2ra-1252/15 — Apărarea dreptului de proprietate şi evacuare şi recunoaşterea nulităţii contractelor de vînzare-cumpărare

prima instanţă : I. Bulhac dosarul nr. 2ra-1252/15 instanţa de apel: M. Anton, I. Secrieru. A. Şpac DECIZIE 08 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Donţov Alexandr, reprezentat de avocatul Rusu Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Donţov Alexandr împotriva Raisei Lupan, Alexandru Lupan şi Vladimir Lupan cu privire la apărarea dreptului de proprietate şi evacuarea din locuinţă fără acordarea altui spaţiu locativ şi la cererea reconvenţională a Raisei Lupan împotriva lui Donţov Alexandr, Donţov Angela şi Bajerean Vitalie cu privire la recunoaşterea nulităţii a contractelor de vînzare-cumpărare a apartamentului şi apărarea dreptului de proprietate prin înlăturarea obstacolelor în folosirea locuinţei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Donţov Alexandr şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 27 iunie 2013, prin care acţiunea iniţială a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă, constată: La 13 iunie 2001 Alexandr Donţov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Lupan cu privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate. În motivarea acţiunii a indicat că la 05 octombrie 2000 a procurat de la Bajerean Vitalie apartamentul nr. 19, situat pe str. M. Spătaru 19, mun. Chişinău, oformînd notarial tranzacţia şi înregistrîndu-şi dreptul de proprietate la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău. Susţine că în apartament pînă în prezent locuieşte pîrîta cu membrii săi de familie, care refuză eliberarea benevol a apartamentului pe motivul lipsei altui spaţiu locativ, fapt prin care i se încalcă dreptul de proprietate şi solicită apărare acestuia prin instanţă de judecată.

Solicită evacuarea Raisei Lupan împreună cu membrii familiei din apartamentul nr. 19 din str. M. Sadoveanu 19, mun. Chişinău şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 13 decembrie 2002, acţiunea a fost admisă şi evacuată Lupan Raisa din apartamentul nr. 19 din str. M. Sadoveanu 19, mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ şi încasat de la Lupan Raisa în beneficiul lui Alexandr Donţov suma de 90 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin decizia Tribunalului mun. Chişinău din 14 mai 2002, a fost respins apelul declarat de Raisa Lupan şi menţinută hotărîrea primei instanţe din 13 decembrie 2002. Prin decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 16 iulie 2002, a fost admis recursul declarat de către Lupan Raisa, casată decizia Tribunalului Chişinău din 14 mai 2002 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 13 decembrie 2002 şi remisă pricina la rejudecare în prima instanţă. În cadrul rejudecării pricinii, la 06 aprilie 2006 Lupan Raisa a depus acţiune reconvenţională împotriva lui Donţov Alexandr, Donţov Angela şi Bajerean Vitalie, prin care a solicitat recunoaşterea nulităţii a contractului de vînzare-cumpărare a ap. 19, str. M. Spătaru, 19 mun. Chişinău, încheiat la 16 iunie 1999 între Lupan Raisa şi Bajerean Vitalie, cît şi a contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului susindicat, încheiat la 05 octombrie 2000 între Bajerean Vitalie şi Donţov Alexandru. În motivarea acţiunii reconvenţionale reclamanta Lupan Raisa a indicat că, pînă la 16 iunie 1999 a fost proprietara ap. 19, str. M. Spătaru 19, mun.

Chişinău. Iar în anul 1999 prietena sa Svetlana Platon s-a adresat cu rugămintea de a-i acorda un împrumut pe motiv că, avea stare materială precară, însă deoarece familia sa nu dispunea de banii solicitaţi de Svetlana Platon şi din dorinţa de a ajuta prietena a apelat, prin intermediul anunţului publicat în ziar, la serviciile firmei imobiliare conduse de pîrîtul Vitalie Bajerean. Astfel, după explicarea situaţiei dificile în care se afla Platon Svetlana, Bajerean Vitalie s-a oferit să acorde împrumutul în mărime de 4900 dolari SUA, iar drept asigurare de rambursare a creditului a propus încheierea unui contract fictiv de vînzare- cumpărare a locuinţei litigioase, care odată cu achitarea datoriei va fi anulat.

Menţionează că dînsa şi-a expus clar intenţia doar să gajeze locuinţa şi nici de cum, s-o înstrăineze. Afirmă că a restituit lui Bajerean Vitalie suma de 4600 dolari SUA, iar la 01 noiembrie 2001 datoria nerambursată constituia suma de 300 dolari SUA. La fel, invocă că Platon Svetlana a transmis lui Donţov Alexandr prin recipisă suma de 1000 dolari SUA, total fiind suma de 5600 dolari SUA, adică mult mai mare decît împrumutul primit. Ulterior, însă a aflat că, prin înşelăciune Bajerean Vitalie a înstrăinat apartamentul său lui Donţov Alexandru, necătînd, la faptul că, pe tot parcursul timpului împreună cu familia sa dînsa a locuit în apartamentul litigios, achitînd toate cheltuielile de întreţinere.

