2ra-1005/19 — incetarea proprietatii comune pe cote parti, partajarea in natura a bunurilor imobile etc.

2ra-1005/19 — incetarea proprietatii comune pe cote parti, partajarea in natura a bunurilor imobile etc. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1005 /2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Curnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ianina Curnic

împotriva lui Alexandru Curnic privind încetarea proprietății comune pe cote-părți,

partajarea în natură a bunurilor imobile,

și cererea reconvențională depusă de Alexandru Curnic împotriva Ianinei

Curnic privind încetarea proprietății comune pe cote-părți, partajarea în natură a

bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 15 aprilie 2013 Ianina Curnic s-a adresat în instanță cu cerere de chemare

în judecată, ulterior concretizată împotriva lui Alexandru Curnic privind stabilirea

modului de folosință a bunurilor.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 25 decembrie 2007 în baza certificatelor

de moștenitor legal nr. 5313 și nr. 5314 eliberate la 18 decembrie 2007 a înregistrat

la Organul Cadastral dreptul de proprietate asupra 1/4 cotă-parte din casa de locuit

cu nr.cadastral xxxxxxxxx, construcțiile auxiliare cu nr.cadastral xxxxxxx și

terenul aferent cu nr.cadastral xxxxxx, amplasate pe xxxxxxxprecum și dreptul de

proprietate asupra căsuței de vacanță cu nr.cadastral xxxxxxx, garajului cu

nr.cadastral xxxxxxx și terenului aferent acestora cu destinație, teren pomicol cu

nr.cadastral xxxxxxx, amplasate în comuna xxxxxxxxxxx.

A menționat că tatăl său este coproprietarul imobilelor menționate, deținând

dreptul de proprietate asupra 3/4 din bunurile amplasate pe xxxxxxxx precum și

dreptul de proprietate asupra bunurilor din comuna xxxxxxxx.

A susținut că este căsătorită și are un copil minor, astfel, consideră că soțul și

copilul la fel au dreptul de a locui în imobilul din xxxxxxxxx.

1

A indicat că, până în iarna anului 2012 a locuit împreună cu soțul și copilul în

imobilul menționat, ocupând integral etajul doi al casei. Însă, au fost nevoiți să

părăsească domiciliul, la insistența pârâtului, precum și din motivul conflictelor,

astfel oferindu-i timp tatălui său pentru a se calma și a cugeta asupra

comportamentului său.

Ulterior, în martie 2013, au revenit la casa din xxxxxxx, unde încercând să

intre în casă și să se instaleze cu traiul, pârâtul le-a interzis.

A afirmat că instalarea în casă a fost posibilă doar în baza ordonanței de

protecție.

Prin urmare, solicită Ianina Curcnic:

- partajarea în natură a bunurilor imobile amplasate pe str.xxxxxxxxx mun.

xxxxxx, și anume: terenul cu numărul cadastral xxxxx.xxxxxxx, casa de locuit

individuală cu numărul cadastral xxxxxx, construcția accesorie cu numărul

cadastral xxxxxx, proporțional cotei-părți deținute de 1/4 de către Ianina Curnic și

3/4 de către Alexandru Curnic;

- transmiterea în natură Ianinei Curnic încăperile de la etajul II al casei de

locuit situate pe str.xxxxx număr cadastral xxxxxx care va cuprinde odăile nr. 3 cu

suprafața de 16,9 m.p., odaia nr. 2 cu suprafața de 5,8 m.p., odaia nr. 7 cu suprafața

de 13,2 m.p., veceu cu suprafața de 3,5 m.p., coridor cu suprafața de 13,1 m.p.,

precum și balconul cu suprafața de 6,5 m.p., toate amplasate la etajul II, cu

suprafața totală de 52,50 m.p., ceea ce constituie 1/4 cotă-parte din bunul imobil cu

numărul cadastral xxxxxx și construcția accesorie cu numărul cadastral xxxxxx;

