2ra-2202/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

prima instanţă: E. Palanciuc dosarul nr. 2ra-2202/14 instanţa de apel: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ion Druță, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Simion Dosca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Simion Dosca împotriva Societății pe acțiuni „Consind-Prim”, lui Husein Samir, Dokhe Mahmoud şi Elenei Zagorneanu, intervenienți accesorii Agenţia Proprietății Publice şi Oficiul cadastral teritorial Chişinău cu privire la declararea nulităţii parţiale a adeverinţei de privatizare, declararea nulităţii contractelor de vânzare- cumpărare şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului şi la acțiunea reconvențională a Elenei Zagorneanu împotriva lui Simion Dosca cu privire la evacuarea din imobil fără acordarea altui spaţiu locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Simion Dosca şi menținută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 10 aprilie 2013, c o n s t a t ă: La 26 noiembrie 2010, Simion Dosca a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SA „Consind-Prim” (în prezent SA „Promstroi-Grup”) şi Dokhe Mahmoud, intervenient accesoriu Agenţia Proprietăţii Publice cu privire la anularea parţială a adeverinţei de privatizare,

declararea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că conform deciziei Primăriei mun. Chişinău nr. 33/20 din 26 decembrie 1996 cu privire la transmiterea imobilului situat pe str. Ismail,44 de la balanţa Primăriei mun. Chişinău la balanţa Procuraturii Generale, imobilul din str. Ismail, 44, lit. А, В, V, G, D şi 5 a fost transmis de la balanţa Primăriei mun. Chişinău la balanţa Procuraturii Generale. Prin dispoziţia procurorului interimar al Procuraturii pentru contribuirea exercitării justiţiei în Curtea de Apel, cu acordul comitetului sindical al procuraturii, la 21 octombrie 1997, construcţiile lit. V şi D din str. Ismail,44, mun.

Chişinău au fost transmise în folosință lui Simion Dosca, angajat al procuraturii. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului RM nr. 472 din 24 mai 1999, clădirea din str. Ismail, 44, cu toate acareturile din curte şi terenul aferent au fost transmise de la balanţa Procuraturii Generale la balanţa Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului. Menţionează că prin actul de predare-primire a fondurilor fixe din 11 octombrie 1999, Procuratura Generală a transmis construcţiile lit. A şi B, iar restul construcţiilor nu au fost transmise din motiv că la 13 noiembrie 1998, în privinţa acestora a fost înregistrat dreptul de proprietate al Direcţiei de construcţii nr. 8, filiala SA „Consind-Prim”.

Susţine că dreptul de proprietate al Direcţiei de construcţii nr. 8, filiala SA „Consind-Prim” a fost înregistrat în baza deciziei Primăriei mun. Chişinău nr.6/26- 9 din 05 martie 1998, conform căreia a fost întărit un lot de pământ cu suprafaţa de 0,53 ha pentru exploatarea ulterioară a încăperilor din str. Ismail,44, construite de SA „Consind-Prim”. Ulterior, imobilele menţionate au fost înstrăinate de către SA „Consind- Prim” unor terţe persoane, dreptul cărora este înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Afirmă că începând cu 21 octombrie 1997 şi până în prezent, el deţine în posesie construcţiile lit. V şi D din str. Ismail,44, mun. Chişinău, la care a efectuat lucrări de reparaţie capitală, construind din surse proprii etajul 2 la imobilul lit.D din str. Ismail, 44, mun.

Chişinău. Invocă că până în anul 2009, el nu a cunoscut despre cele relatate şi s-a comportat ca un bun proprietar al bunurilor imobile deţinute în posesie, iar agresându-se la Procuratura Generală, a aflat despre circumstanţele menţionate. Consideră că adeverinţa de privatizare nr. 665/03 din 13 septembrie 1998 în privinţa bunurilor imobile lit. V şi D din str. Izmail,44, mun. Chişinău urmează a fi anulată din motivul că aceasta contravine legii. De asemenea, consideră că bunurile imobile lit. V şi D din str. Izmail,44, mun. Chişinău nu fac parte şi nici nu au făcut parte vreo dată din domeniul privat al statului şi, astfel, nu puteau fi supuse privatizării. Menționează că, prin înșelăciune sau uz de fals, bunurile menţionate au fost recunoscute drept construite de SA „Consind-Prim”, fapt care reiese cu certitudine din decizia Primăriei mun.

Chişinău nr. 33/20 din 26 decembrie 1996, Hotărârea Guvernului RM nr. 472 din 24 mai 1999 şi actele de predare-primire, în baza cărora bunurile menţionate au fost transmise în domeniul public al statului. Prin urmare, solicită declararea nulităţii adeverinţei de privatizare nr. 665/03 din 13 septembrie 1998 în partea privatizării bunurilor imobile din str. Ismail,44, lit. V şi D, mun. Chişinău, declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. 1024 din 16 februarie 2005, cu repunerea părţilor în poziţia iniţială şi recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra etajului 2 al bunului imobil lit. D din str. Ismail, 44, mun. Chişinău.

Ulterior, Simion Dosca a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de vânzare- cumpărare nr. 1883 din 03 martie 2011 încheiat între Dokhe Mahmoud, Elena Zagorneanu şi Alshikh Menou Abdul Rehman şi atragerea în proces în calitate de copârâţi pe Elena Zagorneanu şi Alshikh Menou Abdul Rehman (f. d. 68). La 01 septembrie 2011, Elena Zagorneanu a depus o cerere reconvenţională împotriva lui Simion Dosca cu privire la evacuare din imobil fără acordarea altui spaţiu locativ. În motivarea acţiunii reconvenţionale pârâta a invocat că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1883 din 03 martie 2011, a devenit proprietara imobilului din str. Ismail,44, mun.

Chişinău. Menționează că Simion Dosca, având domiciliu în s. Lozova, r-nul Străşeni, în mod abuziv, a pătruns în încăperea, ce îi aparţine, ocupând samavolnic încăperile menţionate şi creându-i impedimente în exercitarea dreptului său de proprietate. Susține că Simion Dosca nu dorește benevol să elibereze imobilul menționat, agresând şi insultând de repetate ori pe soțul său, Alshikh Menou Abdul Rehman. Prin urmare, solicită evacuarea forţată a lui Simion Dosca din imobilul din str. Ismail nr. 44, mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. Simion Dosca a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor împotriva SA „Consind-Prim”, lui Husein Samir, Dokhe Mahmoud şi Elenei Zagorneanu, intervenienți accesorii Agenţia Proprietății Publice şi OCT Chişinău, prin care a solicitat declararea nulităţii adeverinţei de privatizare nr. 665/03 din 13 septembrie 1998 în partea ce ţine de privatizarea bunurilor imobile din str. Ismail,44, lit. V şi D, mun.

Chişinău, declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. 1024 din 16 februarie 2005, încheiat între Husein Samir şi Dokhe Mahmoud şi a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1883 din 03 martie 2011, încheiat între Dokhe Mahmoud şi Elena Zagorneanu şi recunoașterea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil din str. Izmail,44, lit. V şi D, mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost respinsă acţiunea iniţială ca tardivă şi ca neîntemeiată. A fost admisă acţiunea reconvenţională şi a fost evacuat Simion Dosca din imobilul din str. Izmail,44, mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de către Simion Dosca şi menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 decembrie 2013 a fost admis recursul declarat de către Simion Dosca, casată decizia instanței de apel şi restituită pricina spre rejudecare in instanţa de apel, de un alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Simion Dosca şi menținută hotărârea primei instanțe. La 03 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, Simion Dosca a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii sale sau restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

Recurentul Simion Dosca, în motivarea recursului, a indicat că hotărârile judecătoreşti sunt subiective, unilaterale şi contrare legii. Menţionează că instanţele de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi, anume, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Susţine că, contrar prevederilor art. 130 CPC, instanţele de judecată au apreciat subiectiv şi unilateral probele anexate la dosar. Afirmă că instanţele judecătoreşti greşit au respins pretenţia sa cu privire la declararea nulităţii parţiale a adeverinţei de privatizare nr. 665/03 din 13 septembrie 1998 ca tardivă, deoarece conform art. 217 alin. (3) din Codul civil, acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă.

Invocă că instanţele judecătoreşti, la examinarea pricinii, au ignorat prevederile art. 4 alin. alin. (1), (2) şi (9) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului. Mai invocă că cauza civilă a fost examinată contrar competenţei jurisdicţionale, deoarece aceasta este de competenţa Curţii de Apel Chişinău întrucât sunt afectate interesele statului. Menţionează că prin hotărârile judecătoreşti, instanţele judecătoreşti i-au încălcat dreptul la accesul liber la justiţie, dreptul la un recurs efectiv şi dreptul la un proces echitabil. Prin referința depusă la 18 iunie 2014, SA „Promstroi-Grup” (anterior SA „Consind-Prim”) a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de către Simion Dosca ca fiind inadmisibilă, tardivă și nefondată.

La fel, prin referința depusă la 08 iulie 2014, Elena Zagorneanu a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil și neîntemeiat. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Simion Dosca nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel și prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate și au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Simion Dosca ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul lui Simion Dosca se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Ion Druță Ion Corolevschi