2rc-762/14 — Privind intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr.2rc-762/14 Instanţa de fond: CA Chişinău – N. Budăi DECIZIE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Galina Stratulat, Judecători: Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Lavinales”, la cererea introductivă înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Vininvest” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Carahasani - Vin” privind intentarea procesului de insolvabilitate, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 noiembrie 2014, prin care s-a respins cererea Societăţii cu Răspundere Limitată „Lavinales” privind stabilirea bunurilor supuse separării şi recunoaşterea în calitate de proprietar al acestora, CONSTA TĂ: Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 29 noiembrie 2010 a fost admisă spre examinare cererea privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SA „Carahasani – Vin” şi în scopul prevenirii modificărilor stării bunurilor debitorului în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii.

În calitate de administrator provizoriu a fost numit ÎI “Ion Popa”. Curtea de Apel Economică prin hotărîrea din 21 februarie 2011 a intentat procesul de insolvabilitate faţă de SA „Carahasani – Vin”, s-a desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii ÎI “Ion Popa”. Ulterior, la 04 iunie 2013 de către Curtea de Apel Bender a fost emisă încheierea prin care s-a dispus de a continua procedura de insolvabilitate cu intentarea procedurii de faliment şi dizolvarea SA “Carahasani – Vin”, iar în calitate de lichidator a fost desemnat ÎI “Ion Popa”.

În cadrul derulării procesului, SRL „Lavinales” a înaintat cerere prin care a solicitat anularea refuzului lichidatorului SA „Carahasani – Vin”, de a separa din masa debitoare bunul vin materie primă: Merlo sec. a 2008 în cantitate de 15.520 dal; Muscat roşu a. 2008 în cantitate de 2.140 dal; Roşu de marca a. 2006 în cantitate de 2.580 dal; Rcaţiteli a. 2009 în cantitate de 2.100 dal; Merlo a. 2009 în cantitate de 8.990 dal; Caberne a. 2009 în cantitate de 9.760 dal., cu recunoaşterea dreptului de proprietate a SRL „Lavinales” asupra acestor bunuri şi predarea lor în posesia şi folosinţa SRL „Lavinales”, iar în cazul în care separarea în natură nu este posibilă ori poate cauza o scădere importantă a valorii bunurilor, ori ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică a acestui patrimoniu – stabilirea în temeiul art. 48 alin. (6) al Legii insolvabilităţii, a termenului în care lichidatorul este obligat să achite suma, ce reprezintă contravaloarea bunurilor menţionate (f.d.

4). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 noiembrie 2014 s-a respins ca neîntemeiată cererea SRL „Lavinales” privind stabilirea bunurilor supuse separării şi recunoaşterea în calitate de proprietar al acestora, ori obligarea achitării contravalorii patrimoniului (f.d. 116 – 120). La 03 decembrie 2014 SRL „Lavinales” a declarat cerere de recurs, solicitînd casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 noiembrie 2014. În motivarea recursului înaintat s-a invocat că încheierea instanţei de apel este neîntemeiată, fiind emisă contrar legii şi fiind pasibilă de anulare totală. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC RM instanţa de recurs după ce judecă recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Curtea de Apel Chişinău prin încheierea din 17 noiembrie 2014 a respins ca neîntemeiată cererea SRL „Lavinales” privind stabilirea bunurilor supuse separării şi recunoaşterea în calitate de proprietar al acestora, ori obligarea achitării contravalorii patrimoniului înaintată în procesul de insolvabilitate faţă de SA „Carahasani – Vin”. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că prima instanţă a concluzionat în mod corect faptul existenţei temeiurilor pentru respingerea cererii SRL „Lavinales” de stabilirea bunurilor supuse separării şi recunoaşterea în calitate de proprietar al acestora.

Conform art. 48 alin. (1) al Legii insolvabilităţii persoana care, în baza unui drept real sau personal, poate demonstra că bunul nu poate fi inclus în masa debitoare, nu este creditor chirografar. În acest caz, persoana înaintează administratorului 2 insolvabilităţii/lichidatorului o cerere de separare a bunului din masa debitoare sau de partajare a patrimoniului din proprietatea comună deţinută împreună cu debitorul.

