apelul declarat de către Ciolac Nina și menținută hotărîrea primei instanțe fără modificări (f.d.140, 141-145).

La 25 august 2014 Ciolac Nina prin intermediul avocatului său a depus recurs la oficiul poștal, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 28 august 2014, împotriva deciziei instanţei de apel și a hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești contestate cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea depusă de către Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului Ciolac Nina a invocat că instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material, au examinat pricina superficial și în concluzie au emis decizii ilegale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunţate, instanţa de recurs constată că recursul depus la 25 august 2014 prin intermediul oficiului poștal, este declarat în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea 2 participanţilor la proces. Examinând argumentele recursului în raport cu circumstanţele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul înaintat de Ciolac Nina urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii. Potrivit art. 445 alin. (1) lit. b) instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Actele cauzei denotă că la 27 august 2009 Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe au încheiat contract de donație cu Nina Ciolac, în numele ultimei acționînd - Uzun Maria în bază de procură (f.d.4-5). Potrivit contractului de donație, Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe au transmis în proprietate cu titlu gratuit, Ninei Ciolac bunurile imobile ce constă din: casa de locuit cu suprafața de 127,2 m.p., numărul cadastral 9628121.012.01, terenului aferent al casei cu suprafața totală de 0,3882 ha, cu construcțiile aferente cu suprafața totală de 34,4 m.p., numărul cadastral 9628121.012.02 cu suprafața totală de 38,8 m.p., numărul cadastral 9628121.012.03, amplasate în satul Dezghingea, str. Nicolaev, 16. Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe avînd convingerea că au fost duși în eroare la semnarea contractului de donație enunțat, s-au adresat în instanța de judecată împotriva Ninei Ciolac privind rezoluțiunea contractului de donație încheiat la 27 august 2009 între ei și Nina Ciolac.

Fiind investită cu prezenta acțiune, prima instanță prin hotărârea din 07 martie 2014, a admis acțiunea integral (f.d.89,96-100). Instanţa de apel a menținut soluția emisă de către prima instanță. Verificând legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. Contractul de donaţie are un efect translativ de drepturi şi este irevocabil. În rezultatul încheierii contractului de donaţie, dreptul care reprezintă obiectul contractului trece din patrimoniul donatorului în cel al donatarului, iar desfacerea contractului, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege este posibil doar prin acordul comun al părţilor.

La caz se solicită rezoluțiunea contractului de donație încheiat la 27 august 2009 între părțile litigante, în temeiul art. 836 Cod civil. Legislatorul expres a prevăzut că pentru rezoluțiunea contractului de donație este necesar de a întruni cumulativ două condiții: starea de imposibilitate a donatorului de ași asigura întreținerea corespunzătoare și starea de imposibilitate a donatorului de a îndeplini obligațiile legale de întreținere față de terți. Pot constitui situații de „stare de nevoie” inclusiv cazurile în care veniturile donatorului s-au redus în măsura în care acestea nu-i mai permit să-și asigure atît sieși, cît și persoanelor pe care le are la întreținere legală, întreținerea corespunzătoare; intervenirea unor situații neprevăzute.

Starea de nevoie determină rezoluțiunea contractului de donație numai dacă a intervenit de la sine, fără ca donatorul să și-o fi provocat în mod intenționat sau prin culpă gravă. 3 Colegiul reține că chestiunea privind starea materială grea/precară și respectiv imposibilitatea donatorilor – intimaților de a se întreține și de ași onora obligațiile sale față de terți, urma a fi examinată de instanțele de judecată și constatată în baza probelor anexate la materialele pricinii, probe care nemijlocit urmau a fi prezentate de către intimați, întrucît sarcina probațiunii, în speță, este pusă pe seama Ivannei Ciolac și Gheorghe Ciolac. Conform art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Conform art. 130 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Alineatul 4 același articol prevede ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele. Judecînd pricina în ordine de recurs, se constată că instanțele ierarhic inferioare au emis decizii ilegale și nemotivate, constatînd în mod arbitrar că starea de nevoie a donatorilor s-a redus în măsura în care nu le mai permite să-și asigure întreținerea corespunzătoare a lor și a persoanelor terțe, din următoare.

Potrivit adeverințelor eliberate de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale or. Comrat din 31 octombrie 2013, se atestă că Ciolac Ivanna beneficiază de pensie în mărime de 942,83 lei, iar Ciolac Gheorge în mărime de 976,68 lei (f.d.10,11). Astfel, argumentul intimaților expus în acțiunea înaintată că starea de nevoie a devenit mai redusă, decît cea care era la momentul întocmirii contractului de donație, este unul neîntemeiat. Or, potrivit art. 13 alin. (1) al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156–XIV din 14 octombrie 1998, pensiile se indexează anual, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară pentru anul precedent, determinate în modul stabilit de Guvern, indexării fiind supusă numai partea de pensii achitată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

Mai mult ca atît intimații pe parcursul examinării pricinii nu au prezentat probe că cheltuielile lor s-au majorat în coraport cu perioada întocmirii actului juridic enunțat. Faptul că Ivanna Ciolac este neputincioasă și necesită ajutor permanent din partea altor persoane, este indiscutabil, însă din materialele pricinii rezultă că situația în care se află la moment intimata nu s-a înrăutățit față de perioada cînd a fost încheiat contractul de donație. Or, intervenția chirurgicală, i-a fost efectuată Ivannei Ciolac pînă la încheierea contractului de donație. Astfel, materialul probator atestă faptul că atît Nina Ciolac cît și Uzun Maria care locuiesc în același sat cu părinții, le acordă ajutorul necesar ultimilor.

Totodată care-va concluzii medicale referitor la faptul că s-a înrăutățit brusc starea sănătăți a donatorilor, la materialele pricinii lipsesc. Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe întru argumentarea pretențiilor înaintate, au invocat că fiind în etate, nu pot să se îngrijească de sinestătător, iar Ciolac Nina nu îi susține în niciun mod. Potrivit 80 alin. (1) Codul familiei, copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material. 4 Prin prisma normei de drept enunțate, fiicele Ivannei Ciolac și Gheorghe Ciolac au obligația față de părinții lor să le acorde ajutor și sprijinul necesar. Totodată actele pricinii denotă faptul că anume Ciolac Nina a avut gijă în ultimii ani de părinți și tot ea le acordă surse financiare suplimentare, în limita posibilităților ei.

Astfel, neavînd surse de venit suficiente în țară a fost nevoită să plece peste hotarele țării pentru ași putea întreține părinții, copilul minor și pe sine. Datorită faptului că Ciolac Nina îi susținea cu surse financiare lunar pe părinții ei, ultimii au intenționat încheierea contractului de donație a imobilului dat. Ciolac Nina nefiind indiferentă de soarta părinților ei, a hotărît de comun acord cu Uzun Maria - sora și fiica donatorilor, ca ultima să le acorde sprijinul necesar, iar în acest scop recurenta îi transmite cu regularitate sume de bani pentru procurarea necesarului, fapt ce se confirmă prin certificatul eliberat la 10 ianuarie 2014, de către Primăria satului Dezghingea (f.d.82).

Completul de judecată reține că din materialele pricinii nu rezultă nici faptul că donatorii au la întreținere care-va persoane terțe, astfel, Colegiul constată că în speță nu sunt întrunite condițiile necesare în vederea aplicării art. 836 alin. (1) Cod civil, fapt ce duce asupra netemeiniciei pretenției privind rezoluțiunea contractului de donație. Instanța de recurs reține ca fiind întemeiat argumentul recurentei privind aprecierea arbitrară a probelor de către instanțele de judecată în vederea aplicării art. 836 Cod civil, ori concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt reflectate doar în baza afirmațiilor declarative invocate de către Ciolac Ivanna și Ciolac Gheorghe, în detrimentul probelor pertinente și admisibile anexate la dosar, care dictează în mod imperativ asupra netemeiniciei acțiunii depuse de către donatori.

Conform art. 50 alin. (2) al Legii nr. 1453-XV din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, persoana care desfăşoară activitate notarială are obligaţia de a explica părţilor sensul şi importanţa proiectului actului juridic şi de a verifica conformitatea conţinutului lui cu intenţiile reale ale părţilor şi dacă nu este în contradicţie cu legislaţia. Din conținutul contractului de donație rezultă că notarul privat „Tarleva Irina” a respectat norma legală enunțată supra. Conform art. 42 alin. (1) și (2) al legii supra enunțate, la îndeplinirea actului notarial se stabileşte identitatea persoanei care solicită îndeplinirea actului notarial (a mandatarului ei). Stabilirea identităţii persoanei se face în baza actelor de identitate ale sistemului naţional de paşapoarte.

Articolul 43 aceiași lege, prevede că la autentificarea actelor juridice se verifică capacitatea de exerciţiu şi capacitatea juridică a persoanelor participante la aceste acte. În cazul încheierii actului juridic de către mandatar, se verifică şi împuternicirile acestuia. În cazul în care persoana care desfăşoară activitate notarială pune la îndoială capacitatea de exerciţiu a persoanei care s-a adresat pentru îndeplinirea actului notarial, ea poate amîna îndeplinirea actului notarial pentru a stabili faptul existenţei hotărîrii instanţei de judecată cu privire la recunoaşterea acesteia ca incapabilă sau cu capacitatea de exerciţiu limitată şi instituirea asupra ei a tutelei sau curatelei. Conform art. 199 alin. (1), (2) Cod Civil, consimţământul este manifestarea, exteriorizată, de voinţă a persoanei de a încheia un act juridic.

Consimţământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice şi nu este viciat. 5 Prin urmare notarul privat neavînd dubii asupra capacității de exerciţiu a donatorilor a încheiat actul juridic menționat la solicitarea, acordul și intenția ultimilor. Mai mult ca atît contractul de donație încheiat la 27 august 2009 între părți, a produs efecte juridice prin înregistrarea acestuia la Oficiul Cadastral Teritorial Comrat la 01 septembrie 2009. Or, argumentul intimaților precum că au fost duși în eroare, avînd convingerea că testează dar nu donează fiicei lor bunurile imobile, sunt declarative.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile recursului declarat de către Nina Ciolac sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia Curţii de Apel Comrat din 01 iulie 2014, precum și hotărîrea Judecătoriei Comrat din 07 martie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Nina Ciolac prin intermediul reprezentantului său.

Se casează integral decizia decizia Curţii de Apel Comrat din 01 iulie 2014, precum și hotărîrea Judecătoriei Comrat din 07 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ivannei Ciolac și Gheorghe Ciolac împotriva Ninei Ciolac, intervenient accesoriu Biroul Notarial „Tarleva Irina” cu privire la rezoluțiunea contractului de donație, și se emite o nouă hotărîre prin care: Cererea de chemare în judecată depusă de Ivanna Ciolac și Gheorghe Ciolac împotriva Ninei Ciolac, intervenient accesoriu Biroul Notarial „Tarleva Irina” privind rezoluțiunea contractului de donație încheiat la 27 august 2009 între ei și Uzun Maria, care acționa din numele Ninei Ciolac în bază de procură, se respinge ca fiind neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Ion Corolevschi Oleg Sternioală Tatiana Vieru 6