- transmiterea în natură Ianinei Curnic a porțiunii de teren din fața casei cu

suprafața de 64.0 m.p., ceea ce constituie 1/4 cotă-parte din terenul cu numărul

cadastral xxxxx, amplasat pe str. xxxxxxxx, conform schemei de stabilire a

modului de folosință a terenului;

- încetarea proprietății comune pe cote-părți dintre Ianina Curnic și Alexandru

Curnic prin împărțire în modul de vânzare a bunurilor imobile amplasate în

comuna xxxxxxx, și anume: terenul cu numărul cadastral xxxxxx, căsuța de

vacanță cu numărul cadastral xxxx, garajul cu numărul cadastral xxxxx cu

distribuirea prețului între coproprietari proporțional cotei-părți deținute de 1/4 de

către Ianina Curnic și 3/4 de către Alexandru Curnic.

Prin încheierea din 19 iulie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău a fost

admis demersul reprezentantului reclamantei, fiind ordonată expertiza în

construcții, iar înlegătură cu remiterea cauzei fără efectuarea expertizei, prin

încheierea instanței din 20 septembrie 2013, procesul a fost reluat (f.d.37-38, 41,

42, vol.I).

Prin încheierea din 29 octombrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău a

fost admis demersul reclamantei, fiind ordonată expertiza în construcții, iar în

legătură cu remiterea cauzei fără efectuarea expertizei, prin încheierea instanței din

24 noiembrie 2013, procesul a fost reluat (f.d.48-49, 52, 53, vol.I).

Prin încheierea din 23 decembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău a

fost admis demersul reclamantei, fiind ordonată expertiza în construcții, iar în

legătură cu remiterea cauzei fără efectuarea expertizei, prin încheierea instanței din

17 februarie 2014, procesul a fost reluat (f.d.59-60, 64, 65, vol.I).

Prin încheierea din 23 aprilie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău a fost

admis demersul reclamantei și al reprezentantului pârâtului, fiind ordonată

2

expertiza în construcții, iar în legătură cu remiterea cauzei fără efectuarea

expertizei, prin încheierea instanței din 23.07.2014, procesul a fost reluat (f.d.100-

101, 107, vol.I).

Prin încheierea din 08 august 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău a fost

admisdemersul reclamantei și al reprezentantului pârâtului, fiind ordonată

expertiza în construcții,iar prin încheierea instanței din 03.12.2014, procesul a fost

reluat fără executarea încheieriiinstanței (f.d.111-113, 118).

Prin încheierea din 16 decembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău a

fost admis demersul reprezentantului reclamantei și al reprezentantului pârâtului,

fiind ordonată expertiza în construcții, iar prin încheierea instanței din 26.08.2015,

în legătură cuparvenirea raportului de expertiză nr.1300 din 14.08.2015, procesul

pe cauza civilă dată afost reluat (f.d.120-122, 125-134, 135, vol.I).

La 23 aprilie 2014 Alexandru Curnic a depus cerere reconvențională

împotriva Ianinei Curnic privind încetarea proprietății comune pe cote-părți prin

partajarea în natură a bunurilor imobile (f.d.94-95 vol. I).

Pe parcursul judecării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile din

acțiunea reconvențională (f.d.161-162, 173-174, 182-187 vol. I).

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că deține cu drept de

proprietate 3/4 din bunurile imobile. Prin urmare, cerința Ianinei Curnic de a-i fi

transmis în natură etajului 2, cu toate încăperile de la acest etaj, este abuzivă,

inechitabilă și nu se încadrează în prevederile art. 361 din Codul civil. Or, etajul 2

reprezintă aproximativ 1/2 din tot imobilul.

