3ra-1618/14 — Includerea în vechimea de muncă perioada studiilor

Dosarul nr.3ra-1618/14 Prima instanţă: Judecătoria Centru, mun.Chișinău (jud. V.Brașoveanu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.L.Popova, M.Moraru, A.Panov)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE 17 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: președinte, judecător Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lungu Vasile împotriva deciziei din 10 septembrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Lungu Vasile împotriva Ministerului Apărării al RM privind includerea în vechimea de muncă perioada studiilor, recalcularea sportului pentru vechime în muncă, c o n s t a t ă : La data de 11.04.2013, Lungu Vasile Constantin a depus în instanța de judecată cerere împotriva Ministerul Apărării al Republicii Moldova privind includerea în vechimea în serviciu a perioadei de studii 07.10.1991 - 03.07.1995 în instituţia de învăţământ militar Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din or.

Breaza, România, recalcularea sporului pentru vechime în muncă cu includerea perioadei de învăţământ şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că prin ordinul Ministrului Apărării al R.M. nr.0100 din 11.07.1997 a fost încadrat în serviciul militar prin contract cu numirea în funcţia militară de comandant pluton companie infanterie motorizată Brigada 3 Infanterie Motorizată dislocată în or.Cahul. Mai indică că în vechimea de muncă nu a fost inclusă perioada de studii în instituţia de învăţământ militar 07.10.1991-03.07.1995.

În acest sens, evidenţiază prevederile pct.9 alin.(2) lit.e) a Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17.08.2006, conform căruia, la calcularea vechimii în serviciu a militarilor prin contract pentru acordarea sporului pentru vechimea în muncă (în continuare - spor) se includ, în corespundere cu vechimea calendaristică, printre altele următoarele perioade: studiile în instituţii de învăţământ militar. Adăugător, menţionează reclamantul că prin ordinul Directorului General al Departamentului de Stat pentru probleme militare al R.S.S. Moldova, nr.25 din 04.10.1991 ”cu privire la rezultatele selectării tinerilor pentru studii militare în România”, în scopul necesităţii pregătirii cadrelor militare ale Republicii Moldova, 1 a fost selectat în vederea efectuării studiilor militare la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din or.Breaza, România.

Conform Protocolului din 1991 între Ministerul Apărării Naţionale al României şi Departamentul de Stat pentru Problemele Militare al Republicii Moldova privind formarea şi perfecţionarea pregătirii tinerilor din Republica Moldova în instituţiile militare de învăţământ, se stabilește includerea în stagiul de muncă a perioadei studiilor. Totodată, susţine reclamantul că în vederea confirmării statutului şi serviciului militar în instituţia de învăţământ militar Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”, de către Comisarul S.A.M.

al raionului Cantemir a fost eliberat Livretul Militar nr. HO 5910174. Menţionează reclamantul că înmatricularea cât şi scoaterea din evidenţă ca urmare a absolvirii instituţiei este confirmată şi prin certificatul nr. A 218 din 31.01.2013 a comandantului Unităţii Militare 02525 conform ordinului nr. 197/08.10.1991, certificatul nr. A 179 din 28.01.2013 a comandantului Unităţii Militare 02525 conform ordinului nr. 126/30.06.1995, cât şi prin diploma de bacalaureat seria M Nr. 134187, din 03.07.1995. Mai susţine reclamantul că urmare a absolvirii instituţiei militare din România, a fost transferat pentru continuarea studiilor în cadrul Colegiului Militar ’’Alexandru cel Bun” din mun. Chişinău, iar în urma absolvirii acestuia, prin ordinul Ministerului Apărării al RM cât şi prin contractul din 18.08.1997 a fost încadrat în serviciul militar.

În acest sens, a fost înaintat raportul cu nr. de intrare 245/2 cu solicitarea de a se include în vechimea în serviciu perioada de studii 07.10.1991 - 03.07.1995 şi recalcularea sporului pentru vechime în muncă, cu includerea perioadei de studii menţionate. Prin răspunsul comandamentului superior, a fost informat că solicitarea înaintată a fost respinsă, fapt cu care nu este de acord, considerându-1 ilegal. Astfel, reieşind din situaţia creată, reclamantul îşi întemeiază pretenţiile pe art. 2 a Legii despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova nr. 968 din 17.03.1992 în vigoare la moment, conform cu care cetăţenii care satisfac serviciul militar se numesc militari.

Potrivit art. 2 alin. (2) HG nr. 925 din 21.12.1994 privind aprobarea Regulamentului cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către corpul soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor Forţelor Armate în vigoare la acel moment, în termenul serviciului militar prin contract se include şi timpul de studii al elevilor instituţiilor militare de învăţământ.

De asemenea, invocă reclamantul pct. 27 alin. (4) a Regulamentului cu privire la salarizarea militarilor Armatei Naţionale a RM aprobat prin ordinul nr. 280 din 14.09.2010 de către Ministerul Apărării, conform căruia, în vechimea de muncă se includ şi perioadele de studii în instituţiile de învăţământ militar, iar conform art.18, lit.d) Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993, la calculul vechimii în muncă a militarilor ce desfăşoară serviciul militar prin contract se ia în calcul serviciul militar efectuat în cadrul altor state dacă militarii au fost transferaţi în modul stabilit.

În acelaşi sens sunt enunţate şi prevederile pct. 7 lit. e) a hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de 2 comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, Hotărârea Parlamentului nr. 482 din 06.06.1995 privind Doctrina militară a Republicii Moldova în care se stipulează că în aspectul militar-organizatoric, sistemul de instruire şi educaţie a cadrelor militare pentru Forţele Armate este parte componentă a sistemului de învăţământ de stat şi asigură pregătirea cadrelor militare în instituţiile de învăţământ militar din republică şi de peste hotare. Prin hotărîrea din data de 03.02.2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău, cererea lui Lungu Vasile a fost respinsă.

Prin decizia din data de 10.09.2014 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Lungu Vasile și menținută hotărîrea din data de 03.02.2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău. La data de 10.11.2014 Lungu Vasile a depus recurs împotriva deciziei din data de 10.09.2014 a Curții de Apel. În motivarea recursului s-a indicat că au fost aplicate eronat normele de drept material și procedural la emiterea soluției.

Menționează recurentul că instanța de judecată urma să aplice prevederile art.2 al Legii despre obligațiunea militară și serviciul militar al cetățenilor RM din 1992, care stabilește că serviciul militar este un gen special de serviciu de stat, care constă în îndeplinirea de către cetățeni a datoriei constituționale de apărare a statului în rîndurile forței armate pe baza obligațiunii militare sau a angajării benevole prin contract și prevede serviciul militar al efectivului de soldați al sergenților, ofițerilor și al elevilor din instituțiile de învățîmînt militar. Conform prevederilor legii menționate, care a fost abrogată ulterior, dar în vigoare la momentul cînd recurentul se afla la studii, serviciul militar constă în îndeplinirea de către cetățeni a datoriei constituționale pe baza obligației militare sau angajarăii benevole prin contract a efectivului de soldați al sergenților, ofițerilor și al elevilor din instituțiile de învățămînt militar.

Pregătirea ofițerilor după încorporare în serviciul militar prin contract se efectuiază în şcoala militară a Republicii, precum şi în instituţiile de învăţămînt militar din alte ţări. În corespundere cu prevederile alineatului 3 al articolului 37 al al Legii despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova, pregătirea ofiţerilor după incorporare în serviciul militar prin contract se efectuiază în şcoala militară a Republicii, precum şi în instituţiile de învăţămînt militar din alte ţări.

Potrivit literei a) a punctului 7 al Hotărîrii Guvernului nr.78 din 21.02.1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi sistemului penitenciar” că la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi a sistemului penitenciar se ia în considerare durata serviciului în serviciul militar activ în Armata Naţională a Republicii Moldova, trupele de grăniceri, de carabinieri, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne, alte formaţiuni militare.

Indică recurentul că instanţa de apel a constatat că prin ordinul nr. 25 din 3 04.10.1991 este selectat la studii militare în România. Aceasta o dată în plus confirmă faptul că situaţia juridică a recurentului se incadrează în prevederile articolului 2 al Legii despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova din 1992. Instanţa de apel a constatat faptul că recurentul a fost selectat şi îndreptat la studii în România, însă partea pîrîtă nu a prezentat o careva probă prin care s-ar fi confirmat faptul că a sponsorizat studiile recurentului, fară a-1 angaja într-un raport obligaţional. În acelaşi timp, potrivit prevederilor Legilor bugetului anual, pentru anii de studii ai recurentului, acestea nu au prevăzut mijloace financiare pentru a sponsoriza studiile cetăţenilor în alte state.

Toate mijloacele financiare utilizate pentru instruire erau utilizate exclusiv pentru personalul militar. O altă probă, care să combată această situaţie şi să motiveze refuzul satisfacerii cererii depuse de recurent în cadrul examinării în fond şi în apel nu a fost prezentată. În acest sens, consideră că instanţa de judecată nu a aplicat prevederile alineatului (3) al articolului 24 al Legii contenciosului administrativ, potrivit căruia sarcina probaţiunii îi revine pîrîtului. În aşa fel, instanţa de apel, în mod eronat a acordat caracter prezumtiv legal refuzului operat de partea intimată. De asemenea mai menţionează recurentul faptul că pe aceleaşi împrejurări şi pe aceleaşi temeiuri hotărirea judecătoriei Centru de admitere a unei cereri analogice a fost confirmată printr-o hotărîre irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 29.01.2014, pe cazuri similare Gheorghe Ambrosi vs MAI, Ghimpu Andrei vs.MAI, Babin Oleg vs.MAI.

Intimatul, la data de 03.12.2014 a depus referință la cererea de recurs. Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către Lungu Vasile, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. 4 Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a acesteia, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. În speţă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că, conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, iar în esenţa lor argumentele recursului care sunt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Lungu Vasile ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de către Lungu Vasile împotriva deciziei din 10 septembrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 5