3ra-1601/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: Ig. Barbacaru dosar nr. 3ra-1601/14 instanţa de apel: M.Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală studiind recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Firma de Producţie şi Comerţ „ Cheton Grup” Societatea cu Răspundere Limitată către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014, prin care apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău a fost respins, fiind menţinută fără modificări hotărârea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 mai 2014, constată: La data de 13.03.2014, reclamantul, FPC „Cheton Grup” SRL s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la anularea parţială a deciziei nr. 13/01/A/13 din 30.08.2013 şi a deciziei nr. 13/01/A/24 din 23.12.2013. În motivarea acţiunii reclamantul FPC „Cheton Gup” SRL a indicat că, este un producător autohton a produselor chimice de gamă largă, care în activitatea sa de producere foloseşte materie primă ce se importă din alte state şi ulterior este utilizată în procesul tehnologic de producere a substanţelor chimice.

Indică reclamantul că, la importul materiei prime necesare în procesul tehnologic, intreprinderea achită accize. Conform pct. 5 din Notele la titlul IV al Codului Fiscal, persoanele juridice ce au utilizat mărfurile de la poziţiile tarifare: 270710100, 270720100, 270730100, 270750, 70900100, 271011110 - 271019290, 290110000, 290124100, 290129000, 290211000, 290219, 90220000, 290230000, 290244000, 290290900, 290511000 - 290513000, 290514, 290516, 290519000 - 250549, 2906, 2909, 3302, 321210, 321290, 321290900, 381400900, 381700800, în calitate de materie primă pentru producerea şi/sau prelucrarea mărfurilor care nu sînt supuse accizelor, dispun de dreptul la restituirea accizelor achitate la importul materiei prime.

În perioada mai multor ani FPC “Cheton Grup” SRL a beneficiat de dreptul dat, depunînd trimestrial cererea respectivă organului fiscal, care permanent a fost acceptată fară careva obiecţii. Cu toate acestea, în perioada anului 2013 IFS mun. Chişinău a emis decizii prin care a respins cererile contribuabilului privind restituirea accizelor din buget. La 26.07.2013, FPC “Cheton Grup” SRL a depus cerere privind restituirea din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/01/2013 - L/06/2013 în sumă de 905 436 lei, în temeiul p. 5 al compartimentului "Note" din anexa la titlu IV "Accize" al Codului Fiscal şi Regulamentului privind restituirea accizelor, aprobat prin HG nr. 1123 din 28.09.2006. La data de 30.08.2013, IFPS a emis decizia nr. 13/01/A/13, prin care a dispus restituirea accizelor în sumă de 816 567 lei, astfel refuzînd restituirea accizelor în suma de 88 869 lei.

La data de 14.11.2013, FPC “Cheton Grup” SRL a depus cerere privind restituirea din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/07/2013 - L/09/2013 în sumă de 588 307 lei, în temeiul p. 5 al compartimentului "Note" din anexa la titlu IV "Accize" al Codului Fiscal şi Regulamentului privind restituirea accizelor, aprobat prin HG nr. 1123 din 28.09.2006. La data de 23.12.2013, IFPS a emis decizia nr. 13/01/A/24, prin care a dispus restituirea accizelor în sumă de 551 667 lei, astfel refuzînd restituirea accizelor în sumă de 36.640 lei. Solicită reclamantul admiterea acţiunii, repunerea în termen pentru contestarea deciziei nr. 13/01/A/13 din 30.08.2013; anularea parţială a deciziei nr. 13/01/A/13 din 30.08.2013 adoptată de către IFS mun.

Chişinău în partea refuzului restituirii din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/01/2013 - L/06/2013 în suma de 88 869 lei; a obliga pîrîtul să emită actul administrativ - decizie rivind restituirea din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/01/2013 - L/06/2013 în suma de 905 436 lei; anularea parţială a deciziei nr. 13/01/A/24 din 23.12.2013 adoptată de către IFS mun. Chişinău în partea refuzului restituirii din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/07/2013 -L/09/2013 în suma de 36 640 lei; a obliga pîrîtul să emită actul administrativ - decizie privind restituirea din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/01/2013 - L/06/2013 în suma de 588 307 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 16.05.2014, acţiunea depusă de FPC “Cheton Grup” SRL a fost admisă. S-a anulat parţial Decizia nr. 13/01/A/13 din 30.08.2013 adoptată de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în partea refuzului restituirii din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/01/2013 - L/06/2013 în sumă de 88 869 lei, cu obligarea Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău să emită Decizia privind restituirea din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/01/2013 - L/06/2013 în sumă de 905 436 lei. S-a anulat parţial Decizia nr. 13/01/ A/ 24 din 23.12.2013 adoptată de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în partea refuzului restituirii din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/07/2013-L/09/2013 în sumă de 36 640 lei, cu obligarea Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău să emită Decizie privind restituirea din buget a accizelor pentru perioada fiscală L/01/2013 - L/06/2013 în sumă de 588 307 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014, apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a fost respins, fiind menţinută fără modificări hotărârea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 mai 2014. La data de 31 octombrie 2014 IFS mun. Chişinău a declarat recurs, în termen legal, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii instanţei de fond şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24.09.2014 cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu hotărârea instanței de fond şi instanţei de apel, considerând că acestea au încălcat normele de drept material şi nu au elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.

Menţionează recurentul că instanţa de judecată la examinarea cauzei n-a luat în considerare faptul că, în baza cererii de restituire a accizelor înaintată de FPC „Cheton Grup” SRL nr.01 -IFS din 26.07.2013 prin care a solicitat restituirea accizelor în sumă de 905436 lei, la data de 23.08.2013 a efectuat un control fiscal la faţa locului prin metoda verificării tematice, privind determinarea sumelor accizelor supuse restituirii din buget, pentru perioadele fiscale ianuarie - iunie anul 2013, achitate la momentul importului materiei prime accizate, ulterior folosită la producţia şi realizarea producţiei neaccizate. Conform deciziei IFS mun. Chişinău nr.13/01/A/13 din 30.08.2013 s-a acceptat spre restituire din buget accize în sumă de 816567 lei, fiind refuzat restituirea sumei de 88869 lei.

Indică că potrivit art. 3 din Legea nr. 113-XVI din 27.04.2007 cu privire la contabilitate documentul primar este confirmarea documentară (pe suport de hîrtie sau în formă electronică) care justifică efectuarea operaţiunii economice, acordă dreptul de a o efectua sau certifică producerea unui eveniment.

De asemenea mai indică recurentul că conform prevederilor art. 19 alin.(6) a Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 pentru recunoaşterea documentului primar cu regim special este necesar ca acesta să conţină următoarele elemente obligatorii: a) denumirea şi numărul documentului; b) data întocmirii documentului; c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul; d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul personal; e) conţinutul faptelor economice; Astfel, consideră recurentul că, nici în cadrul controalelor fiscale efectuate, nici în cadrul examinării cauzei în prima instanţă, intimatul, nu a prezentat documentele primare (facturile fiscale (de expediţie)) ce confirmă comercializarea mărfurilor în adresa persoanelor fizice, la producerea cărora a fost utilizată materia primă accizată.

Conform prevederilor HG nr. 294 din 17.03.1998, anexa nr. 1, documentele primare cu regim special sunt: „facture”, „anexa la factură”, „factura fiscal”. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin.(1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat. Argumentele invocate de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău în cererea de recurs că hotărârile judecătoreşti sunt ilegale şi poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Dezacordul cu hotărârea primei instanţe şi instanţei de apel prin relatarea situaţiei în viziunea recurentului, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a hotărârilor, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de fond şi de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit.a), art.440 alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală