2ra-3504/14 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea sumelor

prima instanţă: T. Culava dosarul nr. 2ra-3504/14 (Judecătoria Strășeni) instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavrilița, A. Pahopol (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 17 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ghermanschi Vadim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ghermanschi Vadim împotriva Societăţii pe acțiuni „Călărași Divin” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la locul de muncă și încasarea sumelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 15 iulie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Ghermanschi Vadim şi menţinută hotărârea Judecătoriei Strășeni din 28 martie 2014, c o n s t a t ă La 21 mai 2013, Ghermanschi Vadim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii pe acțiuni „Călărași Divin” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la locul de muncă și încasarea sumelor.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 28 martie 2014 acţiunea lui Ghermanschi Vadim a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 15 iulie 2014 a fost respins apelul declarat de către Ghermanschi Vadim şi menţinută hotărârea Judecătoriei Strășeni din 28 martie 2014. La 10 septembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Ghermanschi Vadim a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 15 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Recurentul, în motivarea recursului, a invocat că instanţele ierarhic inferioare au aplicat în mod eronat normele de drept material, precum şi au apreciat arbitrar probele prezente la materialele pricinii.

Totodată, susține că nu neagă faptul că cererea de demisie din 25 februarie 2013 a scris-o anticipat în 2012, ca să fie demis din funcția ocupată din 01 martie 2013, dar, considerând că mai poate lucra, folosindu-se de dreptul său la muncă, la 22 februarie 2013 depus o cerere telegramă prin care a solicitat anularea cererii de demisie scrisă anticipat în 2012, această cerere-telegramă fiind recepționată de către intimatul-pârât la 26 februarie 2013. Astfel, consideră că concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă incertă , neavând putere de convingere și fără a da apreciere pretențiilor formulate reieșind din probele acumulate. În același context susține recurentul-reclamant că cererea de demisie semnată și datată cu 25 februarie 2013 nu exprimă voința și inițiativa sa proprie, așa cum este prevăzut la art.85 alin.(1) CM, inițiativa de a scrie cererea de demisie din 2012 fiind a intimatului-pârât.

Ca urmare, susține acesta că, potrivit prevederilor art.64 alin.(2) CM, orice înțelegere prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute ale salariaților sau limitare a acestora este nulă. În acest sens, cererea semnată anticipat este nulă. La 05 noiembrie 2014 în adresa intimatei a fost expediată copia recursului declarat de către Ghermanschi Vadim, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 05 decembrie 2014, intimata SA ”Călărași Divin” a depus referință la recursul declarat de Ghermanschi Vadim, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia, solicitând respingerea lui ca fiind inadmisibil.

În acest sens menționează intimata că, pe parcursul examinării cauzei atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, recurentul nu a adus nici o probă concludentă și pertinentă ce ar dovedi ilegalitatea ordinului de demisie nr.29p din 01 martie 2013. La fel, menționează că intimatul, după emiterea ordinului de demisie nr.29p din 01 martie 2013 și-a onorat obligațiile sale față de recurent cu bună-credință , i-a achitat în deplină măsură drepturile salariale ce i se cuveneau, fapt ce se confirmă prin ordinul de plată anexat la materialele dosarului, fiindu-i eliberat carnetul de muncă cu inscripțiile necesare. Examinând temeiurile recursului declarat de către Ghermanschi Vadim în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile expuse în referinţa intimatei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 2 a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ghermanschi Vadim nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele fond şi de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Astfel, argumentul recurentului precum că instanţele ierarhic inferioare au apreciat în mod arbitrar probele prezente la materialele cauzei şi nu au apreciat în mod corect cererea din 22 februarie 2013 de anulare a cererii de demisie din anul 2012, este total neîntemeiat, or, acesta nu a adus careva probe utile și concludente ca dânsul a scris cererea de demisie în 2012, mai ales că cererea de anulare a cererii de demisie este scrisă cu o dată anterioară cererii de demisie, nefiind prezentate careva probe a cronologiei acestora și a intenției reale a recurentului- reclamant. Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului-reclamant asupra faptului că a fost forțat să scrie cererea de demisie cu o dată ulterioară, deoarece nici întru susținerea acestora nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente.

Materialele cauzei demonstrează cu certitudine că atât Judecătoria Strășeni, cât şi Curtea de Apel Chișinău au evaluat corect probele administrate în proces în raport cu normele juridice aplicate, stabilind la caz o soluţie legitimă şi corectă de respingere a acţiunii lui Ghermanschi Vadim cu privire la anularea ordinului, restabilirea la locul de muncă și încasarea sumelor. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, 3 verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţele ierarhic inferioare s- au pronunţat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ghermanschi Vadim, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Ghermanschi Vadim se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4