3ra-1597/14 — Anularea hotarîrii

Dosarul nr. 3ra-1597/14 prima instanţă - S.Iorgov instanţa de apel –L.Bulgac, N.Craiu, M.Guzun, ÎNCHEIERE 17 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Tihon Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tihon Vitalie împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova cu privire la anularea hotărîrii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Tihon Vitalie, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 aprilie 2014, c o n s t a t ă ; La 14 ianuarie 2014, Tihon Vitalie, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova în care a solicitat anularea hotărîrii nr. 17 din 11 decembrie 2013 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova. În motivarea pretenţiilor formulate a menţionat că, a fost admis la examenul pentru profesia de avocat şi a susţinut prima probă, proba scrisă. La 11 decembrie 2013 s-a desfăşurat proba verbală, care este cea de a doua etapă a examenului de calificare la profesia de avocat. La proba orală a extras 3 speţe la care a răspuns în modul corespunzător.

Susţine că, în timpul desfăşurării probei orale i-au fost puse întrebări suplimentare, neîncadrate în conţinutul speţelor şi care necesitau o cunoaştere a prevederilor concrete a legii. Consideră că acesta este o abatere de la procedura de examinare, deoarece în conţinutul speţelor se cerea argumentarea unei soluţii, iar membrii comisiei de licenţiere au exprimat vădit opinia că soluţia a cărei motivare se cererea în condiţiile speţei este eronată. Prin hotărîrea nr.17 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat Tihon 1 Vitalie nu a fost admis în profesia de avocat. Consideră că, hotărîrea Comisiei de Licenţiere este emisă cu încălcarea procedurii, din care motiv se cere anularea acesteia, cu înlăturarea consecinţelor încălcării drepturilor lui Tihon Vitalie.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 aprilie 2014 acţiunea înaintată de Tihon Vitalie s-a respins. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014, s-a respins apelul declarat de către Tihon Vitalie şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 aprilie 2014. La 31 octombrie 2014, Tihon Vitalie a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea acestora şi emiterea unei noi decizii de admitere a pretenţiilor înaintate de Tihon Vitalie, anularea hotărîrii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat nr. 17 din 11 decembrie 2013, în partea lui Tihon Vitalie, cu dispunerea admiterii repetate a acestuia la examenul de calificare în profesia de avocat, la proba verbală.

În motivarea recursului s-a menţionat că, hotărîrile emise de către instanţele ierarhic inferioare sunt nefondate, deoarece instanţele judecătoreşti au aplicat şi interpretat eronat legea materială. Menţioneză că, nu este de acord cu soluţia instanţelor ierarhic inferioare. Atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel s-au abătut de la legea procesuală, care obligă partea pîrîtă să demonstreze legalitatea actelor sale, totodată instanţele inferioare au ignorat Hotărîtea explicativă a Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr. 10 din 30 octombrie 2009. Susţine că acţiunile întreprinse de către partea pîrîtă nu corespund statului profesiei de avocat, acordarea unor întrebări necuprinse în condiţiile speţei.

Comisia de licenţiere a profesiei de avocat in activitatea sa se conduce de reguli de procedură şi nu poate întreprinde acţiuni care nu se încadrează în aceste reguli. Recurentul mai susţine că, nu a fost demonstrat numărul de voturi pro sau contra, nu este întrunită procedura necesară pentru respingerea unui candidat, iar instanţele ierarhic inferioare au ignorat practica de aplicare a dreptului, stabilită conform hotărîrilor şi deciziilor prezentate ca probe, la examinarea cauzei în fond. Invocă că prima instanţă a examinat pricina tendenţios şi unilateral. Nu este de acord cu poziţia instanţei precum că, Tihon Vitalie nu este de acord cu calificativul acordat, ceea ce nu este obiect al examinării cauzei, deoarece el a contestat doar procedura de petrecere a examenelor, invocînd dezacordul său faţă de încălcările de procedură admise de comisia de licenţiere la organizarea examenelor.

La fel reiterează că prima instanţă nu a examinat multilateral şi obiect pricina. La materialele dosarului este anexată scrisoarea instanţei de apel, prin care se constată că la 07 august 2014 decizia a fost expediată în adresa participanţilor la proces, însă dovada legală de recepţionare a acesteia nu există, deci se denotă faptul că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 31 octombrie 2014 este depus în termen, potrivit prevederilor art. 434 Cod de Procedură Civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de 2 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Tihon Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Tihon Vitalie ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de 3 Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către avocatul Tihon Vitalie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4