2ra-3520/14 — Încasarea prejudiciului material

Judecătoria Centru Dosarul nr. 2ra-3520/14 Mun. Chişinău Judecător: Şt. Niţă Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 17 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Verebcean Sorin, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Crăciun Anastasia către Verebcean Sorin privind încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, CONSTATĂ : La data de 10 septembrie 2013 reclamanta Crăciun Anastasia a depus cerere de chemare în judecată către Verebcean Sorin, solicitînd recuperarea prejudiciului material în sumă de 53 315 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 5000 lei.

În motivarea acţiunii reclamanta Crăciun Anastasia a indicat că, la 29 mai 2011 a fost recunoscută în calitate de parte vătămată în cadrul procesului penal intentat în privinţa lui Verebcean Sorin, în baza art. 368 alin. (2) lit. c) din Codul penal. În baza deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 18 mai 2013 Verebcean Sorin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 368 alin. (1) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare. Conform deciziei menţionate, la data de 18 aprilie 2011, în jurul orei 19:45, sergentul major Verebcean Sorin i-a aplicat fiului său Crăciun Victor, care era militar în termen în UM-1002, o lovitură cu pumnul în piept, iar în rezultatul acestor acţiuni violente ultimul a decedat.

Reclamanta a menţionat că, prin decizia nominalizată s-a dispus încasarea din contul lui Verebcean Sorin în beneficiul ei, în calitate de succesor al părţii vătămate, a despăgubirilor morale în sumă de 50 000 lei. iar cerinţele privind repararea prejudiciului material au fost admise, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunţe instanţa de judecată. 1 Reclamanta a invocat că în legătură cu decesul fiului său, ea a suportat cheltuieli de înmormîntare, organizarea meselor de pomenire şi ridicarea monumentului, însă dispune de bonuri de plată doar pentru suma de 51 475 lei, deoarece o mare parte din produsele alimentare au fost procurate de la piaţă şi nu i- au fost eliberate bonuri de plată.

De asemenea, reclamanta a solicitat încasarea cheltuielilor de transport în sumă de 1 840 lei pe care le-a suportat în perioada efectuării anchetei penale şi încasarea cheltuielilor de judecată în legătură cu asistenţa juridică în sumă de 5 000 lei. În şedinţa de judecată reclamanta Crăciun Anastasia a solicitat admiterea acţiunii şi încasarea din contul lui Verebcean Sorin în folosul său a prejudiciului material în mărime de 53 315 lei şi cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 5000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 17 decembrie 2013 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Crăciun Anastasia şi s-a încasat de la Verebcean Sorin prejudiciul material în mărime de 53 315 lei şi cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenţei juridice în sumă de 5 000 lei.

Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor prezente iar în ansamblu a constatat că, cerinţele invocate în acţiune sînt bazate pe suport legal. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe Verebcean Sorin, reprezentat de avocatul Canţer Serghei, la data de 12 februarie 2014 a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 17 decembrie 2013, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea cauzei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014 s-a respins apelul declarat de către Verebcean Sorin şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 17 decembrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Verebcean Sorin a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 17 decembrie 2013 ca fiind neîntemeiate, cu remiterea pricinii în instanţa de fond. 2 În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Verebcean Sorin asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Verebcean Sorin ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Verebcean Sorin, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Crăciun Anastasia către Verebcean Sorin privind încasarea prejudiciului material. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas 4