2ra-3634/14 — Partajarea bunului proprietate comuna pe cote-părți

dosarul nr. 2ra-3634/14 prima instanţă - L. Lupașco instanţa de apel - L. Popova. M. Moraru, A. Panov ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Larisa Gherasimovici, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Gherasimovici împotriva lui Ghenadie Cușci cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-părți, prin atribuirea întregului bun în schimbul unei sulte, încasarea sumei și cererea reconvențională depusă de Ghenadie Cușci împotriva Larisei Gherasimovici cu privire la partajarea averii succesorale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 10 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Larisa Gherasimovici și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 martie 2014 și încheierea din 14 mai 2014, c o n s t a t ă La 09 septembrie 2009 Larisa Gherasimovici a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Cușci cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-părți, prin atribuirea întregului bun în schimbul unei sulte și încasarea sumei.

În motivarea acţiunii, Larisa Gherasimovici a indicat că la 17 noiembrie 2008 a decedat fiica sa Svetlana Sotnicova, care la acel moment era căsătorită cu Ghenadie Cuşci. La 18 mai 2009 notarul Patlavschi Ana a eliberat reclamantei şi pîrîtului certificat de moştenitor legal, cu atribuirea fiecăruia a cîte 1/2 cotă parte din bunul moştenit, şi anume apartamentul nr. 40 situat pe str. Miron Costin 4/1, municipiul Chişinău. Menționează de asemenea, că pîrîtul nu-i premite accesul în apartamentul fiicei sale, precum şi nu se poate folosi de cota sa parte din bunul moştenit. 1 Susţine că a încercat prin intermediul notarului să propună pîrîtului să-i achite pentru partea sa din apartamentul menţionat în suma de 20000 EURO.

Prin răspunsul din 05 august 2009, pîrîtul i-a comunicat că este de acord cu aprecierea a 1/2 cotă parte din apartament în sumă de 20000 EURO, însă solicită să-i fie achitată lui suma de 30000 EURO în contul reparaţiei pe care a efectuat-o în sumă de 10000 EURO. Invocă, că pîrîtul a refuzat benevol să transmită apartamentul în contul achitării costului cotei sale părţi, refuză să răscumpere cota sa parte pentru o sumă de 20000 EURO, precum şi refuză să vîndă apartamentul, iar suma primită din vînzarea acestuia să o împartă conform cotelor sale părţi. Consideră, în cazul în care apartamentul litigios a fost lăsat Svetlanei Sotnicova ca moştenire pînă la încheierea căsătoriei cu Ghenadie Cuşci, acesta nici nu avea dreptul de a pretinde la cotă parte din acest apartament, pe motivul, că acesta nu a fost procurat în timpul căsătoriei de către soţi.

Larisa Gherasimovici solicită partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-părți şi anume apartamentul nr. 40 situat pe str. Miron Costin 4/1, municipiul Chişinău, prin vînzarea bunului la licitație și repartizarea sumei din vînzarea apartamentului între proprietari proporțional cotei-părți deținute. La 25 noiembrie 2010, Larisa Gherasimovici a depus cerere de suspendare a examinării cauzei pe motivul înaintării unei cereri de revizuire a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 17 martie 2005, prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu (f.d. 72 Vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău a fost admisă cererea Larisei Gherasimovici cu privire la suspendarea procesului civil, pînă la soluţionarea pricinii conexe (f.d.

78 Vol. I). La 15 ianuarie 2013, Ghenadie Cuşci a depus cerere de reluare a procesului pe motiv că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012, recursul declarat de Larisa Gherasimovici a fost declarat inadmisibil (f.d. 79 Vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 ianuarie 2013, procesul civil la cererea Larisei Gherasimovici împotriva lui Cuşci Ghenadie cu privire la partajul bunului imobil proprietate comună pe cote părţi a fost reluat (f.d. 88 Vol. I). La 22 aprilie 2013, Larisa Gherasimovici a depus cerere suplimentară. (f.d. 97 Vol. I). În motivarea cererii suplimentare a invocat, că deoarece nu are acces la apartamentul litigios, pîrîtul urmează să-i achite un prejudiciu.

Astfel, luînd în consideraţie faptul că chiria unui apartament cu o odaie în municipiul Chişinău, conform datelor oferite de bursa ”LARA” constituie 2090-3060 lei lunar, iar apartamentul nr. 40 situat pe str. Miron Costin 4/1, municipiul Chişinău are o planificare mai bună, consideră că drept bază pentru calculul prejudiciului cauzat urmează a fi luată suma de 2500 lei lunar. Astfel, din 18 mai 2009 pînă la 17 aprilie 2013, pîrîtul urmează să-i achite prejudiciul în mărime de 58750 lei (47 luni x 1250 lei). La 01 iulie 2013, Ghenadie Cuşci a depus cerere reconvenţională (f.d.105 Vol. I). 2 În motivarea cererii reconvenţionale, Ghenadie Cuşci a indicat, că la 05 octombrie 2006 a încheiat căsătoria cu Svetlana Sotnicova, iar la 17 noiembrie 2008, aceasta a decedat, fiind moştenitor de gradul I cu drept de cotă egală asupra averii defunctei împreună cu Larisa Gherasimovici şi anume din apartamentul nr. 40 situat pe str. Miron Costin 4/1, municipiul Chişinău.

Susţine că din banii comuni au efectuat împreună cu Svetlana Sotnicova reparaţie în apartamentul dat, iar Larisa Gherasimovici a plecate din apartamentul litigios încă din anul 2003, perfectîndu-și viza de reședință la soțul său. Consideră, că Larisa Gherasimovici nu are nevoie de acest apartament, ceea ce-i oferă dreptul preferențial de a-i fi adjudecat acest bun în natură cu achitarea Larisei Gherasimovici a l/2 cotă-parte din costul acestuia. Solicită Ghenadie Cuşci partajarea averii succesorale şi anume apartamentul nr. 40 situat pe str. Miron Costin 4/1, municipiul Chişinău prin atribuirea întregului bun în schimbul unei sulte achitate Larisei Gherasimovici în mărime de 1/2 cotă-parte din imobil, în sumă de 179100 lei, încetarea dreptului de proprietate a Larisei Gherasimovici asupra 1/2 cotă-parte din apartamentul menționat şi încasarea de la Larisa Gherasimovici a cheltuielilor de judecată (f.d.

105-107 Vol. I). La 11 septembrie 2013, Larisa Gherasimovici a depus cerere de concretizare a pretențiilor, menționînd că dorește să cumpere cota-parte din apartament deținută de Ghenadie Cuşci conform prețului stabilit în actul de evaluare a apartamentului. De asemenea, a menționat că a locuit în apartamentul litigios în perioada 1987-2003, însă Ghenadie Cuşci a locuit și a fost înscris în apartament doar 2 ani, iar pînă la căsătorie nu a avut nici domiciliu în orașul Chișinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 februarie 2014, acțiunea Larisei Gherasimovici și cererea reconvențională depusă de Ghenadie Cuşci au fost respinse. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 14 mai 2014, a fost corectată eroarea materială evidentă admisă în hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 februarie 2014 și anume mențiunea ”25 februarie 2014” a fost înlocuită cu mențiunea ”25 martie 2014”.

La 17 aprilie 2014, Larisa Gherasimovici a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe. La 20 mai 2014, Ghenadie Cuşci a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2014, a fost restituit ca depus în afara termenului legal apelul declarat de Ghenadie Cuşci împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 martie 2014. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2014, a fost respins apelul declarat de Larisa Gherasimovici și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 martie 2014 și încheierea din 14 mai 2014. La 06 noiembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Larisa Gherasimovici a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, și emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea depusă să fie admisă.

3 Recurenta Larisa Gherasimovici, în motivarea recursului a menţionat că la examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond. A mai menționat că evaluarea apartamentului a fost efectuată fără a fi înștiințată și în lipsa sa. Consideră că este în drept de a pretinde la răscumpărarea de la pîrît a cotei-părți ce- i aparține, la prețul apreciat de compania ”Metru patrat”, deoarece nu dispune de spațiu locativ personal, iar o altă locuință nu are posibilitatea de a procura. Cu atît mai mult că părinții intimatului dețin un apartament, intimatul fiind unicul moștenitor. Din anul 2009 este proprietara ½ cotei-părți din apartament, intimatul creîndu-i obstacole în folosirea apartamentului, folosindu-se de acest apartament de unul singur.

Totodată, menționează că deoarece Ghenadie Cuşci s-a folosit de unul singur de apartament, acesta urmează să restituie prejudiciul respectiv pentru folosirea cote-părți. Astfel, conform răspunsului Bursei imobiliare ”Lara” nr. 109/02-01 din 09 aprilie 2013, prețul mediu de închiriere a unui apartament cu o odaie pe str. Miron Costin la data de 08 aprilie 2013 a constituit 2090-3060 lei, respectiv pentru folosirea cotei-părți a apartamentului în perioada 18 mai 2009 – 18 aprilie 2014, intimatul urmează să-i achite prejudiciu echitabil în mărime de 82500 lei și pentru fiecare următoare lună cîte 1250 lei. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Larisa Gherasimovici, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Larisa Gherasimovici ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Larisa Gherasimovici se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5