2ra-2431/14 — Declararea nulităţii contractului de vîmzare cumpărare

dosarul nr. 2ra-2431/14 prima instanță V. Stratan instanța de apel N. Budăi, I. Muruianu, V. Pruteanu ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria Petrova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Petrova împotriva lui Eduard Trofăilă și Diana Trofăilă, intervenient accesoriu Raisa Matiușenco privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 22 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Maria Petrova şi menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 19 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La 12 decembrie 2011, Maria Petrova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Eduard Trofăilă și Diana Trofăilă, intervenient accesoriu Raisa Matiușenco cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii reclamanta Petrova Maria a invocat că la 15 decembrie 1995, Vasile Zarâvnoi, în contul sumelor achitate de către reclamantă, i-a eliberat o procură autentificată la biroul notarial de stat şi înregistrată sub nr. 1-589, prin care i-a încredinţat să înstrăineze din numele lui apartamentul nr. 64 din bd. Decebal, 82/1, mun. Chişinău. Astfel, reclamanta indică că luînd în consideraţie faptul că legislaţia în vigoare la acel moment (Codul civil din 1964) nu îi permitea reprezentantului să încheie acte juridice cu sine însuşii (contrapartida), iar ea dorea să cumpere apartamentul indicat mai sus pentru sine, a fost nevoită să încheie contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului pe numele lui Trofăilă Eduard, cu care se afla în relaţii de rudenie.

Ultimul eliberînd recipisele, prin care s-a obligat să-i transmită dreptul de proprietate asupra apartamentului litigios. Însă, ulterior relațiile acestora s-au înrăutăţit şi pîrîtul nu şi-a îndeplinit obligaţiile. Menționează, că contractul de vânzare-cumpărare a avut menirea să creeze doar o aparenţă juridică pentru terţi, că apartamentul a fost cumpărat de Trofăilă 1 Eduard şi nu de reclamantă, care acţiona în baza procurii eliberate de proprietarul apartamentului, neavînd dreptul să încheie contractul cu sine însuși. Astfel, susține că în contractul dat se urmăreşte o neconcordanţă intenţionată între voinţa reală şi voinţa declarată. Voinţa reală a fost înstrăinarea apartamentului însuși reclamantei, iar voinţa declarată a fost vînzarea apartamentului unui terţ.

Această neconcordanţă a avut ca scop ocolirea legii. Prin urmare, pentru a nu rămîne eventual fără imobilul pe care l-a procurat din banii săi, reclamanta a fost nevoită să înainteze prezenta cerere. Solicită reclamanta, declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 64 din bd. Decebal, 82/1, mun. Chişinău, autentificat la biroul notarial de stat şi înregistrat sub nr. 13-3435 din 20 decembrie 1995 şi recunoașterea dreptului de proprietate asupra apartamentului menționat. La 05 septembrie 2013, prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău s-a admis demersul înaintat de către Raisa Matiuşenco privind atragerea sa în calitate de intervenient accesoriu în pricina civilă dată, pe motiv că are dreptul real de ipotecă asupra bunului imobil litigios.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 19 decembrie 2013, acțiunea înaintată de către Petrova Maria către Trofăilă Eduard şi Trofăilă Diana privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 64 din bd. Decebal 82/1, mun. Chişinău, autentificat la biroul notarial de stat si înregistrat sub nr. 13-3435 din 20.12.1995 și recunoașterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 64 din bd. Decebal, 82/1, mun. Chişinău, a fost respinsă, ca nefondată şi tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 22 mai 2014 a fost respins apelul declarat de către Maria Petrova şi menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 19 decembrie 2013. La 09 iunie 2014, Maria Petrova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului Maria Petrova a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanțelor de judecată, deoarece au fost adoptate cu încălcarea și aplicare greșită a normelor de drept material și normelor de drept procedural. Susține că instanța de fond eronat a consemnat în hotărâre că pârâtul Eduard Trofăilă s-a prezentat în ședința de judecată și a solicitat respingerea acțiunii. Afirmă recurenta că atât la prima examinare a pricinii la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, cât și la ce de-a doua examinare, pârâtul Eduard Trofăilă a recunoscut faptele invocate în cererea de chemare în judecată în general, dar și acțiunea în special. Mai mult, la materialele dosarului este anexată cererea din 01 februarie 2012 prin care pârâții recunosc expres acțiunea, iar alt înscris care ar demonstra o poziție contrarie nu există.

Astfel, consideră că în aceste circumstanțe, instanța de apel urma să admită apelul declarat. De asemenea, susține că corect au concluzionat instanțele de judecată că contractul a fost încheiat la 20 decembrie 1995, iar înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău doar la 29 octombrie 2003, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile. Acest fapt confirmă că, de facto, Eduard Trofăilă nu 2 intenționa să cumpere apartamentul în cauză. Totodată, conform art. 240 și art. 240/2, în coroborare cu art. 50 din Codul Civil din 1964 contractul urma să fie înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău în termen de 3 luni, neînregistrarea în termenul, în conformitate cu articolele indicate, ducând la nulitatea contractului.

Dar, prima instanță nu a apreciat această circumstanță și nu s-a expus vizavi de acest temei, iar instanța de apel eronat a interpretat legea aplicabilă acestei situații. La fel, susține că nu poate fi reținută nici concluzia instanțelor de judecată referitoare la faptul că acțiunea este tardivă, or, conform art. 74 din Codului civil din 1964 (vechi), precum și conform art. 272 din Codului civil (nou), termenul de prescripție începe să curgă din momentul încălcării dreptului. Astfel, menționează că încălcarea dreptului a apărut doar atunci când Eduard Trofăilă și Diana Trofăilă au refuzat să perfecteze dreptul de proprietate asupra apartamentului pe numele Mariei Petrova. În acest sens, la materialele dosarului este anexată și recipisa din 10 septembrie 2009 scrisă personal, dată și semnată de către intimat-pârât, precum că acesta se obligă să perfecteze apartamentul litigios pe numele Mariei Petrova la prima solicitare.

Mai mult, conform art. 271 Cod civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția. În cazul de față, Eduard Trofăilă și Diana Trofăilă, în favoarea cărora a curs prescripția, nu au invocat acest fapt. Respectiv, instanțele de judecată nu au avut dreptul să invoce din oficiu și să respingă acțiunea ca tardivă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Maria Petrova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. 3 Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că atât instanţa de apel, cât şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Mariei Petrova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Maria Petrova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4