Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3584/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
24 decembrie 2014
Părțile
SC Sevcomloc SRL vs Racu Aurelia, Brahanov Oleksandr
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-3584/14 — Încasarea datoriei pentru serviciile comunale

dosarul nr.2ra-3584/14 prima instanţă: M. Avornic instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrcă, S. Arnăut ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Brahanov Olexandr, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea Comercială „Servcomloc” Societate cu Răspundere Limitată. către Racu Aurelia, Brahanov Oleksandr privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale în mărime de 6527,84 lei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2014, prin care apelul declarat de Brahanov Olexandr a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 ianuarie 2014, c o n s t a t ă: La data de 21 octombrie 2013 reclamantul SC „Servcomloc” S.R.L. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Racu Aurelia, Brahanov Oleksandr privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale în mărime de 6527,84 lei. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, SC “Servcomloc” S.R.L. gestionează şi administrează blocul locativ situat în mun. Chişinău, str. Pictor Mihai Grecu 3, în temeiul contractului nr. 29/5 din 29 mai 2009 încheiat cu Î.M. „Agregat” S.A. Mai indică că, apartamentul nr. 8 din str. Pictor Mihai Grecu, 3, mun. Chişinău aparţine pârâţilor în baza contractului 8/26 din 01 iunie 2005. Precizează că, aceştia în calitate de locatari şi proprietari ai apartamentului, sunt obligaţi să achite plata pentru serviciile locativ-comunale.

De mai mult timp însă, nu achită plata pentru serviciile locativ-comunale, deservirea blocului locativ, deservirea tehnică a ascensorului. Menţionează, reclamantul că din motivul neachitării la timp a plăţilor pentru serviciile locativ - comunale, la 01 septembrie 2013 au acumulat o datorie în sumă totală de 6527,84 lei. 1 Indică că, pârâţii au fost înştiinţaţi lunar prin intermediul bonurilor de plată despre necesitatea achitării datoriei, însă benevol aceştia refuză să achite restanţa de plată. Solicită reclamantul SC ”Servcomloc” S.R.L. admiterea cererii de chemare în judecată şi încasarea în mod solidar de la pârâţi a datoriei acumulate, în suma totală de 6527,84 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 16 ianuarie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Servcomloc” S.R.L. a fost admisă, prin care s-a dispus de a se încasa în mod solidar de la Racu Aurelia şi Brahanov Oleksandr suma datoriei pentru serviciile prestate în mărime de 6527,84 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei, iar în total 6797, 84 lei. La data de 10 februarie 2014, cu respectarea termenului legal, Brahanov Oleksandr, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Brahanov Olexandr şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 ianuarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Servcomloc” S.R.L. către Racu Aurelia, Brahanov Oleksandr privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale în mărime de 6527, 84 lei. La data de 05 noiembrie 2014, Brahanov Oleksandr a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat recurentul că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată. Consideră recurentul că instanţa de apel incorect a interpretat legea. Indică recurentul că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, aceasta fiind emisă cu interpretarea eronată a normei de drept şi fără stabilirea tuturor circumstanţelor importante pentru examinarea pricinii.

Examinând cererea de recurs declarată de Brahanov Olexandr, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC. În conformitate cu art.433 lit. a) şi b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4), precum şi în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat 2 în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizând argumentele recursului declarat de Brahanov Olexandr, prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept material şi procedural.

Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante şi declarative, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea deciziei instanţei de apel. Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentelor, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat având caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod 3 direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel, s-a pronunţat în mod corespunzător.

Din considerentele enumerate şi având în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Brahanov Olexandr, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, 433 lit. a), art. 434 alin. (1) şi art. 440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Brahanov Olexandr, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.