2r-1079/14 — Încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată

dosarul nr.2r-1079/14 prima instanţă: A. Catană instanţa de apel: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga DECIZIE 10 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd recursul declarat de către Sergiu Sloninov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Morozan Constantin către Sergiu Sloninov privind încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2014, prin care s-a admis parţial cererea de scutire de la plata taxei de stat, c o n s t a t ă La 11 iulie 2013, Morozan Constantin a depus o cerere de chemare în judecată către Sloninov Serghei, solicitînd încasarea sumei de 10341 Euro cu titlu de datorie şi încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că pe parcursul anilor 2009- 2011 a împrumutat pîrîtului mijloace băneşti în suma de 10341 Euro, fapt confirmat de recipisa şi răspunsul la notificarea din data de 26.06.2013. Împrumutul, conform înţelegerii verbale a fost acordat pînă la sfîrşitul anului 2011. Totodată menţionează că termenul de restituire a împrumutului a expirat considerabil, la scadenţă însă, pîrîtul nu şi-a onorat obligaţia asumată. Indică, că pretenţia adresată acestuia la data de 26 iunie 2013 cu propunerea de a soluţiona litigiul pe cale amiabilă a rămas fără soluţionare, însă în răspunsul primit se face referinţă la careva contracte ce nu are nici-o legătură cu obiectul litigiului.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 iunie 2014, a fost admisă acţiunea integral şi anume s-a hotărît de a se încasa din contul lui Sergiu Sloninov în folosul lui Morozan Constantin suma datoriei în mărime de 10 341 euro şi taxa de stat în mărime de 500 lei şi 4550,54 lei taxa de stat în contul bugetului de stat. Nefiind de acord cu hotărîrea nominalizată, la data de 13 iunie 2014, Sergiu Sloninov declară apel, solicitînd casarea integrală a acesteia, rejudecarea cauzei şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2014, s-a admis cererea lui Sergiu Sloninov privind scutirea parţială de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i acordat termen apelantului pentru achitarea taxei de stat în suma de 1000 lei.

Împotriva încheierii sus menţionate, Sergiu Sloninov, la data de 17 noiembrie 2014 a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2014, cu pronunţarea unei noi hotarîri privind scutirea de la plata taxei de stat. În motivarea cererii de recurs, recurentul invocă că nu este angajat în cîmpul muncii, fapt adeverit prin anexarea certificatului de confirmare a statului de şomer. A mai menţionat, că instanţa de apel, deşi a reţinut faptul că nu este încadrat în cîmpul muncii, nu a examinat cu diligenţă probele anexate la dosar, a soluţionat cererea subiectiv, disproporţional, fiindu-i îngrădit dreptul la un apel efectiv. La data de 25 noiembrie 2014, intimatul Morozan Constantin, a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului ca fiind neîntemeiat şi tardiv.

Conform art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept sa respingă recursul şi să menţină încheierea.

Din materialele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, a constatat că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2014, s-a admis cererea lui Sergiu Sloninov privind scutirea parţială de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i acordat termen apelantului pentru achitarea taxei de stat în suma de 1000 lei. În această ordine de idei, instanţa de recurs precizează că potrivit art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat. Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti.

Cu referire la argumentul recurentului că nu are posibilitatea să achite integral taxa de stat deoarece nu este încadrat în cîmpul muncii cu raportare la prevederilor art. 85 alin. (4) CPC, precum că în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei, instanţa de recurs menţionează, că potrivit art. 118 alin. (1) CPC identifică expres că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Din sensul art. 85 alin. (4) CPC şi art. 4 din Legea taxei de stat se deduce că pentru scutirea de plata taxei de stat, solicitantul trebuie să prezinte probe pertinente, care să confirme că este în imposibilitate de a achita taxa de stat.

Colegiul reţine că probele anexate de recurent la cererea de recurs privind scutirea de la plata taxei de stat, nu dovedesc în mod cert şi cu precădere, starea financiară precară a subiectului. Potrivit pct. 4 din Hotărîrea privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative „ Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile” nr. 25 din 28.06.2004, în cererea de scutire a persoanei fizice se vor expune circumstanţele care justifică solicitarea şi vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanţe (avizul Comisiei pentru protecţie socială, certificat despre mărimea salariului, pensiei sau a altor venituri; existenţa la întreţinere a copiilor minori sau a altor persoane, dovada lipsei conturilor bancare etc.).

În contextul celor expuse, Colegiul reţine că instanţa de apel întemeiat a admis scutirea parţială a recurentului de la plata taxei de stat, ţinînd cont de natura litigiului şi pentru a nu îngrădi accesul liber la justiţie a apelantului garantat de art. 6 CEDO, acesta urmînd să achite suma de 1000 lei, care nu ar fi o povara excesivă.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar să menţioneze faptul că în situaţia din speţă, acţiunea instanţei de apel prin aceia că nu a dat curs cererii de apel, nu se încalcă dreptul recurentului privind liberul acces la justiţie, prevăzut atît de legislaţia internă cît şi de internaţională ori, CEDO, prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcţie de nevoile şi resursele comunităţii şi ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985). În contextul celor expuse, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs sunt neîntemeiate şi, prin urmare, nu pot fi reţinute.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie respinge recursul declarat de către recurentul Sloninov Sergiu ca neîntemeiat. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Sloninov Sergiu. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău 16 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Morozan Constantin către Sergiu Sloninov privind încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă