2ra-3073/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2ra-3073/14 prima instanţă: Gh. Gorun instanţa de apel: L. Bulgac, M. Guzun, L. Popova DECIZIE 17 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, examinând recursul declarat de Întreprinderea Individuală “Lebedeva Elena”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rîjova Elena către Întreprinderea Individuală “Lebedeva Elena”, Alexandru Goncear şi Iurie Podlisnic privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma incendiului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Rîjova Elena şi casată hotărârea judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 04 decembrie 2013, de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La data de 22 aprilie 2010, reclamanta Rîjova Elena s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva ÎI „Lebedeva Elena”, solicitînd repararea prejudiciului material şi moral cauzat ca urmare a deteriorării casei de locuit în rezultatul incendiului. În motivarea acţiunii a indicat reclamanta că la data de 01 iulie 2009, în baza unei înţelegeri verbale cu pârâtul, ultimul şi-a asumat obligaţia să instaleze în casa reclamantei, la nivelul trei (mansarda), un cămin(şemineu) cu arzător cu un hogeag separat. În baza unui calcul efectuat de către pârât suma contractului pentru construcţia şi montarea căminului constituie 4424 euro.

Indică reclamanta că, lucrările au fost efectuate şi finisate în octombrie 2009, iar costul acestora a fost achitat de reclamantă integral. Menţionează reclamanta că, în procesul exploatării căminului, la 18 ianuarie 2010, aproximativ la orele 19, casa a fost incendiată din cauza căminului(şemineului) instalat de pârât.

Conform actului de constatare întocmit de către serviciul de pompieri s-a stabilit că casa a ars în rezultatul incendiului produs la 18 ianuarie 2010. Precizează reclamanta că, în baza acestui act s-a adresat la Centrul Naţional de Expertize Juridice al MJ care în baza unui raport de constatare din 19 ianuarie 2010 a stabilit, că incendiul s-a produs din cauza unui focar amplasat în încăperea cabinetului-bibliotecă a mansardei deasupra locului intrării a ţevii gofră a căminului în orificiul peretelui în locul de contact a plăcii termoizolatoare cu construcţia purtătoare a acoperişului din grinzi de lemn, şi s-a răspândit pe toată suprafaţa acoperişului mansardei.

Tot în concluzia susmenţionată se indică că generarea incendiului a fost favorizată în urma încălcărilor normativelor antiincendiare la instalarea căminului, înclinarea coşului de fum pe unghi mai mare de 45 de grade ce a dus la acumularea produselor procesului de ardere în ţeava gofrată cu supraîncălzirea acesteia şi nerespectarea distanţei de securitate antiincendiară faţă de obiectele uşor inflamabile. Mai indică reclamanta că, conform calculelor stabilite de S.R.L. „Cuartal – Cons” în urma producerii incendiului casa de locuit a fost deteriorată în sumă de 605 089 lei. Astfel susţine reclamanta că, a fost nevoită să suporte cheltuieli pentru demontarea mansardei, desfacerea vechii tencuieli şi transportarea deşeurilor ce constituie suma de 21.958 lei, iar în total 627 047 lei.

Mai indică reclamanta că pentru finisarea casei în litigiu a fost nevoită să înstrăineze apartamentul 204, de pe str. Valea Crucii 8, iar în prezent a fost nevoită să treacă cu traiul în apartamentul fiicei sale de pe str. Decebal 23 ap.5, însă din cauza producerii incendiului ea nu a avut posibilitate să prelungească lucrările de finisare şi să se reinstaleze în casă până la 15 mai 2010. Având în vedere că pârâtul refuză să negocieze sau să-i restituie cheltuielile pentru imobilul prejudiciat precizează reclamanta că, a început să-şi restabilească de sinestătător casa de locuit deoarece condiţiile climaterice pot afecta grav construcţia în întregime. Susţine reclamanta că din cauza producerii acestui incendiu şi din considerentul că pârâtul nu a contribuit şi refuză în continuare să contribuie la restabilirea imobilului în cauză, starea sa de sănătate s-a înrăutăţit considerabil şi este nevoită să suporte tratamente costisitoare.