După cum s-a constatat, SC „Lavinales” SRL a solicitat de a separa patrimoniul său de bunurile masei debitoare şi recunoaşterea sa în calitate de proprietar al acestuia, de a stabili ca fiind supus separării în calitate de proprietate a SC „Lavinales” SRL vin materie primă: Merlo sec. a 2008 în cantitate de 15.520 dal; Muscat roşu a. 2008 în cantitate de 2.140 dal; Roşu de marca a. 2006 în cantitate de 2.580 dal; Rcaţiteli a. 2009 în cantitate de 2.100 dal; Merlo a. 2009 în cantitate de 8.990 dal; Caberne a. 2009 în cantitate de 9.760 dal.; de a preda în posesia şi folosinţa SRL „Lavinales” bunurile separate.

Însă, după cum a şi concluzionat Curtea de Apel Chişinău, bunul - separarea căruia se solicită, a fost achiziţionat de către SRL „Lavinales” în baza contractului de vînzare – cumpărare încheiat la 19 mai 2010. Astfel contractul de vînzare – cumpărare din 19 mai 2010, avînd ca părţi SA „Carahasani – Vin” şi SRL „Lavinales”, precum şi actele juridice conexe acestuia (cesiuni de creanţă şi preluarea datoriei) au fost încheiate după depunerea cererii introductive de către creditorul SRL „Vininvest”, adică în procedura provizorie a debitorului.

Conform art. 23 alin. (1) al Legii insolvabilităţii în perioada de observaţie debitorul poate să continue activităţile curente şi să efectueze plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente, sub supravegherea administratorului provizoriu, dacă nu i s-a ridicat dreptul de administrare, ori sub conducerea administratorului provizoriu, dacă i s-a ridicat dreptul de administrare. De altfel spus, instanţa de recurs remarcă că o trăsătură esenţială a perioadei de observaţie este limitarea expresă a activităţilor premise a fi realizate în această perioadă.

Conform art. 23 alin. (2) al Legii sus-menţionate, activităţi curente sînt tranzacţiile şi operaţiunile financiare propuse de către debitor pentru a fi efectuate în perioada de observaţie, în cursul normal al activităţii economice, cum ar fi: continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate; efectuarea operaţiunilor de încasări şi de plăţi aferente acestora; asigurarea finanţării cheltuielilor curente. În rest, operaţiunile sînt interzise, desfăşurarea acestora fiind posibilă doar după aprobarea acestora de instanţa de judecată. Art. 25 alin. (1) al aceliaşi legi prevede că în perioada de observaţie organele de conducere ale debitorului nu pot emite decizii şi nu pot efectua operaţiuni şi plăţi fără acordul administratorului provizoriu, iar persoanele cu drept de reprezentare a debitorului nu pot încheia acte juridice fără participarea administratorului provizoriu.

În acelaş timp instanţa de recurs menţionează că bunurile pretinse de SRL „Lavinales” au fost înstrăinate de SA „Carahasani – Vin” fără acordul creditorului gajist BC „Banca Socială” SA, acţiune ce contravine normelor juridice ce reglementează raporturile juridice civile avînd ca obiect garantarea executării obligaţiilor garantate prin gaj.

3 Astfel conform art. 104 lit. a), d) şi g) al Legii insolvabilităţii, pe tot parcursul perioadei de observaţie a procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului: orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani precedenţi intentării procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor; transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive, care au ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul lichidării debitorului; orice acte încheiate şi garanţii acordate de către debitor după înaintarea cererii introductive.

În astfel de circumstanţe, nu pot fi reţinute criticile formulate în recurs cu privire la ilegalitatea încheierii instanţei de judecată, deoarece sînt nejustificate şi se combat prin constatările relatate, mai mult că încheierea atacată a fost adoptată cu respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei procedurale şi materiale. Ţinînd cont de cele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău. Reieşind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Lavinales”.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 noiembrie 2014, la cererea introductivă înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Vininvest” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Carahasani - Vin” privind intentarea procesului de insolvabilitate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul, Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4