2ra-1075/17 — modificarea datelor din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

prima instanță: A. Donos (Jud. Bălți) dosarul nr. 2ra-1075/17 instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz (Curtea de Apel Bălți) ÎNCHEIERE 14 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Valentina Clevadî Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Sanduleac Diana în interesele Galinei Surdu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Surdu Galina împotriva Primăriei mun.

Bălți, intervenienți accesorii Surdu Victor, Ursu Lidia, Ciobanu Galina, cu privire la modificarea datelor din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de avocatul Diana Sanduleac în interesele Galinei Surdu și menținută hotărîrea Judecătoriei Bălți din 06 octombrie 2016, c o n s t a t ă: La 18 februarie 2015 Surdu Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăria mun. Bălți, intervenient accesoriu Surdu Victor, cu privire la modificarea datelor din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 23 ianuarie 1985, în comun cu soțul Surdu Victor, au cumpărat 1/3 din casa de locuit situată pe strada Sorocii 97, mun.

Bălți și au primit în folosință 1/3 din terenul aferent acestei case. În perioada transmiterii masive a terenurilor aferente caselor de locuit în proprietatea proprietarilor locuințelor, terenul aferent al casei nominalizate a avut suprafața de 0,1226 ha. Prin punctul 6 din decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/9 din 17 mai 2001 s-a decis sa fie transmis în proprietate terenurile aferente cu suprafață de pînă la 0,07 ha deținătorilor care nu dispun de actele de atribuire a terenurilor pentru construcția caselor de locuit, dar dispun de actele ce confirmă dreptul de proprietate asupra construcțiilor, surplusurile urmînd a fi reflectate în planul cadastral al terenului separat de terenul transmis în proprietate conform anexei nr.5 (232 de terenuri) prezentate de OCT Bălți.

Consideră reclamanta că conform punctului 220 din anexa nr.5 la decizia nominalizată, proprietarilor casei nr.97 din strada Sorocii, mun.Bălți, Rubleova Nadejda, Ciobanu Galina și Surdu Victor, li s-a transmis în proprietate 1/3 cota- parte pentru fiecare proprietar din terenul aferent cu suprafața totală de 0,1226 ha. Prin punctul 1 a dispoziției Primarului municipiului Bălți nr.929 din 3 august 2001 „Privind transmiterea în proprietate a terenurilor aferente” s-a hotărît ca Primarul adjunct Iu. Pahomenco să legalizeze dreptul la teren în ordinea stabilită de lege și să elibereze actele respective proprietarilor terenurilor. În așa mod, susține reclamanta că fiecărui din cei trei coproprietari urma a fi transmis în proprietate terenul cu suprafață de 0,0408 ha.

Anume această suprafață la momentul emiterii deciziei s-a aflat în folosința soților Surdu, a fost îngrădită cu gard imobil, înregistrat în Registrul bunurilor imobile și se află în folosința lor pînă în prezent, însă în baza deciziei nominalizate a Consiliului municipal Bălți și dispoziției Primarului municipiului Bălți, la 16 ianuarie 2002 lui Surdu Victor i-a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.0300109127 pe 1/3 cota-parte din terenul cu suprafață de 0,0698 ha, dar nu din terenul cu suprafața de 0,1226 indicat în anexa nr.5 la decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/9 din 17 mai 2001. Însă, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Surdu Victor contrazice și deciziei Consiliului municipal și dispoziției Primarului municipiului Bălți în baza căreia a fost eliberat acest titlu, prin ce s-a lezat dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei lui Surdu Victor și Surdu Galina.

La 27 ianuarie 2015 pîrîtului i-a fost expediată cerere cu privire la modificarea datelor din titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren în corespundere cu decizia nominalizată a Consiliului municipal Bălți, însă i-a fost refuzat pe motiv că terenul aferent casei de locuit ce aparține lui Surdu Galina i-a fost atribuit în conformitate cu punctul 8 al Hotărîrii Guvernului nr.984 din 21.09.1998, însă, Hotărîrea Guvernului RM nr.984 din 21 septembrie 1998 „Cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire” nu are punctul 8. Astfel, Surdu Galina nu solicită modificarea datelor din titlu din motiv că i s-a atribuit 1/3 cota-parte din terenul aferent casei, dar din motiv că i s-a atribuit 1/3 cota-parte dintr-o parte din acest teren și anume din suprafața de 0,0698 ha, dar nu din suprafața de 0,1226 ha, care a fost aferentă casei la momentul atribuirii.

Solicită reclamanta obligarea Primăriei municipiului Bălți să efectueze modificări în titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.0300109127 eliberat la 16 ianuarie 2002 pe numele lui Surdu Victor în conformitate cu actele Consiliului municipal Bălți și Primăriei Bălți în baza căreia a fost eliberat și anume : cu modificarea suprafeței terenului comun din 0,0698 ha în 0,1226 ha, cu modificarea respectivă a planului cadastral . Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 01 februarie 2016 a fost atrasă în proces Ursu Lidia în calitate de intervenient accesoriu. Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 23 martie 2016 a fost atrasă în proces Cibanu Galina în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 06 octombrie 2016 acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, avocatul Diana Sanduleac în interesele Galinei Surdu a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii apelate și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2017 a fost respins apelul declarat de avocatul Diana Sanduleac în interesele Galinei Surdu și menținută hotărîrea primei instanțe. 2 Pentru a decide astfel instanța de apel a menționat că deși locuințele ce aparțin Galinei Surdu, Ciobanu Galina și Ursu Lidia sunt amplasate pe un teren cu suprfața comună de 0,1226 ha, acest fapt nu indică și dreptul de proprietate asupra suprafeței respective.

Or, potrivit deciziei Consiliului municipal Bălți nr.14/9 din 17 mai 2001 în proprietate lui Surdu Galina, Ciobanu Galina și Ursu Lidia urmează să li se atribuie teren de pînă la 0,07 ha, pe care acești coproprietari urmează să îl dețină a cîte 1/3 cotă-parte pentru fiecare coproprietar. Instanța de apel a menționat că atribuirea terenului de 0,07 ha este în conformitate cu art. 11 al Codului Funciar al RM, ce prevede - autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberîndu-le titluri de proprietate: -trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația; atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localități rurale - pînă la 0,12 hectare.

Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale; -trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare. Instanța de apel a reținut că eliberarea titlului de autentificare al dreptului deținătorului de teren nr. 0300109127 din 16 ianuarie 2002 a avut loc în baza deciziei Primăriei mun. Bălți nr. 929 din 03 august 2001, ce prezintă în sine un act administrativ, care nu a fost contestat și este în vigoare.

Mai mult, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost perfectat în conformitate cu pct.8 al Hotărîrii Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998, fiind stabilită suprafața transmisă gratuit în proprietate de pînă la 0,07 ha pentru toți coproprietarii din str. Sorocii 97, iar surplusul terenului (diferența dintre 0,1226 ha ce constituie suprafața faptică ocupată de proprietarii locuințelor amplasate pe adresa dată și 0,07 ha, ce sunt atribuiți conform normelor legale citate supra), rămîne în proprietatea administrației publice locale și poate fi cumpărată conform normelor ce reglementează raportul juridic respectiv. La data de 03 aprilie 2017, în termenul prevăzut de lege, avocatul Sanduleac Diana, în interesele Galinei Surdu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că Surdu Galina, împreună cu soțul său Surdu Victor, la data de 23 ianuarie 1985, cînd au cumpărat 1/3 din casa de locuit situată în mun. Bălți, str. Sorocii 97, au primit în folosință și 1/3 din terenul aferent casei date, care în perioada transmiterii masive a terenurilor aferente caselor de locuit în proprietatea 3 proprietarilor locuințelor, a avut suprafața de 0,1226 ha, fapt confirmat prin actele anexate la materialele dosarului.

Reiterează că anume în perioada transmiterii masive a terenurilor aferente caselor de locuit în proprietatea proprietarilor locuințelor, terenul aferent casei nominalizate a avut suprafața de 0,1226 ha, iar conform punctului 220 din anexa nr.51 din decizia Consiliului Municipal Bălți nr.l49 din 17.05.2001 proprietarilor casei de locuit nr.97 din str.Sorocii, mun.Bălți, Rubleova Nadejda, Ciobanu Galina și Surdu Victor le-a fost transmis în proprietate 1/3 cota pentru fiecare proprietar din terenul aferent cu suprafața de 0,1226 ha, adică fiecărui proprietar îi revenea teren aferent casei de locuit cu suprafața de 0,0408666 ha. Însă lui Surdu Victor, care este soțul recurentei Surdu Galina, i-a fost repartizat titlul de autentificare a deținătorilor de teren pe 1/3 cota-parte din terenul casei nominalizate cu suprafața de 0,0698 ha, adică îi revine terenul cu suprafața de 0,0232 ha, fapt pe care î1 consideră ilegal.

Examinînd temeiurile recursului declarat de avocatul Sanduleac Diana în interesele Galinei Surdu în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Sanduleac Diana în interesele Galinei Surdu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de avocatul Sanduleac Diana în interesele Galinei Surdu.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Sanduleac Diana în interesele Galinei Surdu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5