2r-522/22 — Emiterea unei hotărâri suplimentare

2r-522/22 — Emiterea unei hotărâri suplimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-522/22 (2-21073549-01-2r-02112022)

Instanța de fond: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, judecător – N. Doroftei

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A.Malîi, V. Cotorobai, A. Braga

D E C I Z I E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând cererea de recurs înaintată de Corobca Maria, prin intermediul

avocatului Cucu Dumitru,

în cauza civilă la cererea lui Plămădeală Ion cu privire la emiterea unei hotărâri

suplimentare,

împotriva încheierii din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea înaintată de Corobca Maria, prin intermediul avocatului Cucu

Dumitru, cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind restituită cererea de apel

împotriva hotărârii suplimentare din 28 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

c o n s t a t ă:

La 25 noiembrie 2015, Plămădeală Ion a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva Mariei Corobca și a solicitat împărțirea în natură a bunului imobil

proprietate comună pe cote-părți, ce constă din lotul de pământ pentru construcții cu

suprafața de 0,1783 ha, amplasat în satul Ulmu, strada XXXXXXXX, nr. 71, raionul

Ialoveni, cu numărul cadastral XXXXXXXX, înregistrat la OCT Ialoveni, conform

cotelor-părții deținute de către părțile în litigiu, ¾ cotă-parte (reclamant) și ¼ cotă-

parte (pârâtul), precum și punerea pe contul pârâtei a cheltuielilor de judecată

aferente soluționării litigiului.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

a fost partajat terenul pentru construcții proprietate comună pe cote-părți a lui

Plămădeală Ion de ¾ și Mariei Corobca de ¼, amplasat în raionul Ialoveni, s. Ulmu,

cu numărul cadastral XXXXXXXX, cu suprafața totală de 0,1783 ha, și s-a transmis,

în temeiul raportului tehnic de separare, întocmit de SRL „Bonicar Plus” la 27 aprilie

1

2016, în proprietatea lui Plămădeală Ion partea de ¾ cu suprafața de 0,133 ha, iar

Mariei Corobca partea de ¼ cu suprafața de 0,0450 ha, fără ca instanța de judecată

să se expună asupra asupra cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Corobca Maria și menținută hotărârea din 08 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2019 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de justiție, s-a considerat inadmisibil

recursul declarat de către Corobca Maria, reprezentată de avocatul Cucu Dumitru.

La 18 mai 2021, Plămădeală Ion a înaintat o cerere cu privire la emiterea unei

hotărâri suplimentare în cauza civilă nr. 2- 354/2016 la cererea de chemare în

judecată depusă de către Plămădeală Ion împotriva Mariei Corobca cu privire la

partajarea în natură a bunului proprietate comună pe cote părți, cu indicarea concretă

a hotarelor și coordonatelor punctelor fiecărei cote-părți a terenului.

Prin hotărârea suplimentară din 28 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni, s-au încasat din contul Mariei Corobca în beneficiul lui Plămădeală Ion,

cheltuielile de judecată în mărime de 150 (o sută cincizeci) lei, constituită din taxa

de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. Pretenția lui Plămădeală

Ion privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică s-a admis parțial și s-a încasat

din contul Mariei Corobca în beneficiul lui Plămădeală Ion suma de 2 500 lei (două

mii cinci sute), cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suportate în prezenta

cauză, în rest pretenția s-a respins ca neîntemeiată.

La 22 septembrie 2022, avocatul Dumitru Cucu, acționând în interesele Mariei

Corobca, a declarat apel împotriva hotărârii din 28 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii contestate.

Totodată a solicitat repunerea în termenul de depunere a apelului, indicând asupra

faptului că nu au fost prezenți la examinarea chestiunii privind emiterea unei hotărâri

suplimentare și nici nu au recepționat hotărârea pe marginea litigiului.

Prin încheierea din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea înaintată de Corobca Maria, prin intermediul avocatului Cucu Dumitru, cu

privire la repunerea în termen a apelului, fiind restituită cererea de apel împotriva

hotărârii suplimentare din 28 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 27 octombrie 2022, Corobca Maria, prin intermediul avocatului Cucu

Dumitru, a declarat recurs împotriva încheierii din 13 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia și restituirea cauzei în instanța

de apel spre rejudecare.

În motivarea recursului, s-a indicat faptul că încheierea instanței este

nemotivată, or nu au fost reținute circumstanțele invocate în cerere. Astfel, avocatul

Cucu Dumitru pretinde că anexând referința asupra cererii de emitere a hotărârii

suplimentare, a solicitat examinarea acesteia în lipsa sa. Totodată, nu a fost anunțat

despre data pronunțării hotărârii, iar pe portalul instanței nu au fost publicate

informații cu privire la această cauză. Mai mult, instanța a omis să-i expedieze copia

dispozitivului hotărârii suplimentare. Respectiv, din aceste considerente, s-a solicitat

repunerea apelului în termen.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

2

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Corobca Maria, prin

intermediul avocatului Cucu Dumitru, este neîntemeiat și necesită a fi respins din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată avocatului Cucu Dumitru prin poșta electronică la 17

octombrie 2022 (f.d. 200). Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost

înregistrată la 28 octombrie 2022, fiind expediată prin poșta electronică la 27

octombrie 2022 (f.d. 201), Colegiul constată că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost respinsă cererea înaintată de Corobca Maria, prin intermediul

avocatului Cucu Dumitru, cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind restituită

cererea de apel împotriva hotărârii suplimentare din 28 iulie 2022 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie

o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive

întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza

cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Potrivit cererii de recurs, Corobca Maria, prin intermediul avocatului Cucu

Dumitru, a argumentat omiterea termenului de depunere a cererii de apel, prin faptul

că încheierea instanței este nemotivată, or nu au fost reținute circumstanțele invocate

în cerere. Astfel, avocatul Cucu Dumitru pretinde că anexând referința asupra cererii

de emitere a hotărârii suplimentare, a solicitat examinarea acesteia în lipsa sa.

