2r-1123/14 — Încasarea sumei

prima instanţă – S. Procopciuc dosarul nr. 2r-1123/14 instanţa de apel – V. Pruteanu, A. Pahopol, Iu. Cimpoi DECIZIE 17 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către Alexandru Ţăranu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Mereuţă împotriva lui Alexandru Ţăranu cu privire la încasarea sumei împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de Alexandru Ţăranu ca fiind depusă tardiv, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen constată: La 04 octombrie 2013, Tatiana Mereuţă reprezentată de avocatul Anatolie Bruma a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ţăranu cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii a indicat că prin înţelegeri verbale, Alexandru Ţăranu a primit împuterniciri de la ea în vederea efectuării lucrărilor de reparaţie capitală în apartamentul nr. 51 din or. Căuşeni, bd.

M. Eminescu 8, ce-i aparţine ei cu drept de proprietate, care urmau a fi finisate până la data de 30 septembrie 2011. Afirmă că prin recipisa semnată la 22 august 2011 Alexandru Ţăranu a confirmat primirea de la ea a sumei de 500 Euro cu titlu de arvună pentru lucrările de reparaţie, la fel fiind confirmat şi volumul lucrărilor convenite între aceştia din data de 20 august 2010. Iar ulterior, la 10 septembrie 2012 Alexandru Ţăranu a confirmat primirea sumei de 8000 Euro destinaţi pentru lucrările de reparaţie a apartamentului sus-menţionat, procurarea materialelor destinate reparaţiei şi plata pentru lucrări, totodată mai solicitând termen pentru finalizarea lucrărilor până la 01 noiembrie 2012. Susţine că având în vedere că pentru executarea lucrărilor au fost stabilite termene cât şi din considerentele că în perioada menţionată nu au fost demarate careva lucrări sub diferite pretexte, la data de 20 septembrie 2012 lui Alexandru Ţăranu i-a fost înaintată o notificare, însă ultimul nu a îndeplinit solicitările din notificare.

1 Solicită încasarea din contul lui Alexandru Ţăranu în beneficiul Tatianei Mereuţă a sumei de 8000 Euro pentru prestaţiile neexecutate şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 24 aprilie 2014 a fost admisă integral acţiunea, încasat de la Alexandru Ţăranu în beneficiul Tatianei Mereuţă suma datoriei în mărime de 4984 Euro sau în valută naţională la momentul executării hotărârii, 1000 lei plata pentru taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată şi 3000 lei pentru acordarea asistenţei juridice. La fel, a fost încasat de la Alexandru Ţăranu plata pentru taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 1856 lei. La 21 august 2014 Alexandru Ţăranu a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând casarea acesteia, emiterea unei noi hotărâri prin care să fie trimisă pricina spre rejudecare în prima instanţă.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014 a fost respinsă cererea reprezentantului intimatului Tatiana Mereuţă, avocatul Anatolie Bruma privind amânarea examinării cauzei şi a fost restituită cererea de apel declarată de Alexandru Ţăranu împotriva hotărârii primei instanţe ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen. La 20 noiembrie 2014 Alexandru Ţăranu a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel la etapa primirii cererii de apel spre examinare.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea încheierii recurate în partea restituirii cererii de apel depusă de el împotriva hotărârii primei instanţe ca fiind tardiv, în acest sens afirmând că instanţa de apel nu a luat în considerare argumentele invocate de către apelant, astfel el a declarat că nu cunoştea despre data când urma să fie pronunţată hotărârea, iar la data pronunţării hotărârii acesta se afla în concediu medical şi nu a fost anunţat despre pronunţarea ei. Menţionează că în cererea de apel a mai invocat că a depus cereri la cancelaria Judecătoriei Orhei prin care a solicitat să i se prezinte hotărârea din 24 aprilie 2014 pe cauza în care el era vizat, hotărârea fiindu-i adusă la cunoştinţă abia la data de 21 iulie 2014 şi odată ce i-a fost adusă la cunoştinţă hotărârea, la data de 21 august 2014, el a depus cererea de apel.

Indică că în speţă instanţa de apel a menţionat faptul că nu a fost solicitată repunerea în baza art. 116 CPC. Aici remarcă că deşi, el nu a făcut referinţă la art. 116 CPC, s-a referit la motivele care l-au împiedicat să fie prezent la şedinţa din 24 aprilie 2014. Invocă că instanţa de apel nu a ţinut cont nici de faptul că el a depus 3 cereri prin care a solicitat informarea despre soluţia pe caz şi doar la 27 iulie 2014 prin poştă i-a fost prezentată hotărârea. Consideră că termenul opozabil urmează a fi considerat data de 27 iulie 2014 ce este indicată pe expedierea poştală şi nu cererile de acces la informaţie care au fost ignorate de către instanţa de judecată. Susţine că prin încheierea recurată i-a fost încălcat accesul liber la justiţie.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. 2 Materialele cauzei atestă că copia încheierii recurate a fost recepţionată de către reprezentantul recurentului Sergiu Palma la 05 noiembrie 2014, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele dosarului (f. d. 84). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 20 noiembrie 2014, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel în partea prin care a fost restituită cererea de apel declarată de Alexandru Ţăranu ca fiind depusă în afara termenului legal din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum rezultă din materialele cauzei, prin încheierea din 05 noiembrie 2014, Curtea de Apel Chişinău a restituit apelantului Alexandru Ţăranu cererea de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal de declarare a apelului, iar apelantul nu solicită repunerea în termen.

La adoptarea acestei soluţii, instanţa de apel şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Instanţa de recurs constată că concluzia instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către Alexandru Ţăranu în afara termenului legal este una justificată.

În susţinerea opiniei enunţate se vor reţine prevederile art. 362 alin. (1) CPC, care direct indică că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, precum şi ale art. 111 alin. (3) CPC care stipulează că termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui.

Astfel, raportând normele enunţate la caz, având în vedere că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Orhei prin care a fost admisă acţiunea Tatianei Mereuţă împotriva lui Alexandru Ţăranu cu privire la încasarea sumei, a fost pronunţat la 24 aprilie 2014, termenul de declarare a apelului şi-a început curgerea la 25 aprilie 2014, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate şi a expirat la 26 mai 2014, aceasta fiind şi ultima zi de depunere a apelului. 3 În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa judecătorească (judecător).

Contrar normelor procedurale enunţate, în speţă se constată că Alexandru Ţăranu a declarat apelul împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 24 aprilie 2014 la 21 august 2014 respectiv, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, fără a fi solicitată repunerea în termen a acestuia, în ordinea stabilită la art. 116 CPC. Instanţa de recurs remarcă că argumentul recurentului precum că nu a cunoscut despre data când urma să fie pronunţată hotărârea, urmează a fi respins, deoarece din materialele dosarului rezultă că Alexandru Ţăranu a fost înştiinţat contra semnătură despre şedinţa de judecată a primei instanţe pentru 24 aprilie 2014, ora 09.00, fapt atestat prin dovada de înştiinţare a părţilor anexată la materialele dosarului (f. d. 48). La fel, şi argumentul recurentului precum că hotărârea primei instanţe i-a fost adusă la cunoştinţă la 21 iulie 2014, prin urmare cererea de apel depusă de el la 21 august 2014, este în termen, urmează a fi respins.

Or, după cum a fost menţionat mai sus, termenul de 30 zile acordat pentru contestarea hotărârii, conform prevederilor art. 362 CPC, începe să curgă din momentul pronunţării dispozitivului hotărârii, iar alte excepţii legislaţia nu prevede. Nici afirmaţia lui Alexandru Ţăranu precum că, deşi nu a făcut referire la art. 116 CPC, el a indicat la motivele care l-au împiedicat să fie prezent la şedinţa din 24 aprilie 2014 şi anume că se afla în concediu medical, nu poate fi reţinută. Acesta deoarece în interpretarea corectă a prevederilor art. 116 CPC este evident că cererea de repunere în termen urma a fi depusă în scris, pe când, la caz, nu se constată nici din conţinutul cererii de apel şi nici din alte materiale ale dosarului că Alexandru Ţăranu ar fi înaintat şi cerinţa cu privire la repunerea în termen a apelului.

Prin urmare, în situaţia în care Alexandru Ţăranu a avut la cunoştinţă despre existenţa prezentului litigiu şi examinarea lui, acesta urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa constantă a CEDO (Van Harn versus Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la justiţie şi de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuţi de lege, inclusiv şi depunerea în termen a apelului.

În această ordine de idei, instanţa de recurs reţine că soluţia adoptată de instanţa de apel prin încheierea din 05 noiembrie 2014 în partea recurată este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului, ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătoreşti emise în prima instanţă şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice. Astfel fiind, instanţa de recurs consideră ca fundamentată soluţia instanţei de apel cu privire la restituirea cererii de apel declarată de către Alexandru Ţăranu împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 24 aprilie 2014, ca fiind depusă în afara termenului legal.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere că încheierea instanţei de apel în partea contestată este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 4 Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel în partea restituirii cererii de apel depusă de Alexandru Ţăranu împotriva hotărârii primei instanţe, ca fiind tardivă. Având în vedere că în rest încheierea instanţei de apel din 05 noiembrie 2014 nu a fost contestată, instanţa de recurs consideră inoportun de a se pronunţa cu privire la legalitatea acesteia în partea necontestată. În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Alexandru Ţăranu.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Mereuţă împotriva lui Alexandru Ţăranu cu privire la încasarea sumei, în partea prin care s-a restituit ca fiind tardivă cererea de apel depusă de către Alexandru Ţăranu. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5