3ra-1616/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-1616/14 prima instanţă: E. Palanciuc instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, A. Gavriliţă ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primarul General al mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chişinău, intervenient accesoriu SA „Apă Canal Chişinău” şi SA „Termocom” în procedura planului privind anularea dispoziţiei nr 542-d din 10 iulie 2013 privind transmiterea Centrelor termice „Codru”, „Costiujeni” şi „Aeroport” în gestiunea SA „Termocom”, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2014, prin care apelul declarat de Primarul General al mun.

Chişinău a fost respins şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 mai 2014, c o n s t a t ă: La data de 16 septembrie 2013, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun. Chişinău, intervenient accesoriu SA „Apă Canal Chişinău” şi SA „Termocom” în procedura planului privind anularea dispoziţiei nr 542-d din 10 iulie 2013 privind transmiterea Centralelor termice „Codru”, „Costiujeni” şi „Aeroport” în gestiunea SA „Termocom,,. În motivarea cererii reclamantul a invocat, că la data de 10 iulie 2013 Primarul General al municipiului Chişinău a emis dispoziţia nr. 542-d cu privire la transmiterea Centralelor termice „Codru,, „Costiujeni” şi „Aeroport” în gestiunea SA „Termocom”.

Indică reclamantul că, în conformitate cu art. 65 şi 68 ale Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală şi pct. 9 alin. (2) lit. b) al Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 1 2009, a efectuat controlul sub aspectul legalităţii, a dispoziţiei menţionate şi a constatat că actul administrativ vizat este emis cu depăşirea competenţelor stabilite de lege. Precizează reclamantul că, la 01 august 2013, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a notificat Primarul general al municipiului Chişinău despre ilegalitatea dispoziţiei şi a solicitat abrogarea actului administrativ vizat.

Potrivit răspunsului Primăriei municipiului Chişinău nr. 02-119/5473 din 06 septembrie 2013, înregistrat la 09 septembrie 2013, dispoziţia a fost emisă conform normelor legale şi nu există temei de abrogare a acesteia. Consideră reclamantul, că dispoziţia a fost emisă cu depăşirea competenţelor stabilite de lege, deoarece transmiterea Centrelor termice “Codru” „Costiujeni” şi „Aeroport,, Direcţiei generale locativ-comunale şi ulterior în gestiunea SA „Termocom”, ţine de competenţa Consiliului mun. Chişinău, care urma să emită decizie şi nu poate avea loc prin dispoziţia Primarului General emisă de către viceprimarul mun. Chişinău. Solicită admiterea cererii de chemare în judecată privind anularea dispoziţiei Primarului general al municipiului Chişinău nr. 542-d din 10 iulie 2013 privind transmiterea Centrelor termice „Codru,,, „Costiujeni,, şi “Aeroport,, în gestiunea SA ”Termocom„.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 mai 2014, acţiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat s-a admis, s-a anulat dispoziţia Primarului general al municipiului Chişinău nr. 542-d din 10 iulie 2013 “Privind transmiterea Centralelor termice “Codrul”, “Costiujeni” şi “Aeroport” în gestiunea SA ”Termocom„. Împotriva acestei hotărâri la data de 10 noiembrie 2014 Primarul General a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acţiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2014, apelul declarat de Primarul General al mun.

Chişinău, a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La data de 11 noiembrie 2014, Primarul General al mun. Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat recurentul că nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi o consideră neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept. Susţine recurentul că concluziile instanţelor expuse în decizie şi hotărâre, sânt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Consideră recurentul că instanţele şi-au întemeiat decizia şi hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată fără a lua în consideraţie şi argumentele prezentate de către administraţia publică locală. 2 Totodată, recurentul indică că dispoziţia contestată este legală deoarece, a fost emisă de către un organ competent, conform legislaţiei în vigoare, şi cu respectarea procedurii stabilite. Mai indică recurentul, că Consiliul mun. Chişinău prin Decizia nr. 8/10 din 15 septembrie 2009 a delegat împuternicirile sale S.A. “Apă – Canal Chişinău” în vederea iniţierii de comun acord cu Direcţia Generală Locativ – Comunală şi Amenajare transmiterea Centralelor termice “Codru”, “Aeroport” “Costiujeni” în gestiunea S.A.

“Termocom”. De asemenea, Viceprimarul de ramură a fost numit responsabil de asigurarea controlului îndeplinirii prevederilor deciziei în cauză. Susţine recurentul, că sunt neîntemeiate şi eronate argumentele instanţei de apel precum că prin decizia nr. 8/10 din 15 septembrie 2009 primarul general a fost împuternicit doar să supravegheze transmiterea centralelor termice, or în contextul deciziei este expres indicat faptul că primarul general este împuternicit să iniţieze transmiterea acestor centrale termice. Complementar celor expuse, menţionează recurentul că concluziile instanţelor inferioare sunt greşite şi eronate iar la adoptarea hotărârii nu au luat în considerare argumentele prezentate de către reprezentantul administraţiei publice locale în acest fel aplicând anumite prevederi care nu au tangenţă cu circumstanţele de fapt ale pricinii.

La 10 decembrie Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a depus referinţă, la cererea de recurs declarată de către Primarul General al mun. Chişinău la decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2014, solicitând respingerea recursului declarat ca fiind neîntemeiat şi lipsit de suport juridic şi menţinerea în vigoare a deciziei contestate. Examinând cererea de recurs declarată de Primarul General al mun. Chişinău, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC.

În conformitate cu art.433 lit. a) şi b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4), precum şi în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului declarat de Primarul General al mun. Chişinău, prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept material şi procedural.

Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante şi declarative, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea deciziei instanţei de apel. Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel, s-a pronunţat în mod corespunzător.

4 Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Primarul General al mun. Chişinău, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, 433 lit. a), art. 434 alin. (1) şi art. 440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Primarul General al mun. Chişinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă 5