3

Totodată, nu a fost anunțat despre data pronunțării hotărârii, iar pe portalul instanței

nu au fost publicate informații cu privire la această cauză. Mai mult, instanța a omis

să-i expedieze copia dispozitivului hotărârii suplimentare. Respectiv, recurenta

consideră incorectă soluția instanței de apel cu privire la respingerea cererii sale de

repunere în termen a apelului, or termenul de declarare a apelului a fost omis

motivat.

Examinând minuțios materialele cauzei, Colegiul conchide că argumentele

invocate în cererea de recurs nu pot fi reținute, or acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, Colegiul examinează legalitatea și temeinicia încheierii din 13

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău la momentul pronunțării acesteia.

Respectiv, solicitând prin cererea de apel din 22 septembrie 2022 repunerea în

termen a apelului, recurenta a indicat doar asupra faptului că ea și avocatul ei nu au

fost prezenți la examinarea cererii de emitere a unei hotărâri suplimentare și nu au

recepționat copia acestei hotărâri, fără a indica momentul și circumstanțele în care a

aflat despre existența hotărârii primei instanțe, fără a concretiza circumstanțele care

au împiedicat-o să conteste actul judecătoresc în termen și fără a anexa dovezi care

să certifice cele invocate.

Totodată, instanța de recurs atrage atenția asupra faptului că atât recurenta, cât

și avocatul ei Cucu Dumitru, au fost citați de către prima instanță de câteva ori, au

participat în ședințele de judecată, iar prin cererea din 25 mai 2022 avocatul a

solicitat amânarea ședinței de judecată din aceeași dată, cerință care i-a fost admisă

de către instanță (f.d. 106, 108), avocatul fiind citat repetat pentru ședința din 26

iulie 2022 (f.d. 110).

La 25 iulie 2022, ora 23.15, avocatul Cucu Dumitru a expediat prin poșta

electronică instanței de judecată referința asupra cererii de emitere a hotărârii

suplimentare și o copie a unei hotărâri CtEDO, iar scrisoarea de însoțire are

următorul conținut: „Prin prezenta Vă remit referința și Hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului” (f.d. 128). Astfel, Colegiul atrage atenția asupra faptului că

avocatul nu a solicitat examinarea cererii în lipsa lui, așa cum indică în cererea de

recurs. O atare solicitare lipsește și în conținutul referinței menționate (f.d. 111-114).

Materialele cauzei atestă faptul că, argumentele recurentei cu privire la

încălcarea drepturilor sale de către prima instanță, sunt neîntemeiate, or, potrivit

prevederilor art. 100 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul amânării

judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la proces prezenți la ședință.

Participanții la proces care au fost citați și nu au participat la ședința de judecată la

care a fost amânată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării ulterioare numai

în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea de a cunoaște data

judecării cauzei.

Respectiv, materialele cauzei denotă faptul că prima instanță a admis cererea

de amânare a avocatului Cucu Dumitru, l-a citat pentru următoarea ședință de

judecată, acesta a cunoscut data ședinței, deoarece a depus o referință, respectiv a

avut obligația pozitivă de a se informa despre mersul procesului de judecată în cazul

în care a avut dezinteresul de a se prezenta în ședințele ulterioare.

Suplimentar, este de menționat faptul că, în pofida argumentelor invocate în

recurs, hotărârea suplimentară din 28 iulie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni a fost publicată pe Portalul instanțelor judecătorești la 03 august 2022.

4

În așa mod, examinând solicitarea apelantei de repunere în termen a apelului,

Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins-o, deoarece argumentele

apelantei/recurentă sunt declarative.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 116 din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în

termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se

examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în

termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Colegiul reiterează faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia

încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. În așa mod, materialele

cauzei atestă faptul că, la data pronunțării încheierii contestate, la materialele cauzei

nu erau anexate probe incontestabile care să certifice faptul imposibilității apelantei

de a contesta hotărârea în termen. Respectiv, Colegiul susține poziția instanței de

apel cu privire la faptul că apelanta nu a probat motivele omiterii termenului de

depunere a cererii de apel.

Astfel, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi

procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu

bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri

de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de

depunere a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au

putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

5

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de Corobca Maria, prin intermediul avocatului Cucu Dumitru, împotriva încheierii

din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de

discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Corobca Maria, prin intermediul avocatului

Cucu Dumitru.

Se menține încheierea din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

pricina civilă la cererea lui Plămădeală Ion cu privire la emiterea unei hotărâri

suplimentare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Victor Burduh

6