2r-1101/14 — Încasarea salariului

prima instanţă: L. Curca dosar nr. 2r-1101/14 instanţa de recurs: L. Popova, A. Panov, M. Moraru DECIZIE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Pîşnenco Ion, în pricina civilă la acţiunea intentată de către Pîşnenco Ion către Societatea cu Răspundere Limitată „ Primalimcim” privind încasarea salariului, încasarea prejudiciului material şi moral şi a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 , prin care cererea de apel depusă de Pîşnenco Ion s-a restituit, c o n s t a t ă: La 09 aprilie 2013 Pîşnenco Ion s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere, solicitând încasarea din contul Societăţii Comerciale „PRIMALIMCIM” SRL a salariului neachitat în mărime de 14100 lei, prejudiciului material cauzat în rezultatul neeliberării la timp a carnetului de muncă în mărime de 10400 lei, prejudiciului moral în mărime de 500 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul Pîşnenco Ion a invocat că, în perioada 08 februarie 2010 - 20 septembrie 2010 a activat în cadrul Societăţii Comerciale „PRIMALIMCIM” SRL, în calitate de chelner, ulterior în perioada 5 august 2011 - 20 iunie 2012 a activat în cadrul aceleiaşi întreprinderi, în calitate de barman, pentru toată perioada care a activat a fost remunerat cu un salariu în mărime de 5000 lei, consideră că salariul restant la moment constituie 14100 lei, deoarece la momentul concedierii nu i-a fost eliberat carnetul de muncă, a fost lipsit de posibilitatea de a se angaja la un loc de muncă, astfel solicită încasarea salariului, încasarea prejudiciului material cauzat în rezultatul neeliberării la timp a carnetului de muncă, încasarea prejudiciului moral şi cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimişlia din 22.04.2014 cererea de chemare în judecată depusă de Pîşnenco Ion către „Primalimcim” SRL privind încasarea salariului, a prejudiciului material cauzat în rezultatul neeliberării la timp a carnetului de muncă, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată. 1 La data de 19.05.2014, Pîşnenco Ion a declarat apel împotriva hotărârii respective, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri, de admitere integrală a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Pîşnenco Ion şi s-a acordat apelantului termen până data de 15.09.2014, pentru înlăturarea neajunsurilor şi depunerea unei cereri suplimentare de apel cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 , cererea de apel depusă de Pîşnenco Ion s-a restituit. Invocând ilegalitatea acestor încheieri, la data de 20.09.2014 Pîşnenco Ion a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17.09.2014, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel şi repunerea în termenul pentru atac cu recurs. Indică recurentul că la data de 15.09.2014 prin intermediul Oficiului Poştal a fost depusă (expediată) cererea de apel motivată, fapt ce se confirmă prin Avizul de recepţie/livrare, semnat către Curtea de Apel la 17.09.2014. Din aceste motive, recurentul consideră că încheierea Curţii de Apel din 17 septembrie 2014 este neîntemeiată şi urmează să fie anulată.

Conform prevederilor art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat la 20.09.2014 în termen, deoarece la materialele cauzei nu sunt anexate nici materiale confirmative ce ar certifica faptul primirii de către Pîşcenco Ion spre cunoştinţă a copiei încheierii motivate din 17 septembrie 2014. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii contestate din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC RM instanţa de recurs este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC RM, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 CPC RM şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În baza art. 369 al. (1) lit.a) CPC RM instanţa de apel restituie printr-o încheiere cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă. Actele cauzei atestă că, în baza încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Pîşnenco Ion şi s-a acordat 2 apelantului termen până data de 15.09.2014, pentru înlăturarea neajunsurilor şi depunerea unei cereri suplimentare de apel cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, şedinţa fiind numită pentru 17 septembrie 2014 (f.d 161). Instanţa de recurs a constatat că, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 , cererea de apel depusă de Pîşnenco Ion s-a restituit.

( 169-170). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că, concluzia instanţei de apel este prematură din următoarele motive. Instanţa de recurs constată, că la data de 15.09.2014 prin intermediul Oficiului poştal expediată cererea de apel motivată, fapt ce se confirmă prin Avizul de recepţie/livrare, semnat către Curtea de Apel la 17.09.2014, în ziua examinării cauzei în instanţa de apel (f.d 175). Instanţa de recurs reţine că, la exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel, dispun de anumite drepturi şi obligaţii. La rîndul său instanţa de apel, era obligată de a respecta procedura examinării pricinii în apel atît la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare, cît şi în cadrul dezbaterilor judiciare.

Mai mult ca atît, instanţa de apel este obligată de a crea condiţii obiective şi reale pentru ca participanţii să - şi exercite în volum deplin drepturile sale procedurale, curmând în mod legal orice abuz din partea lor, şi înlăturând pe măsură posibilităţilor, omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului. În circumstanţele constatate, instanţa de recurs ajunge la concluzia că, acestuia din urmă i-au fost lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56 CPC, fiind lipsit de posibilitatea de a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime, nefiind astfel respectat de către instanţele judecătoreşti ierarhic inferioare unul din principiile fundamentale ale dreptului procedural civil prevăzut în art. 26 CPC – contradictorialitatea şi egalitatea părţilor în drepturile procedurale.

Colegiul reiterează că, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanţiilor procedurale prevăzute în Convenţie (CEDO, hot. Campbell şi Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Or, după cum drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, iar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979). Astfel, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii în mod echitabil, ceea ce implică, inclusiv, o procedură bazată pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii armelor.

Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât între părţi să se menţină un echilibru corect. 3 Dreptul la o procedură bazată pe principiul contradictorialităţii implică dreptul unei părţi în procesul civil de a lua cunoştinţă de observaţiile sau explicaţiile date de cealaltă parte, precum şi de a le discuta. Lacunele indicate mai sus nu pot fi corectate la judecarea recursului, fapt pentru care recursul urmează a fi admis, încheierea instanţei de apel - casată, cu remiterea cauzei în aceiaşi instanţă la faza primirii cererii de apel.

În conformitate cu art. 427 lit.b) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Pîşcenco Ion. Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecat înaintată de către Pîşnenco Ion către Societatea cu Răspundere Limitată „Primalimcim” privind încasarea salariului, încasarea prejudiciului material şi moral şi a cheltuielilor de judecată. Se remite cauza la Curtea de Apel Chişinău la faza primirii cererii de apel. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 4