2rh-411/14 — Partajarea în natură terenului, stabilirea modului de folosinţă şi determinarea hotarelor terenului

dosarul nr.2rh-411/14 prima instanţă: N.Clevadî instanţa de apel: N. Chircu, V. Harmaniuc, I. Talpa instanţa de recurs: N. Clima, T. Chişca-Doneva, I. Druţă ÎNCHEIERE 10 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, examinînd cererea de revizuire depusă de Surdu Galina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Lidia Ursu împotriva Galinei Ciobanu şi Victor Surdu cu privire la partajarea în natură a terenului, stabilirea modului de folosinţă şi determinarea hotarelor terenului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 martie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Lidia Ursu, casată integral hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 01 octombrie 2013, fiind emisă o nouă hotărîre de admitere în parte a cererii de chemare în judecată a Lidiei Ursu către Galina Ciobanu şi Victor Surdu cu stabilirea modului de folosinţă şi determinarea hotarelor terenului, c o n s t a t ă La 15 octombrie 2012, Lidia Ursu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Ciobanu şi Victor Surdu cu privire la partajarea în natură a terenului, stabilirea modului de folosinţă şi determinarea hotarelor terenului.

În motivarea acţiunii s-a invocat că, în anul 1997 părinţii reclamantei au început construcţia casei de locuit din str. Sorocii, 97, care în baza actului nr.14 din 09 martie 1978, eliberat de către Comitetul Executiv al deputaţilor norodnici Bălţi, a fost recunoscută proprietate privată a părinţilor săi. Menţionează reclamanta, că după decesul lui Boris Rubliov, tatăl reclamantei, mama acesteia, Nadejda Rubliova a acceptat succesiunea asupra cotei părţi din imobil care i-a aparţinut defunctului. La 18 iulie 1981, Nadejda Rubliova a vîndut 1/3 cotă-parte din casa de locuit, amplasată în str. Sorocii, 97 şi 1/3 cotă-parte din terenul pentru construcţii aferent casei Galinei Ciobanu, iar în anul 1985, a mai vîndut 1/3 cotă-parte din casa de locuit amplasată în str. Sorocii, 97 şi 1/3 cotă-parte din terenul pentru construcţii aferent casei lui Victor Surdu.

Titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren asupra cotelor părţi care aparţineau lui Victor Surdu şi Galina Ciobanu au fost înregistrate la 04 iulie 2002. Precizează reclamanta, că asupra casei de locuit din str. Sorocii, 97 şi asupra terenului pentru construcţii aferent casei după anul 2002 au fost trei proprietari, Nadejda Rubliova, Galina Ciobanu şi Victor Surdu, fiecare din ei deţinând cu drept de proprietate câte 1/3 cotă-parte din casa de locuit şi câte 1/3 cotă-parte din terenul pentru construcţii aferent casei. Mai menţionează reclamanta că terenul pentru construcţii aferent casei de locuit amplasată în str. Sorocii, 97, are o suprafaţă totală de 0,0698 ha şi a fost împărţit între toţi trei proprietari, fără a fi numită vreo expertiză privind modul de partajare a terenului.

Toţi trei proprietari şi-au repartizat cotele lor de teren aferent cotei-părţi a casei lor, însă la atribuirea cotei-părţi a mamei reclamantei, pentru a nu crea dificultăţi celorlalţi proprietari, terenul pentru construcţii care aparţinea mamei sale, s-a împărţit în două sectoare, unul era aferent cotei-părţi a casei ce-i aparţinea cu drept de proprietate acesteia şi alt sector al terenului, era amplasat în vecinătate cu terenul pentru construcţii care şi l-a atribuit Galina Ciobanu. Indică reclamanta că ulterior, la rugămintea Galinei Ciobanu, mama reclamantei i-a dat în folosinţă temporară segmentul de teren amplasat lângă terenul care i-a fost atribuit Galinei Ciobanu.

În anul 2011, Nadejda Rubliova a decedat, iar reclamanta a acceptat succesiunea testamentară asupra 1/3 cotă-parte din casa de locuit amplasată pe str. Sorocii, 97 şi asupra 1/3 cotă-parte din terenul pentru construcţii aferent casei, care i-a aparţinut defunctei şi la 25 mai 2012, i-a fost eliberat certificatul de moştenitor legal. Susţine reclamanta că a dorit să se folosească de segmentul de pămînt amplasat lângă cota de teren care i-a fost atribuită Galinei Ciobanu, însă Galina Ciobanu i-a refuzat categoric să-i permite accesul la această porţiune de teren, invocând că ea deja a pus gard şi că segmentul de teren îi aparţine ei. Până în prezent nu au fost stabilite hotarele şi nu a fost partajat în natură terenul de pămînt aferent casei, între proprietari fiind doar o înţelegere verbală, pe care Galina Ciobanu a încălcat-o.

Cere Lidia Ursu, partajarea în natură a terenului pentru construcţii cu nr. cadastral 0300109.127, amplasat pe str. Sorocii, 97, mun. Bălţi cu suprafaţa de 0,0698 ha, cu stabilirea modului de folosinţă şi determinarea hotarelor, dispunerea unei expertize, privind partajarea în natură a terenului pentru construcţii cu nr. cadastral 0300109.127, amplasat pe str. Sorocii, 97 din mun. Bălţi cu suprafaţa de 0,0698 ha şi stabilirea modului de folosinţă cu determinarea hotarelor. Prin hotărârea judecătoriei Bălţi din 01 octombrie 2013, acţiunea înaintată de către Lidia Ursu a fost respinsă. La 09 octombrie 2013, Lidia Ursu a declarat apel împotriva hotărârii judecătoriei Bălţi din 01 octombrie 2013, solicitând admiterea apelului înaintat, casarea hotărârii şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acţiunea înaintată.

Ulterior, la 11 noiembrie 2013, Lidia Ursu a depus cerere de apel motivată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 martie 2014, apelul declarat de Lidia Ursu a fost admis, s-a casat integral hotărârea judecătoriei Bălţi din 01 octombrie 2013 şi s-a emis o hotărâre nouă prin care: - s-a admis în parte cererea de chemare în judecată a Lidiei Ursu către Galina Ciobanu şi Victor Surdu privind partajarea în natură a terenului, stabilirea modului de folosinţă şi determinarea hotarelor terenului; - s-a atribuit în folosinţă Lidiei Ursu terenul cu S=230,7 m.p., ce constituie 1/3 cotă-parte din terenul proprietate comună nr. cadastral 0300109.127 de pe str. Sorocii, 97, mun. Bălţi, în conformitate cu raportul de constatare a specialistului din 23 ianuarie 2013 şi anume, cu următoarele măsuri: din pct. A în p. 17,20 m, din pct. B la pct. D-12,80 m, din pct. D la pct. K-7,70 m, din pct. K la pct. E - 2,0 m, din pct. M la pct. N-4, 46 m şi din pct. N a uni cu gardul exterior.

În rest acţiunea Lidiei Ursu s-a respins ca neîntemiată. La 22 mai 2014, Surdu Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea decizie instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 11 septembrie 2014, recursul declarat de către Surdu Victor a fost considerat inadmisibil. La 09 octombrie 2014, Surdu Galina a depus cerere de revizuire împotriva decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 martie 2014, cerând admiterea cererii, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 martie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 01 octombrie 2013, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanţă cu antrenarea dînsei în proces.

Revizuenta, în susţinerea cererii a invocat temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC şi art. 447 lit. b) CPC, care prevăd ca persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărîrea judecătorească sunt în drept să depună cerere de revizuire. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Potrivit art. 448 alin. (4) Cod de procedură civilă, cererile de revizuire împotriva deciziilor curţilor de apel în privinţa cărora Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat printr-o decizie asupra inadmisibilităţii se examinează de Curtea Supremă de Justiţie Avînd în vedere că la 11 septembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie s-a expus asupra inadmisibilităţii cererii de recurs, examinarea cererii de revizuire este de competenţa instanţei supreme şi aceasta se consideră declarată împotriva actului judecătoresc emis de Curtea Supremă de Justiţie.

Totodată, în conformitate cu art.449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; Cu referire la temeiul de revizuire invocat de Surdu Galina precum că nu a fost atras în proces în calitate de pîrît, dar în calitate de pîrît a fost atras doar soţul acesteia, din care considerente i s-a lezat careva drepturi, instanţa le respinge ca inadmisibile, dat fiind faptul că Surdu Galina avînd calitatea de soţie a ştiut despre faptul că soţia sa are calitate procesuală de pîrît în pricina dată şi prin urmare a avut posibilitatea în toată perioada de judecare a pricinii să înainteze o cerere cu privire la atragerea sa în proces în calitate de copîrît, în cazul în care i s-ar fi lezat careva drepturi.

Analizînd materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că argumentele invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. c) CPC, prin urmare nu constituie motiv legal de retractare a deciziei contestate, din care motiv cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Avînd în vedere aceste circumstanţe, Colegiul se vede în imposibilitate să se expună asupra cererii de revizuire, mai mult că trebuie să se ţină cont de însăşi natura actului de revizuire, care reieşind din prevederile capitolului XXXIX Cod de procedură civilă, este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privinţa unei cauze civile şi aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existenţa temeiurilor în acest sens.

De altfel, poate avea loc o ingerinţă asupra securităţii raportului juridic, care înseamnă, inter alia, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare.

Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a). În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Surdu Galina ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Surdu Galina împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi 27 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Lidia Ursu împotriva Galinei Ciobanu şi Victor Surdu cu privire la partajarea în natură terenului, stabilirea modului de folosinţă şi determinarea hotarelor terenului.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală