2rh-417/14 — Declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare

prima instanţă V. Stratan dosarul nr.2rh-417/14 instanţa de apel N. Budăi, I. Muruianu, V. Pruteanu instanţa de recurs Iu. Sîrcu, V. Clevadî, I. Corlevschi ÎNCHEIERE 17 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinînd cererea de revizuire depusă de către Maria Petrova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Petrova împotriva lui Eduard Trofăilă şi Diana Trofăilă, intervenientul accesoriu Raisa Matiuşenco cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare şi recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014, prin care recursul declarat de către Maria Petrova a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 12 decembrie 2011, Maria Petrova a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Eduard Trofăilă şi Diana Trofăilă, intervenientul accesoriu Raisa Matiuşenco cu privire la declararea nulităţii contractului de vânzare- cumpărare şi recunoaşterea dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii reclamanta Maria Petrova a invocat că la 15 decembrie 1995, Vasile Zarâvnoi, în contul sumelor achitate de către reclamantă, i-a eliberat o procură autentificată la biroul notarial de stat şi înregistrată sub nr. 1-589, prin care i-a încredinţat să înstrăineze din numele lui apartamentul nr. 64 din bd. Decebal, 82/1, mun. Chişinău. Astfel, reclamanta indică că luînd în consideraţie faptul că legislaţia în vigoare la acel moment (Codul civil din 1964) nu îi permitea reprezentantului să încheie acte juridice cu sine însuşii (contrapartida), iar ea dorea să cumpere apartamentul indicat mai sus pentru sine, a fost nevoită să încheie contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului pe numele lui Eduard Trofăilă, cu care se afla în relaţii de rudenie.

Ultimul eliberînd recipisele, prin care s-a obligat să-i transmită dreptul de proprietate asupra apartamentului litigios. Însă, ulterior relaţiile acestora s-au înrăutăţit şi pîrîtul nu şi-a îndeplinit obligaţiile. Menţionează, că contractul de vânzare-cumpărare a avut menirea să creeze doar o aparenţă juridică pentru terţi, că apartamentul a fost cumpărat de Eduard Trofăilă şi nu de reclamantă, care acţiona în baza procurii eliberate de proprietarul apartamentului, neavînd dreptul să încheie contractul cu sine însuşi. 1 Astfel, susţine că în contractul dat se urmăreşte o neconcordanţă intenţionată între voinţa reală şi voinţa declarată. Voinţa reală a fost înstrăinarea apartamentului însuşi reclamantei, iar voinţa declarată a fost vînzarea apartamentului unui terţ.

Această neconcordanţă a avut ca scop ocolirea legii. Prin urmare, pentru a nu rămîne eventual fără imobilul pe care l-a procurat din banii săi a fost nevoită să înainteze prezenta cerere. Solicită reclamanta, declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 64 din bd. Decebal, 82/1, mun. Chişinău, autentificat la biroul notarial de stat şi înregistrat sub nr. 13-3435 din 20 decembrie 1995 şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului menţionat. La 05 septembrie 2013, prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău a fost admis demersul înaintat de către Raisa Matiuşenco privind atragerea sa în calitate de intervenient accesoriu în pricina civilă dată, pe motiv că are dreptul real de ipotecă asupra bunului imobil litigios.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 19 decembrie 2013, acţiunea înaintată de către Petrova Maria către Trofăilă Eduard şi Trofăilă Diana privind declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 64, bd. Decebal 82/1, mun. Chişinău, autentificat la biroul notarial de stat şi înregistrat sub nr. 13-3435 din 20 decembrie 1995 şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 64 din bd. Decebal, 82/1, mun. Chişinău, a fost respinsă ca neîntemeiată şi tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014 a fost respins apelul declarat de către Maria Petrova şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014 recursul Mariei Petrova a fost considerat inadmisibil.

La 18 noiembrie 2014, Maria Petrova a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de recurs cu dispunerea rejudecării pricinii. Revizuienta Maria Petrova, în motivarea cererii de revizuire au indicat că în urma emiterii încheierii instanţei de recurs din 06 august 2014 au devenit cunoscute unele circumstanţe esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior. Astfel menţionează că după finalizarea procedurilor judiciare drept rezultat al declarării inadmisibilităţii recursului, Eduard Trofăilă în discuţia cu ea a recunoscut că contractul de împrumut cu ipotecarea apartamentului litigios a fost încheiat de pîrîţi şi intervenientul accesoriu anume întru îndeplinirea perfectării dreptului de proprietate asupra apartamentului pe numele Mariei Petrova.

Nedorind să întoarcă apartamentul Eduard şi Diana Trofăilă pur şi simplu l-au ipotecat. Mai mult ca atît, Eduard Trofăilă a recunoscut că banii prevăzuţi în contractul de împrumut în sumă de 40000 euro nu le-au fost transmişi, iar contractul a fost încheiat cu alte scopuri şi anume de a se eschiva de la onorarea obligaţiunilor faţă de Maria Petrova. Mai indică drept temei de revizuire a încheierii instanţei de recurs şi faptul că instanţele de judecată la emiterea hotărîrilor au aplicat eronat normele de drept material şi greşit au concluzionat cu privire la respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată şi depusă tardiv. 2 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a)s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b)au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c)instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Colegiul reţine că revizuenta invocă drept temei pentru declararea revizuirii lit. b) din norma precitată. Colegiul menţionează pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Colegiul învederează că circumstanţe noi descoperite trebuie să nu fi fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii, care au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă şi revizuentul dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, Colegiul consideră că în temeiul prevederilor art. 449 lit.b) Codul de procedură civilă, circumstanţele invocate de revizuientă în cererea de revizuire nu pot fi acceptate drept circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientei în vederea admiterii cererii de revizuire cu atît mai mult că la cererea de revizuire Maria Petrova nu a anexat nici un înscris în confirmarea faptelor invocate.

3 În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezenţa vreunui temei pentru admiterea revizuirii. Mai mult, Colegiul menţionează că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei.

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Maria Petrova ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Maria Petrova împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Petrova împotriva lui Eduard Trofăilă şi Diana Trofăilă, intervenientul accesoriu Raisa Matiuşenco cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare şi recunoaşterea dreptului de proprietate. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi 4