Cere Rîjova Elena, admiterea acţiunii şi încasarea de la ÎI „Lebedeva Elena” în beneficiul său prejudiciul material cauzat în sumă de 605 089 lei, cheltuieli de demolare şi desfacere a construcţiilor distruse în urma incendiului în sumă de 21 958 lei şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 170 000 lei. La data de 09 iulie 2013 Rîjova Elena a înaintat cerere cu privire la majorarea cuantumului acţiunii şi concretizarea cerinţelor, solicitând admiterea cererii de majorare a cuantumului cerinţelor până la 797 962 lei, încasarea de la ÎI “Lebedeva Elena” 3000 lei – cheltuieli de asistenţă juridică prestată, 10 000 lei – cu titlul de taxă de stat, 216, 95 lei – cheltuieli de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 04 decembrie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat în mod solidar din contul lui Alexandru Goncear şi Iurie Podlisnic prejudiciul material în mărime de 500 000 lei care include costul lucrărilor de reparaţie, inclusiv demolare, costul materialelor de construcţie şi costul reconstrucţiei căminului deteriorat, prejudiciul moral în mărime de 15000 lei, cheltuieli de judecată suportate în mărime de 216 lei 95 bani, ce constituie 60 lei interpelarea informaţiei de la ÎC „Registru”, 80 lei anunţul public în Monitorul Oficial al RM, 76 lei 95 bani acte cheltuieli poştale, 10000 lei taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată şi 3000 lei cheltuieli pentru asistenţa juridică în total 527217(cinci sute douăzeci şi şapte mii două sute şaisprezece) lei 95 bani.

În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată. ÎI „Lebedeva Elena” s-a eliberat de răspundere materială. La data de 09 decembrie 2013 Rîjova Elena a atacat cu apel hotărârea instanţei de fond, în partea încasării în beneficiul Rîjova Elena de la ÎI „Lebedeva Elena” prejudiciul material cauzat în urma incendiului în mărime de 797 961 lei, prejudiciul moral în sumă de 170 000 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 354 lei, taxa de stat în mărime de 10 000 lei, asistenţa juridică în sumă de 3000 lei, ce constituie în total suma de 981 315 lei şi scutirea de la plata taxei de stat pentru adresarea în instanţa de apel pe motiv că este pensionară şi are situaţia materială precară.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014, s-a admis parţial cererea Elenei Rîjova privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel şi s-a acordat apelantei termen până la 25 februarie 2014 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 112, 50 lei. La data de 25 februarie 2014 Rîjova Elena a înaintat cerere de apel motivată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, apelul declarat de Rîjova Elena a fost admis, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o hotărâre nouă prin care s-a admis parţial acţiunea.

S-a încasat de la ÎI „Lebedeva Elena” în beneficiul reclamantei Rîjova Elena suma de 500 000 (cinci sute mii) lei, - cu titlul de prejudiciu material, 15 000 (cincisprezece mii) lei, - cu titlul de prejudiciu moral, 10 000 lei, - taxa de stat, 3 000 lei, - cheltuieli pentru asistenţa juridică, 216, 95 lei, - cheltuieli aferente judecării pricinii , în total s-a încasat suma de 527217(cinci sute douăzeci şi şapte mii două sute şaptesprezece )lei 95 bani. În rest pretenţiile au fost respinse ca nefondate. La data de 22 mai 2014 Rîjova Elena a înaintat o cerere cu privire la corectarea greşelii de calcul în partea rezolutivă a Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014 precum şi în dispozitivul ei, în privinţa sumei totale încasate de 527 217, 95 lei care urmează a fi corectată în 528 216,95 lei.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014, s-a admis cererea de corectare a erorii de calcul şi s-a corectat greşeala de calcul din decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, în dispozitivul deciziei sintagma “în total se încasează sum a de 527 217, 95 lei ” s-a înlocuit cu sintagma “în total se încasează suma de 528 216, 95 lei” La 15 mai 2014, ÎI „Lebedeva Elena” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea recursului înaintat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond. În motivarea recursului, recurenta a invocat că decizia instanţei de apel o consideră neîntemeiată şi ilegală.

Specifică recurenta că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţe ce au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, cât şi a interpretat şi aplicat incorect normele de drept material şi procedural Menţionează recurenta că consideră aplicarea răspunderii contractuale a fost efectuată intenţionat de către instanţe de apel pentru a încasa forţat datoria din contul său şi nu din cel al montatorilor. De asemenea, susţine recurenta că urmează a fi reţinut şi faptul că, în atare circumstanţe conform art. 1398 al Codului Civil, cel care acţionează fată de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Din dispoziţia art. 1398 a Codului Civil urmează ca, pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar a fi întrunite cumulativ mai multe condiţii si anume fapta delictuala, vinovăţia şi legătură cauzala intre aceste acţiuni delictuale. Acestea sunt condiţiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiţii, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja şi în lipsa unor condiţii. Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită şi prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este şi condiţia în funcţie de care se determină mărimea despăgubirii.

Se repară numai prejudiciul care este consecinţa directă a faptei ilicite. Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale, vinovăţia autorului faptei ilicite. In materia răspunderii delictuale forma şi gradul vinovăţiei autorului faptei ilicite nu prezintă importanţă pentru determinarea cuantumului despăgubirii, fiind aplicabil principiul reparării integrale a daunei. Complementar invocă recurenta că, ţinând cont de faptul ca în acţiunile sale lipseşte elementul de vinovăţie a răspunderii delictuale, consideră ca instanţa de fond corect a aplicat norma juridica încasând de la montatori prejudiciul, ori examinând in ansamblu probele prezentate ei sânt persoanele responsabile de prejudiciul cauzat.

Elementul vinovăţiei nepersistând in acţiunile recurentei, fapt coraborat la actul de constatare a incendiului emis de pompieri. La 17 octombrie 2014, Rîjova Elena a depus referinţă la cererea de recurs declarată de ÎI „Lebedeva Elena”, solicitînd respingerea integrală a recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de ÎI „Lebedeva Elena” neîntemeiat şi care urmează a fi respins şi menţinută decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 15 aprilie 2014, iar recursul a fost declarat de către ÎI „Lebedeva Elena” la 15 mai 2014 şi astfel, se consideră depus în termen. În aceste circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie recurge la examinarea propriu-zisă a cererii de recurs. Din materialele dosarului se constată că la data de 01 iulie 2009, Rîjova Elena în baza unei înţelegeri verbale cu pârâtul, ultimul şi-a asumat obligaţia să instaleze în casa reclamantei, la nivelul trei (mansarda), un cămin(şemineu) cu arzător cu un hogeag separat.

În baza unui calcul efectuat de către pârât suma contractului pentru construcţia şi montarea căminului constituie 4424 euro. Lucrările au fost efectuate şi finisate în octombrie 2009, iar costul acestora a fost achitat de reclamantă integral. În procesul exploatării căminului, la 18 ianuarie 2010, aproximativ la orele 19, casa a fost incendiată din cauza căminului(şemineului) instalat de pârât, însă, până la venirea pompierilor, mansarda şi acoperişul au ars total.

Potrivit actului de constatare, întocmit de către serviciul de pompieri s-a stabilit, că casa a ars în rezultatul incendiului produs la 18 ianuarie 2010. Potrivit raportului de constatare, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Juridice al Ministerului Justiţiei la 19 octombrie 2010, s-a stabilit, că incendiul s-a produs din cauza unui focar amplasat în încăperea cabinetului-bibliotecă a mansardei, deasupra locului intrării a ţevii gofră a căminului în orificiul peretelui în locul de contact a plăcii termoizolatoare cu construcţia purtătoare a acoperişului din grinzi de lemn şi s-a răspândit pe toată suprafaţa acoperişului mansardei.

Incendiul a fost generat de încălcările normativelor antiincendiare comise de pîrît la instalarea căminului, înclinarea coşului de fum pe unghi mai mare de 45 de grade, fapt care a dus la acumularea produselor procesului de ardere în ţeava gofrată cu supraîncălzirea acesteia şi nerespectarea distanţei de securitate antiincendiară faţă de obiectele uşor inflamabile. Instanţele ierarhic inferioare au emis hotărîrile respective. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, ÎI „Lebedeva Elena” a depus cerere de recurs. Ţinînd cont de cele precitate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie îşi expune următoarea poziţie. Potrivit art. 666 Codul Civil al RM, contractul este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice.

