- Dosarul nr.
- 2rh-405/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 decembrie 2014
- Părțile
- Dosca Simion vs SA Consind-Prim, Husen Samir, Dokhe Mahmoud, Zagorneanu Elena, Agenţia Proprietăţii Publice, OCT Chişinău
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-405/14 — Cu privire la declararea nulităţii parţiale a adeverinţei de privatizare, declararea nulităţii contractelor de vînzare cumpărare şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului
dosarul nr. 2rh-405/14 prima instanță: E. Palanciuc instanța de apel: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga instanța de recurs: S. Novac, I. Druță, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 10 decembrie 2014 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire declarată de către Simion Dosca în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Simion Dosca împotriva Societății pe acțiuni „Consind-Prim”, Husein Samir, Dokhe Mahmoud şi Elenei Zagorneanu, intervenienți accesorii Agenţia Proprietății Publice şi Oficiul cadastral teritorial Chişinău cu privire la declararea nulității parțiale a adeverinței de privatizare, declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare şi recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului şi la acțiunea reconvențională a Elenei Zagorneanu împotriva lui Simion Dosca cu privire la evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiție din 06 august 2014 prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Simion Dosca, c o n s t a t ă: La 26 noiembrie 2010, Simion Dosca a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Consind-Prim” (în prezent SA „Promstroi-Grup”) şi Dokhe Mahmoud, intervenient accesoriu Agenţia Proprietății Publice cu privire la anularea parțială a adeverinței de privatizare,
declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare şi recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului. 1 În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că conform deciziei Primăriei mun. Chişinău nr. 33/20 din 26 decembrie 1996 cu privire la transmiterea imobilului situat pe str. Ismail,44 de la balanța Primăriei mun. Chişinău la balanța Procuraturii Generale, imobilul din str. Ismail, 44, lit. А, В, V, G, D şi 5 a fost transmis de la balanța Primăriei mun. Chişinău la balanța Procuraturii Generale. Prin dispoziția procurorului interimar al Procuraturii pentru contribuirea exercitării justiției în Curtea de Apel, cu acordul comitetului sindical al procuraturii, la 21 octombrie 1997, construcțiile lit. V şi D din str. Ismail, 44, mun.
Chişinău au fost transmise în folosință lui Simion Dosca, angajat al procuraturii. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului RM nr. 472 din 24 mai 1999, clădirea din str. Ismail, 44, cu toate acareturile din curte şi terenul aferent au fost transmise de la balanța Procuraturii Generale la balanța Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului. Menționează că prin actul de predare-primire a fondurilor fixe din 11 octombrie 1999, Procuratura Generală a transmis construcțiile lit. A şi B, iar restul construcțiilor nu au fost transmise din motiv că la 13 noiembrie 1998, în privința acestora a fost înregistrat dreptul de proprietate al Direcției de construcții nr. 8, filiala SA „Consind- Prim”.
Susține că dreptul de proprietate al Direcției de construcții nr. 8, filiala SA „Consind-Prim” a fost înregistrat în baza deciziei Primăriei mun. Chişinău nr. 6/26-9 din 05 martie 1998, conform căreia a fost întărit un lot de pământ cu suprafața de 0,53 ha pentru exploatarea ulterioară a încăperilor din str. Ismail, 44, construite de SA „Consind-Prim”. Ulterior, imobilele menționate au fost înstrăinate de către SA „Consind-Prim” unor terțe persoane, dreptul cărora este înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Afirmă că începând cu 21 octombrie 1997 şi până în prezent, el deține în posesie construcțiile lit. V şi D din str. Ismail,44, mun. Chişinău, la care a efectuat lucrări de reparație capitală, construind din surse proprii etajul 2 la imobilul lit. D din str. Ismail, 44, mun.
Chişinău. Invocă că până în anul 2009, el nu a cunoscut despre cele relatate şi s-a comportat ca un bun proprietar al bunurilor imobile deținute în posesie, iar adresându-se la Procuratura Generală, a aflat despre circumstanțele menționate. Consideră că adeverința de privatizare nr. 665/03 din 13 septembrie 1998 în privința bunurilor imobile lit. V şi D din str. Ismail, 44, mun. Chişinău urmează a fi anulată din motivul că aceasta contravine legii. De asemenea, consideră că bunurile imobile lit. V şi D din str. Ismail, 44, mun. Chişinău nu fac şi nici nu au făcut parte din domeniul privat al statului şi, astfel, nu puteau fi supuse privatizării. Menționează că prin înșelăciune sau uz de fals, bunurile date au fost recunoscute drept construite de SA „Consind-Prim”, fapt care reiese cu certitudine din decizia 2 Primăriei mun.
Chişinău nr. 33/20 din 26 decembrie 1996, Hotărârea Guvernului RM nr. 472 din 24 mai 1999 şi actele de predare-primire, în baza cărora bunurile menționate au fost transmise în domeniul public al statului. Prin urmare, solicită declararea nulității adeverinței de privatizare nr. 665/03 din 13 septembrie 1998 în partea privatizării bunurilor imobile lit. V şi D din str. Ismail, 44, mun. Chişinău, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 1024 din 16 februarie 2005, cu repunerea părților pe poziții inițiale şi recunoașterea dreptului său de proprietate asupra etajului 2 al bunului imobil lit. D din str. Ismail, 44, mun. Chişinău.
Ulterior, Simion Dosca a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 1883 din 03 martie 2011 încheiat între Dokhe Mahmoud, Elena Zagorneanu şi Alshikh Menou Abdul Rehman şi atragerea în proces în calitate de copârâţi pe Elena Zagorneanu şi Alshikh Menou Abdul Rehman (f. d. 68). La 01 septembrie 2011, Elena Zagorneanu a depus cerere reconvențională împotriva lui Simion Dosca cu privire la evacuare din imobil fără acordarea altui spațiu locativ. În motivarea acţiunii reconvenționale a invocat că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1883 din 03 martie 2011, a devenit proprietara imobilului din str. Ismail, 44, mun.
Chişinău. Menționează că Simion Dosca, având domiciliu în s. Lozova, r-nul Strășeni, în mod abuziv, a pătruns în încăperea, ce îi aparține, ocupând samavolnic încăperile menționate şi creându-i impedimente în exercitarea dreptului său de proprietate. Susține că Simion Dosca nu dorește benevol să elibereze imobilul menționat, agresând şi insultând soțul său, Alshikh Menou Abdul Rehman. Solicită evacuarea forțată a lui Simion Dosca din imobilul din str. Ismail nr. 44, mun. Chişinău, fără acordarea altui spațiu locativ. Prin cerere de concretizare a pretențiilor Simion Dosca a solicitat declararea nulității adeverinței de privatizare nr. 665/03 din 13 septembrie 1998 în partea ce ține de privatizarea bunurilor imobile din str. Ismail, 44, lit. V şi D, mun.
Chişinău, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 1024 din 16 februarie 2005, încheiat între Husein Samir şi Dokhe Mahmoud şi a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1883 din 03 martie 2011, încheiat între Dokhe Mahmoud şi Elena Zagorneanu şi recunoașterea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil din str. Ismail, 44, lit. V şi D, mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost respinsă acțiunea inițială ca tardivă şi ca neîntemeiată, a fost admisă acțiunea reconvențională şi a fost evacuat Simion Dosca din imobilul din str. Ismail, 44, mun. Chişinău, fără acordarea altui spațiu locativ. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de către Simion Dosca şi menținută hotărârea primei instanțe.
3 Prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 04 decembrie 2013 a fost admis recursul declarat de către Simion Dosca, casată decizia instanței de apel şi restituită pricina la rejudecare in instanța de apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Simion Dosca şi menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiție din 06 august 2014 recursul declarat de Simion Dosca a fost considerat inadmisibil. La 06 noiembrie 2014, Simion Dosca a depus cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârilor judecătorești şi examinarea recursului.
Revizuentul cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, şi s-au constatat înscrisuri noi, care nu au fost prezentate din cauza împrejurărilor ce nu depind de voința participanților la proces. Menționează că temeiurile revizuirii i-au fost cunoscute din răspunsul procurorului în Procuratura mun. Chișinău nr. 34 din 06 noiembrie 2014 și a înscrisurilor acumulate în cadrul urmăririi penale pe faptul înstrăinării ilegale a imobilului din str. Ismail, 44, mun. Chişinău. A indicat că din înscrisurile anexate la cererea de revizuire rezultă că imobilul din str. Ismail, 44, mun.
Chişinău aparține cu drept de proprietate statului, fiind transmis prin hotărâre de Guvern în administrare Procuraturii Generale, iar ulterior Direcției de administrare a clădirilor Guvernului Republicii Moldova. Susține că intimații, prin înscrierea în acte a datelor denaturate şi anume, a anului de dare în exploatare a bunului imobil din str. Ismail, 44, construit în anul 1949 şi a bunurilor din lista anexă la actele de privatizare, unde imobilul dat nu au fost inclus, astfel, actele de proprietate sunt lovite de nulitate absolută. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărârilor irevocabile, poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producând efecte grave pentru părți, legea stabilește o listă expresă şi exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii. Acestea 4 sânt prevăzute la art. 449 CPC şi în cazul în care se cunoșteau ar fi influențat asupra soluției date de instanța de recurs.
În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Din normele de drept citate se deduce că pentru redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. b) CPC, invocat de revizuent, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.
În contextul celor expuse, Colegiul consideră că în temeiul prevederilor art. 449 lit. b) CPC, înscrisurile anexate de către revizuent la cererea de revizuire nu pot fi acceptate drept circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, în vederea admiterii cererii de revizuire, deoarece actele anexate pe care se bazează revizuentul existau la data emiterii hotărârii, însă ultimul nu a întreprins toate măsurile pentru a le prezenta. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că unele din temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, iar altele nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Simion Dosca ca fiind inadmisibilă.
Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curând să obțină o nouă examinare a pricinii decât o procedură de revizuire în sensul art. 449-453 CPC. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție reține că procedura de revizuire servește scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, potrivit jurisprudenței Curţii Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.
Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale şi obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02). În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire depuse de către Simion Dosca ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice şi 5 a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăților Fundamentale. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție invocă şi hotărârea Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04.
Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Simion Dosca împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiție din 06 august 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Simion Dosca împotriva Societății pe acțiuni „Consind-Prim”, Husein Samir, Dokhe Mahmoud şi Elenei Zagorneanu, intervenienți accesorii Agenţia Proprietății Publice şi Oficiul cadastral teritorial Chişinău cu privire la declararea nulității parțiale a adeverinței de privatizare, declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare şi recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului şi la acțiunea reconvențională a Elenei Zagorneanu împotriva lui Simion Dosca cu privire la evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi 6