Solicită Alexandru Curnic:

- partajarea în natură a bunurilor imobile, amplasate pe str. xxxxxxxx, și

anume: terenului cu numărul cadastral xxxxxxxx, casei de locuit cu numărul

cadastral xxxxxxxxx, construcției auxiliare cu nr.cadastral xxxxxxxx, proporțional

cotelor-părți deținute, și anume Ianina Curnic 1/4 și Alexandru Curnic 3/4;

- transmiterea în folosință lui Alexandru Curnic în natură a porțiunii de teren

cu numărul cadastral xxxxxxxx în fața casei de locuit, porțiunii de teren cu

numărul cadastral xxxxxxxxx după casa de locuit și partea dreaptă a casei, în total

cu suprafața de 217, 05 m.p. conform schemei de stabilire a modului de folosință a

terenului;

- transmiterea în folosință Ianinei Curnic în natură a porțiunii de teren cu

numărul cadastral xxxxxxxx în partea stângă a casei, precum și în fața casei de

locuit cu suprafața totală de 64 m.p., conform schemei de stabilire a modului de

folosință a terenului;

- transmiterea în folosință lui Alexandru Curnic în natură încăperilor de la

etajul I al casei de locuit amplasate pe str. xxxxxxx, și anume: coridor cu suprafața

de 19,3 m.p., odaia nr. 2 cu suprafața de 23,6 m.p., odaia nr. 3 cu suprafața de 12,3

m.p., veceu cu suprafața de 2 m.p., baie cu suprafața de 3,3 m.p., odaia nr. 6 cu

suprafața de 13, 7 m.p., bucătărie cu suprafața de 15,4 m.p., precum și beciul cu

suprafața de 24 m.p., cu suprafața totală de 89,6 m.p. stabilite în baza planului de

stabilire a modului de repartizare și folosință a casei de locuit (etajul I), precum și

încăperilor de la etajul II, și anume: odaia nr. 4 cu suprafața de 17.6 m.p., odaia nr

5 cu suprafața de 15,9 m.p. și porțiunea din suprafața coridorului de 3,5 m.p.

pentru asigurarea accesului de la etajul I la etajul II, cu suprafața totală de 37 m.p.

stabilite în baza planului de stabilire a modului de repartizare și folosință a casei de

3

locuit (etajul II - Alexandru Curnic), ceea ce constituie 1/4 cotă-parte din bunul

imobil cu numărul cadastral xxxxxxxx (126,6 m.p.);

- obligarea lui Alexandru Curnic la construirea scării interioare pentru

asigurarea accesului de la etajul I la etajul II al casei de locuit cu nr.cadastral

xxxxxx amplasată pe str. xxxxxxx conform proiectului/planului de stabilire a

modului de repartizare și folosință a casei de locuit (etajul II - Alexandru Curnic) și

finisarea acestor lucrări în termen de 6 (șase) luni din momentul când hotărârea

judecătorească devine definitivă;

- obligarea lui Alexandru Curnic la efectuarea replanificărilor și stabilirea

unei uși generale la odaia nr. 4 cu suprafața de 17.6 m.p. și odaia nr. 5 cu suprafața

de 15,9 m.p. situate la etajul II al casei de locuit cu nr.cadastral xxxxxxxx,

amplasată pe str. xxxxxx, conform proiectului/planului de stabilire a modului de

repartizare și folosință a casei de locuit (etajul II - Alexandru Curnic) și finisarea

acestor lucrări în termen de 6 (șase) luni din momentul când hotărârea

judecătorească devine definitivă;

- obligarea lui Alexandru Curnic la efectuarea lucrărilor de schimbare a

locului amplasării ușii și stabilirea unei uși noi la odaia nr. 3 cu suprafața de 16,9

m.p., situate la etajul II al casei de locuit cu nr. cadastral xxxxxxx, amplasată pe

str. xxxxxxxxx, conform proiectului/planului de stabilire a modului de repartizare

și folosință a casei de locuit (etajul II - Ianina Curnic) și finisarea acestor lucrări în

termen de 6 (șase) luni din momentul când hotărârea judecătorească devine

definitivă;

- transmiterea în folosință Ianinei Curnic în natură încăperile de la etajul II al

casei de locuit, amplasată pe str. xxxxxxxx, și anume: odaia nr. 3 cu suprafața de

16,9 m.p., odaia nr. 2 cu suprafața de 5,8 m.p., veceu cu suprafața de 3,5 m.p.,

odaia nr. 7 cu suprafața de 13,2 m.p., porțiunea din suprafața coridorului de 9,6

m.p., precum și balcon de 6,50 m.p. pentru asigurarea accesului de la scara

exterioară, cu suprafața totală de 49 m.p. conform planului de stabilire a modului

de repartizare și folosință a casei de locuit (etajul II - Ianina Curnic), ceea ce

constituie 1/4 cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral xxxxxxx și

construcția auxiliară cu numărul cadastral xxxxxxxxx cu suprafața de 6 m.p. (55

m.p.);

- obligarea Ianinei Curnic la construirea scării exterioare de la etajul I la etajul

II al casei de locuit cu nr. cadastral xxxxxx, amplasată pe str. xxxxxx conform

proiectului/planului de amplasare a scării exterioare și finisarea acestor lucrări în

termen de 6 (șase) luni din momentul când hotărârea judecătorească devine

definitivă;

- încetarea proprietății comune pe cote-părți dintre Ianina Curnic și Alexandru

Curnic prin împărțirea prin vânzare a bunurilor imobile amplasate în xxxxxx,

compuse din: căsuța de vacanță cu nr. cadastral xxxxxxxx, garajul cu nr.cadastral

xxxxxxx și terenul aferent cu destinație ca teren de pomicol cu nr.cadastral

xxxxxx, la licitație, cu distribuirea mijloacelor bănești obținute între coproprietari

proporțional cotei-părți deținute.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost admise parțial.

Au fost partajate în natură bunurile proprietate comună pe cote-părți,

proporțional cotelor-părți deținute de fiecare coproprietar, și anume Ianinei Curnic

4

1/4 cotă-parte și lui Alexandru Curnic 3/4 cotă-parte din bunurile imobile - terenul

pentru construcții cu numărul cadastral x.xxxx, casa de locuit individuală cu

numărul cadastral xxxxx și construcția accesorie cu numărul cadastral xxxxx,

amplasate pe str. xxxxxxxx.

Au fost transmise în natură bunurile imobile: terenul, casa de locuit și

construcția auxiliară, proporțional cotelor-părți deținute de 1/4 și 3/4, fiind atribuite

în felul următor:

pentru Ianina Curnic: - 1/4 cotă-parte din terenul pentru construcții cu

numărul cadastral xxxxx, amplasat în fața casei cu suprafața de 64,0 m.p., conform

schemei de stabilire a modului de folosință al terenului, executată de SC „Imobil

Star” SRL (f.d.149); - 1/4 cotă-parte din casa de locuit individuală cu numărul

cadastral xxxxx, amplasată pe str. xxxxxxx, și anume: încăperile de la etajul II,

încăperea locativă nr. 3 cu suprafața de 16,9 m.p., încăperea auxiliară nr. 2 cu

suprafața de 5,8 m.p., WC nr. 6 cu suprafața de 3,5 m.p., încăperea locativă cu

suprafața de 13,2 m.p., coridor cu suprafața de 9,6 m.p. și balconul cu suprafața de

6,5 m.p.; construcția accesorie cu numărul cadastral xxxxxx;

pentru Alexandru Curnic: - 3/4 cotă-parte din terenul pentru construcții cu

numărul cadastral xxxxxx, amplasat în fața casei, partea dreaptă și după casă cu

suprafața de 225,40 m.p., conform schemei de stabilire a modului de folosință al

terenului, executată de SC „Imobil Star” SRL (f.d.149); - 3/4 cotă-parte din bunul

imobil casa de locuit individuală, amplasată pe str. xxxxxx, cu numărul cadastral

xxxxx, și anume: încăperile de la etajul I: coridor nr. 1 cu suprafața de 19,3 m.p.,

încăpere locativă nr. 2 cu suprafața de 23,6 m.p., încăpere locativă nr. 3 cu

suprafața de 12.3 m.p., WC nr. 4 cu suprafața de 2,0 m.p., baie nr. 5 cu suprafața

de 3.3 m.p., încăpere locativă nr. 6 cu suprafața de 13,7 m.p., bucătărie nr. 7 cu

suprafața de 15,4 m.p. și încăperile de la etajul II: încăpere locativă nr. 4 cu

suprafața de 17.6 m.p., încăpere locativă nr. 5 cu suprafața de 15,9 m.p.,

coridorului nr. 1 cu suprafața de 3,5 m.p. și beciul cu suprafața de 24 m.p.

S-a atribuit în folosință comună Ianinei Curnic și Alexandru Curnic, pentru

acces la teren, suprafața de 13,10 m.p., conform schemei de stabilire a modului de

folosință al terenului, executată de SC „Imobil Star” SRL (f.d.149).

S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Alexandru Curnic și s-a

obligat Ianina Curnic să construiască scara exterioară de la etajul I la etajul II al

casei de locuit individuală cu numărul cadastral xxxxx, amplasată pe str. xxxxxx,

conform proiectului schiță de amenajare a scării de acces la etajul II, efectuată de

proiectantul SRL „ARHIART-STUDIO”, cu finisarea lucrărilor în termen de 6

(șase) luni din momentul când hotărârea judecătorească devine definitivă.

A fost obligat Alexandru Curnic să construiască scara interioară pentru

asigurarea accesului de la etajul I la etajul II, să efectueze replanificările și

stabilirea unei uși generale la încăperea locativă nr. 4 cu suprafața de 17.6 m,p. și

încăperea locativă nr. 5 cu suprafața de 15,9 m.p. situate la etajul II, să efectueze

lucrări de schimbare a locului amplasării ușii și stabilirea unei uși noi la încăperea

locativă nr. 3 cu suprafața de 16,9 m.p., situate la etajul II al casei de locuit cu

numărul cadastral xxxxxxx, amplasată pe str. xxxxxxxx, conform planului de

stabilire a modului de repartizare și folosință a casei de locuit, etajul II, efectuat de

arhitectul Dimitrov Dm., cu finisarea lucrărilor în termen de 6 (șase) luni din

momentul când hotărârea judecătorească devine definitivă.

5

A fost încetată proprietatea comună pe cote-părți ce aparține cu drept de

proprietate Ianinei Curnic, cu cota-parte de 1/4, și lui Alexandru Curnic, cu cota-

parte de 3/4, asupra bunurilor imobile: terenul, lot pomicol cu numărul cadastral

xxxxxx, construcție, căsuță de vacanță cu numărul cadastral xxxxxx și construcție

garaj cu numărul cadastral xxxx, amplasate în comuna xxxxxxx, prin împărțire,

după vânzarea bunurilor la licitație, cu distribuirea mijloacelor bănești obținute

între coproprietari proporțional cotei-părți deținute - Ianina Curnic 1/4 cotă-parte și

Alexandru Curnic 3/4 cotă-parte.

În rest, pretențiile din acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost

respinse.

Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Alexandru Curnic, cu menținerea hotărârii din 19 decembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel instanța de apel a indicat că în lipsa unor argumente

coerente și convingătoare, precum și a unui suport probator de natură să răstoarne

soluția adoptată pe caz, instanța de fond a elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, a oferit apreciere justă probelor administrate

și a aplicat corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind în

concordanță cu art. 239-240 Cod de procedură civilă.

Astfel, Colegiul în concluzie a considerat netemeinicia cererii de apel și lipsa

motivelor de casare a hotărârii, fapt ce a generat respingerea apelului și menținerea

hotărârii primei instanțe, care este legală și întemeiată.

La 27 martie 2019 Alexandru Curnic a declarat recurs solicitând casarea

parțială a hotărârii din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și casarea integrală a deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu

trimiterea cauzei la rejudecare sau emiterea unei hotărâri noi privind admiterea

cererii reconvenționale înaintate împotriva Ianinei Curnic, în partea transmiterii în

natură a bunurilor imobile, terenului, proporțional cotelor părți deținute de 1/4 și

3/4 și anume:

- să-i fie atribuită Ianinei Curnic: 1/4 cotă-parte din terenul pentru construcții

cu nr. cadastral xxxxxx, amplasat în partea stângă și în fața casei cu suprafața de

64,0 m.p., conform schemei de stabilire a modului de folosință a terenului, executat

de către arhitector Dmitrii Dimitrov;

- să-i fie atribuit lui Alexandru Curnic: 3/4 cotă-parte din terenul pentru

construcții cu nr. cadastral xxxxxxx, amplasat în partea stângă și în fața casei cu

suprafața de 225,40 m.p., conform schemei de stabilire a modului de folosință a

terenului, executat de către arhitector Dmitrii Dimitrov;

- la fel, în partea admiterii parțiale a cererii reconvenționale: să fie obligată

Ianina Curnic să construiască scara exterioară de la etajul I la etajul II al casei de

locuit cu nr. cadastral xxxxxx amplasate pe str. xxxxxxxxx, conform planului de

amplasare a unei scări exterioare executat de un alt expert, cu respectarea

procedurii și prevederilor legislației în construcții în vigoare, cu finisarea lucrărilor

în termen de 6 luni din momentul când hotărârea judecătorească devine definitivă.

În calitate de temei legal pentru declararea recursului invocă prevederile art.

432 alin. (2) lit. a), b), c) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul față de decizia din

11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 19 decembrie 2017

6

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, considerându-le neîntemeiate, ilegale și

pasibile casării integrale.

A menționat că atât prima instanță cât și instanța de apel nu a intrat în esența

litigiului și circumstanțele importante pentru soluționarea justă și completă a

cauzei, or, după cum reiese din hotărârile recurate, de către instanțele de judecată

au fost ignorate în totalmente nefiind supuse verificării circumstanțelor invocate și

probele aduse de către recurent.

Prin urmare, și-a exprimat dezacordul cu modul de atribuire a terenului în

corespundere cu cota-parte deținută de părți, or, este bazată în totalmente pe planul

prezentat de Ianina Curnic cu neglijența totală a multiplelor proiecte/planuri

prezentate de recurent în cadrul examinării cauzei în primă instanță.

A susținut că nu există o posibilitate reală de executare a hotărârii

judecătorești, ceea ce contravine prevederilor legale, or, un metru pătrat în fața

casei acordat în baza hotărârii în folosința recurentului conform schemei prezentate

de intimată nu este suficient pentru accesul liber în casă și la beci fără a tulbura

dreptul de folosință al Ianinei Curnic asupra porțiunii de teren atribuite în folosința

acesteia.

A conchis că există un risc real de încălcarea dreptului de proprietate a

dânsului care este inviolabil și anume prin limitarea dreptului lui de a poseda și

utiliza bunurile imobile aflate în proprietate conform cotei deținute de 3/4.

În conformitate cu art.434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 11 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces

la 11 ianuarie 2019 (f.d. 52 vol. II), însă la dosar lipsește confirmarea recepționării

deciziei de către părți.

Prin urmare recursul declarat la 27 martie 2019 de către Alexandru Curnic, se

consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 17 aprilie 2019 în adresa intimatei a fost expediată copia recursului

declarat de către Alexandru Curnic, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței la recurs (f.d. 66).

La 29 mai 2019 Ianina Curnic a depus referință pe marginea recursului, prin

care a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Alexandru Curnic ca fiind

inadmisibilă și neîntemeiată, cu menținerea fără modificări a deciziei din 11

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 19 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, ca fiind legale și întemeiate.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

7

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Curnic, este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Curnic, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

8

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Alexandru Curnic

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă și respectiv sunt inadmisibile.

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

9

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Curnic.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

10