2ra-3447/14 — Încasarea dobînzii de întîrziere

prima instanţă: R.Ţurcanu dosarul nr. 2ra-3447/14 instanţa de apel: S.Caitaz, A.Nogai, A.Doga DECIZIE 17 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursurile declarate de Direcţia de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” societate cu răspundere limitată şi Negru Veaceslav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Direcţia de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” societate cu răspundere limitată împotriva lui Negru Veaceslav cu privire la încasarea dobânzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de Direcţia de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” societate cu răspundere limitată, s-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 23 octombrie 2013, fiind emisă o nouă hotărâre de admitere în parte a acţiunii, c o n s t a t ă La 03 decembrie 2012, DFPP „Cenar” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Negru Veaceslav cu privire la încasarea dobânzii de întîrziere.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în iunie 2006 au convenit cu pîrîtul să efectueze lucrările de reparaţie şi reconstrucţie a barului ce le aparţine din numele şi sursele financiare ale întreprinderii. Menţionează că în perioada 22.06.2006 – 25.10.2006 Negru Veaceslav a primit suma de 115 680 lei, în baza dispoziţiilor de plată, însă nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate şi nici nu a restituit mijloacele băneşti. La 09 iulie 2007 au expediat în adresa pîrîtului pretenţia prin care au solicitat prezentarea dărilor de seamă sau restituirea sumelor primite, dar a fost lăsată fără răspuns. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 noiembrie 2011, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 aprilie 2012, s-a încasat de la Negru 1 Veaceslav în beneficiul DFPP „Cenar” SRL suma de 115 680 lei şi cheltuielile de judecată.

Hotărârea judecătorească a fost executată la 11 aprilie 2012. Consideră că pentru perioada utilizării mijloacelor băneşti reţinute, de la 28 iulie 2007 pînă la 11 aprilie 2012, pîrîtul este obligat să achite dobânda de întîrziere prevăzută de art.619 din Codul civil. Cere reclamantul, încasarea de la Negru Veaceslav dobânda de întîrziere în mărime de 98 622,75 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 23 octombrie 2013 acţiunea depusă de DFPP „Cenar” SRL împotriva lui Negru Veaceslav cu privire la încasarea dobânzii de întîrziere a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, DFPP „Cenar” SRL a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014 a fost admis apelul declarat de DFPP „Cenar” SRL, s-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 23 octombrie 2013, fiind emisă o nouă hotărâre de admitere în parte a acţiunii. S-a încasat de la Negru Veaceslav în beneficiul DFPP „Cenar” SRL dobânda de întîrziere în mărime de 11 930 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 626,32 lei.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014 a fost respinsă cererea lui Negru Veaceslav privind corectarea greșelilor din decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014 a fost respins recursul declarat de Negru Veaceslav prin intermediul reprezentantului Canţer Oleg şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014. La 12 mai 2014 DFPP „Cenar” SRL a declarat recurs, solicitând admiterea recursului şi modificarea deciziei instanţei de apel prin majorarea sumei încasate cu titlu de dobândă de întîrziere. În susţinerea recursului s-a indicat că la determinarea perioadei pentru care urmează a fi încasată dobânda de întîrziere instanţa de apel a interpretat eronat prevederile art.512 şi 513 din Codul civil.

Susţine că în virtutea raportului obligaţional debitorul este obligat să execute cu bună-credinţă şi diligenţă obligaţia asumată la data pretinsă de creditor, fără a fi necesară intervenţia instanţelor judecătoreşti şi a executorului judecătoresc pentru forţarea acestuia de a le executa. Consideră că termenul scadenţă pentru achitarea sumei de 115 680 lei a fost data 28 iulie 2007, cînd a expirat termenul de 7 zile după înaintarea de către creditor a somaţiei privind achitarea datoriei. La 14 mai 2014 a declarat recurs şi Negru Veaceslav, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. 2 În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile instanţelor judecătoreşti sunt în contradicţie cu materialele pricinii, fiind aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat legea.

În acest sens susţine că prin hotărârea pronunţată în pricină instanţa de apel şi-a depăşit atribuţiile, fiind încasată dobânda de întîrziere pentru perioada 23 noiembrie 2011 – 11 aprilie 2012, dar prin pretenţiile înaintate în pricină intimatul a solicitat încasarea dobânzii de întîrziere începînd cu 28 iulie 2007. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 12 martie 2014 (f.d. 158), iar la materialele cauzei lipseşte dovada recepționării sub semnătură a deciziei, recursurile se consideră declarate în termen.

Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de DFPP „Cenar” SRL, a admite recursul declarat de către Negru Veaceslav şi a modifica decizia instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe. Din materialele pricinii se constată că instanţa de apel corect a conchis că în baza contractului de mandat în perioada 22 iunie 2006 – 25 octombrie 2006, Negru Veaceslav a primit de la DFPP ,,Cenar” SRL mijloace financiare în sumă de 115 680 lei pentru executarea obligațiilor de reprezentare în procesul executării lucrărilor de reparaţie şi reconstrucție a încăperii (bar) situate în mun.

Chişinău, str. Mt. Bănulescu Bodoni, 28/2, precum şi legalizarea acestor lucrări. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 noiembrie 2011 s-a încasat de la Negru Veaceslav în beneficiul DFPP ,,Cenar” SRL suma de 115 680 lei, menținută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 aprilie 2012. Conform probelor din dosar, decizia definitvă şi executorie a Curţii de Apel Chişinău privind încasarea sumei de 115 680 lei de la Negru Veaceslav, nu a fost executată începînd cu 23 noiembrie 2011, însă executarea propriu zisă a avut loc la 11 aprilie 2012 cînd Negru Veaceslav a achitat datoria faţă de DFPP ,,Cenar” SRL.

În acest sens, Colegiul menţionează că, instanţa de apel a ajuns la concluzia de a încasa de la Negru Veaceslav în beneficiul DFPP ,,Cenar” SRL suma de 11 930 lei, cu titlu de dobîndă de întîrziere pentru perioada noiembrie 2011- 11 aprilie 2012. Aici, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că, recursul declarat de Negru Veaceslav în partea în care se indică că instanţa de apel incorect a încasat dobânda de întîrziere pentru perioada noiembrie 2011 – 11 aprilie 2012, este fondat şi urmează să fie admis. 3 Potrivit art. 585 CC, în cazul în care, conform legii sau contractului, obligaţia este purtătoare de dobîndă, se plăteşte o dobîndă egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei dacă legea sau contractul nu prevede o altă rată.

Potrivit art. 619 alin. (1) şi (2) CC, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezintă 5% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. Conform art. 123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Coroborînd prevederile enunţate, instanţa de recurs consideră că DFPP ,,Cenar” SRL este în drept să solicite de la Negru Veaceslav încasarea dobînzii de întîrziere doar începînd cu 23 noiembrie 2011, dată la care a fost emisă decizia definitivă şi executorie a Curţii de Apel Chişinău privind încasarea sumei de 115 680 lei şi pînă la 11 aprilie 2012, data executării definitive a hotărîrii judecătoreşti, iar reieşind din rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei şi rata de bază de 9% calculate, conform datelor prezentate de DFPP ,,Cenar” SRL, suma dobînzilor pentru neexecutarea în termen a obligaţiei pecuniare, va constitui 6 691 lei pentru perioada de la 23 noiembrie 2011 pînă la data executării definitive – 11 aprilie 2012. În susţinerea opiniei sale, Colegiul reţine că, încasarea dobînzii de întîrziere în mărime de 11 930 lei a fost efectută greşit de către instanţa de apel la pronunţarea deciziei sale, respectiv suma nu a fost calculată corect.

În astfel de circumstanţe, Colegiul civil consideră că, decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014 urmează să fie modificată în partea încasării dobînzii de întîrziere prin micşorarea acesteia de la 11 930 lei pînă la 6 691 lei. Prin urmare, cu referire la recursul declarat de DFPP ,,Cenar” SRL, Colegiul menţionează că suma de 98 622.75 lei pretinsă de DFPP ,,Cenar” SRL cu titlu de dobîndă de întîrziere este neîntemeiată, motiv din care nu poate fi satisfăcută integral. În astfel de împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele invocate de DFPP ,,Cenar” SRL nu pot constitui temei de admitere a recursului declarat, deoarece sunt nefondate şi se combat cu circumstanţele sus constatate.

Reieșind, din considerentele menţionate, Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de DFPP ,,Cenar” SRL, a admite recursul declarat de către Negru Veaceslav şi a modifica decizia instanţei de apel în partea încasării dobînzii de 4 întîrziere în sumă de 11 930 lei prin micşorarea sumei încasate pînă la 6 691 lei, deoarece în această parte nu au fost apreciate pe deplin circumstanţele pricinii şi au fost interpretate eronat normele de drept material. În rest, decizia instanţei de apel, fiind întemeiată şi legală, urmează a fi menţinută. În conformitate cu art. 419, art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Direcţia de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” societate cu răspundere limitată.

Se admite recursul declarat de către Negru Veaceslav. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Direcţia de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” societate cu răspundere limitată împotriva lui Negru Veaceslav cu privire la încasarea dobânzii de întîrziere, în partea în care s-a dispus încasarea dobînzii de întîrziere în sumă de 11 930 lei de la Negru Veaceslav şi se dispune micşorarea mărimii dobînzii de întîrziere pînă la 6 691 lei de la Negru Veaceslav în beneficiul Direcţiei de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” societate cu răspundere limitată. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014 se menţine.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 5