Potrivit art.195 act juridic civil este manifestarea de către persoane fizice şi juridice a voinţei îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile. Conform prevederilor art. 196 alin. (3) actul juridic bilateral este manifestarea de voinţă concordantă a două părţi. Colegiul relevă că potrivit materialelor la data de 01 iulie 2009, între ÎI „Lebedeva Elena” şi Rîjova Elena, din numele căreia a acţionat Ivasi Mihail a fost încheiat un contract de vînzare – cumpărare a unui cămin şemineu “ Bursa Somine 015”, care urma a fi transportat şi instalat de ÎI „Lebedeva Elena” în imobilul din strada Drumul Viilor 9, s. Dumbrava, mun. Chişinău, fapt confirmat prin înscrisul de la f. d. 14, semnat de către ÎI „Lebedeva Elena” şi care conţine informaţii despre bunul vândut, costul acestuia, costul transportării şi instalării, cât şi sumele achitate de M. Ivasi.

Prin înscrisul anexat la f. d. 15 se confirmă faptul vânzării de către ÎI „ Lebedeva Elena” a materialelor necesare pentru instalarea şemineului susmenţionat şi costul acestora. Concomitent, instanţa de recurs indică că înscrisurile susmenţionate nu cuprind informaţia despre faptul achitării integrale de către cumpărător a costului bunurilor procurate, transportarea acestora şi instalarea şemineului, fiind doar menţiunea despre achitarea sumei de 3000 euro (500 +1000+1500), achitarea sumei respective fiind recunoscută de ÎI „Lebedeva Elena” prin referinţa depusă în instanţa de fond (f.d.78- 79 vol. I). Chiar şi în situaţia în care Elena Rîjova nu a achitat toată suma indicată de ÎI „Lebedeva Elena”, acest fapt nu exclude existenţa relaţiilor contractuale între părţi, contractul fiind exteriorizat prin înscrisurile menţionate mai sus.

În acest sens, Colegiul menţionează ca fiind stabilită existenţa între Rîjova Elena şi ÎI „Lebedeva Elena” a contractului de vânzare cumpărare, transportare şi instalare a şemineului, ÎI „Lebedeva Elena” este responsabilă de calitatea produsului vândut, cât şi de calitatea lucrărilor de instalare a acestuia.

Faptul,că lucrările de instalare au fost efectuate de Alexandru Goncear şi Iurie Podlisnic , care nu se regăsesc în statele de personal a IÎ „Lebedeva Elena” , cât şi faptul că întreprinderea nominalizată nu deţine licenţă pentru desfăşurarea unei atare activităţi, denotă admiterea de către întreprindere a unor încălcări de alt ordin, însă acest fapt nu exonerează întreprinderea de la răspunderea materială faţă de reclamantă, or, prin actului de constatare, întocmit de către serviciul de pompieri, s-a stabilit, că casa reclamantei a fost incendiată la 18 ianuarie 2010, iar prin raportul de constatare, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Juridice al MJ la 19 ianuarie 2010, s-a stabilit, că incendiul s-a produs din cauza unui focar amplasat în încăperea cabinetului - bibliotecă a mansardei, deasupra locului intrării a ţevii gofră a căminului în orificiul peretelui în locul de contact a plăcii termoizolatoare cu construcţia purtătoare a acoperişului din grinzi de lemn şi s-a răspândit pe toată suprafaţa acoperişului mansardei.

Incendiul a fost generat de încălcările normativelor antiincendiare comise de IÎ „Lebedeva Elena” la instalarea căminului, înclinarea coşului de fum pe unghi mai mare de 45 de grade, fapt care a dus la acumularea produselor procesului de ardere în ţeava gofrată cu supraîncălzirea acesteia şi nerespectarea distanţei de securitate antiincendiară faţă de obiectele uşor inflamabile. Reieşind din cele expuse, Colegiul consideră justă aprecierea instanţei de apel potrivit căreia, suma de 500 000 lei – cu titlul de prejudiciu material, 15 000 lei – cu titlul de prejudiciu moral, 10 000 lei – taxa de stat, 3000 lei – cheltuieli pentru asistenţa juridică, 216,95 lei – cheltuieli aferente judecării pricinii, de a încasa din contul ÎI “ Lebedeva Elena” în beneficiul lui Rîjova Elena.

Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel sunt legale şi întemeiate, motiv pentru care respinge recursul declarat de IÎ „Lebedeva Elena” ca neîntemeiat şi menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de IÎ „Lebedeva Elena”. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rîjova Elena către Întreprinderea Individuală “Lebedeva Elena”, Alexandru Goncear şi Iurie Podlisnic privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma incendiului, Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală