2ra-2028/19 — Partajarea în natură a bunului imobil

Dosarul nr. 2ra–2028/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni), (jud. A. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Corobca Maria reprezentată

de avocatul Cucu Dumitru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Plămădeală

Ion împotriva Mariei Corobca cu privire la încetarea dreptului de proprietate

comună pe cotă-părți prin împărțirea în natură și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Corobca Maria și menținută hotărârea din 08 noiembrie

2018 a Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni),

con st ată:

La 25 noiembrie 2015, Plămădeală Ion s-a adresat în instanță cu o cerere de

chemare în judecată împotriva Mariei Corobca cu privire la încetarea dreptului de

proprietate comună pe cote-părți asupra terenului pentru construcții cu suprafața de

0,1783 ha, numărul cadastral XXXX, amplasat în satul Ulmu raionul Ialoveni, prin

împărțirea în natură conform proiectului de divizare din Raportul tehnic de

separare a bunului imobil; atribuirea în proprietate exclusivă lui Plămădeală Ion a

terenului cu suprafața de 0,1333 ha, conform planului geometric din Raportului

tehnic de separare a bunului imobil; atribuirea în proprietate exclusivă Mariei

Corobca a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,0450 ha, conform planului

geometric din Raportului tehnic de separare a bunului imobil; dispunerea efectuării

modificărilor în registrul bunurilor imobile în vederea formării bunurilor imobile la

nivel de terenuri izolate și intabularea după Plămădeală Ion și Corobca Maria a

dreptului de proprietate în cote-părți asupra terenurilor atribuite.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea Judecătoriei

Ialoveni din 06 mai 2011, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21

decembrie 2011 și decizia Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2012, a fost

recunoscut dreptul de proprietate a fraților Ion Plămădeală, Alexandru Plămădeală,

Efimia Meșină și Maria Corobca asupra terenului cu numărul cadastral XXXX, cu

suprafața de 0,1783 amplasat în s. Ulmu raionul Ialoveni prin acceptarea

succesiunii după decesul părinților Vasile și Domnica Plămădeală, atribuindu-le

fiecărui a cîte ¼ cotă-parte ideală.

Reclamantul a relatat că, la 31 martie 2014, notarul Oleg Chetreanu a

autentificat un contract de donație, prin care donatorii Alexandru Plămădeală și

Efimia Meșină au transmis reclamantului câte ¼ cotă-parte din teren, astfel încât în

urma înregistrării contractului la organul cadastral, la 02 aprilie 2014, acesta a

devenit proprietarul a ¾ cotă-parte ideală din teren.

A menționat că de nenumărate ori a solicitat Mariei Corobca, care deține ¼

cotă-parte din teren, partajarea în natură a acestuia, rezultatul scontat însă nu a fost

atins.

Astfel, în fața instanței de judecată reclamantul a solicitat împărțirea în natură

a bunului imobil proprietate comună pe cote-părți ce constă din lotul de pământ

pentru construcții cu suprafața de 0,1783 ha, amplasat în s. Ulmu, raionul Ialoveni,

str. XXXX, cu numărul cadastral XXXX, înregistrat la OCT Ialoveni conform

cotelor-părți deținute de către părțile în litigiu - ¾ lui Plămădeală Ion și ¼ Mariei

Corobca.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni)

a fost admisă acțiunea.

A fost partajat terenul pentru construcții proprietate comună pe cote-părți ale

lui Plămădeală Ion de ¾ și Mariei Corobca de ¼, amplasat raionul Ialoveni, s.

Ulmu, cu numărul cadastral XXXX, cu suprafața totală de 0,1783 ha și s-a

transmis, în temeiul raportului tehnic de separare întocmit de SRL „Bonicar Plus”

din 27 aprilie 2016, în proprietatea lui Plămădeală Ion partea de ¾ cu suprafața de

0,133 ha, iar Mariei Corobca partea de ¼ cu suprafața de 0,0450 ha.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Corobca Maria și menținută hotărârea din 08 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni).

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, pe terenul în

litigiu sunt amplasate următoarele construcții: casa de locuit lit. „2A/01”, cu

suprafața la sol de 75,0 m2; anexa lit. „A1/ 01”, cu suprafața la sol de 11,4 m2,

veranda deschisă lit. „a/01”, cu suprafața la sol de 20,6 m2; beci lit. 3; șură lit. 1/02

cu 2 nivele, cu suprafața la sol de 76,2 m2; șură lit. 2/02 cu 2 nivele cu suprafața la

sol de 97,2 m2; șură lit. 4/02 cu suprafața la sol de 68,0 m2; șură lit. 5/03 cu

suprafața la sol de 82,0 m2; șură lit. 6/04 cu suprafața la sol de 7,0 m2; șură lit. 7/05

cu suprafața la sol de 7,7 m2, construcții ce sunt neautorizate și neînregistrate în

2

Registrul bunurilor imobile, fără specificarea proprietarilor acestora, conform

constatării specialistului din cadrul organului cadastral din 15 martie 2016, prin

care s-a constatat imposibilitatea împărțirii terenului ca urmare a circumstanțelor

indicate.

La fel, s-a reținut că, prin constatările SRL „Terralex Grup” expuse în dosarul

tehnic de executare a expertizei juridice la bunul imobil în litigiu s-a constatat

imposibilitatea partajării terenului ca urmare a existenței construcțiilor și

plantațiilor, ce nu pot fi strămutate în procesul formării bunului imobil fără

consimțămîntul proprietarului.

Potrivit proiectului de separare întocmit de SRL „Bonicar Plus” la 27 aprilie

2016, terenul în litigiu este partajabil prin atribuirea lui Plămădeala Ion a unei părți

de ¾ cu suprafața de 0,133 ha, iar Mariei Corobca a unei părți de ¼ cu suprafața de

0,0450 ha, iar în lipsa acordului coproprietarilor terenului litigios, împărțirea

acestuia urmează a fi efectuată prin hotărâre judecătorească, relevant în acest

context fiind modul de împărțire determinat prin proiectul de separare menționat.

Instanțele au criticat argumentele Mariei Corobca cu referire la

inadmisibilitatea împărțirii în natură a terenului, în contextul existenței pe acesta a

multiplelor construcții, explicând că construcțiile respective sunt edificate

neautorizat, și astfel, sunt în afara circuitului civil, motiv pentru care existența

acestora nu constituie un impediment pentru împărțirea terenului în condițiile în

care acestea nu constituie un temei legal ce ar oferi proprietarilor acestora drepturi

asupra terenului aferent sau a terenului pe care sunt amplasate.

Din acest considerent instanțele au reținut proiectul de separare întocmit de

SRL „Bonicar Plus” cu prioritate față de constatările făcute de specialiștii din

cadrul Agenției Servicii Publice și din cadrul SRL „Terralex Grup”.

La 17 august 2019, Corobca Maria reprezentată de avocatul Cucu Dumitru a

declarat recurs împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 29 octombrie 2019, Plămădeală Ion reprezentat de avocatul Chirică Iurie a

depus o referință la recursul declarat de către Corobca Maria, solicitând

considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Corobca Maria reprezentată de avocatul Cucu Dumitru, neîntemeiat și care

urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Corobca Maria reprezentată de avocatul

Cucu Dumitru, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

4

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Corobca Maria reprezentată de

avocatul Cucu Dumitru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Corobca Maria

reprezentată de avocatul Cucu Dumitru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

5