De asemenea a menţionat reclamanta că la 12 noiembrie 2004 a fost intentată urmărirea penală în privinţa lui Bajerean Vitalie în baza art.195 alin.(1) Cod penal al RM, pe faptul însuşirii prin excrocherie a ap.19, str. M. Spătaru 19, mun. Chişinău, care i-a aparţinut cu drept de proprietate. În cadrul aceluiaşi dosar penal se mai examinează încă două epizoade de însuşire a apartamentelor de către Bajerean Vitalie. Afirmă că pînă la oformarea notarială a contractului de vînzare-cumpărare a ap. 19, str. M. Spătaru 19, mun. Chişinău, Alexandru Donţov a cunoscut faptul că, între dînsa şi Bajerean Vitalie a avut loc împrumutul bănesc, aşa cum la 01 noiembrie 2001 dînsul personal a primit în baza recipisei suma de 1000 dolari SUA.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 12 iunie 2006 procesul în pricina civilă a fost suspendat pînă la data rămînerii irevocabile a sentinţei pe cauza penală de învinuire a lui Bajerean Vitalie în comiterea infracţiunii prevăzute de art.195 alin.(2) Cod penal (f.d.193 vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 06 martie 2007, procesul în pricina civilă respectivă a fost reluat (f.d.198 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 22 martie 2007, acţiunea iniţială a fost admisă, fiind evacuată Lupan Raisa, Lupan Alexandru şi Lupan Vladimir din apartamentul nr. 19 din str. Milescu Spătaru 19, mun. Chişinău, totodată, acţiunea reconvenţională fiind respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2007, a fost admis apelul declarat de către Raisa Lupan, casată hotărîrea primei instanţe din 22 martie 2007 şi încheierea din 06 martie 2007 de reluare a procesului civil şi remisă pricina la o nouă rejudecare în prima instanţă. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 06 iunie 2012, procesul în pricina civilă a fost reluat. Prin încheierile Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 30 ianuarie 2013 şi 18 februarie 2013 a fost respinsă cererea Raisei Lupan, Lupan Alexandru şi Lupan Vladimir cu privire la suspendarea procesului, pe motiv că suspendarea procesului pînă la pronunţarea sentinţei definitive pe cauza penală ar duce la tergiversarea judecării pricinii, cît şi încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 27 iunie 2013, a fost respinsă acţiunea iniţială şi admisă acţiunea reconvenţională, fiind recunoscut nul contractul de vînzare-cumpărare al apartamentului nr. 19, situat în mun. Chișinău, str. Milescu Spătaru 19, cu nr. cadastral 0100313.134.01.019 încheiat la 19 iunie 1999, între Lupan Raisa şi Bajerean Vitalie autentificat la biroul notarului Musteaţă Dorel cu nr. 1188, înregistrat la ÎS „Cadastru” la 13 septembrie 1999 şi contractul de vânzare- cumpărare al apartamentului 19, situat în mun.

Chișinău, str. Milescu Spătaru 19, cu nr. cadastral 0100313.134.01.019 din 05 octombrie 2000, încheiat între Bajerean Vitalie şi Donţov Alexandr, autentificat la biroul notarului Nina Avram cu nr. 7038, înregistrat la ÎS „Cadastru” la 04 ianuarie 2001 şi încasat de la Donţov Alexandr în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 690 lei, iar de la Bajerean Vitalie în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 2 760 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 18 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Donţov Alexandr și menținuta hotărârea primei instanțe. La 18 februarie 2015, Donţov Alexandr, reprezentat de avocatul Rusu Victor, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea acţiunii inițiale și respingerea acţiunii reconvenționale.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, considerîndu-le ilegale şi neîntemeiate. Susţine că la adoptarea hotărîrilor judecătoreşti ambele instanţe au reţinut declaraţiile invocate de către Raisa Lupan, şi anume că respectivul contract de vânzare-cumpărare a ap. 19 din str. M. Spătaru 19, mun. Chişinău a fost încheiat ca o asigurare a rambursării împrumutului de 4900 dolari SUA lui Bajerean Vitalie, menţionând că acesta va fi unul fictiv, iar o altă procedură pentru înregistrarea împrumutului bănesc cu gaj imobiliar nu ar fi. Consideră acest argument neîntemeiat din moment ce, informaţiile în ceea ce priveşte natura juridică a contractelor au un caracter public, astfel Raisa Lupan nu putea fi dusă în eroare că un alt act juridic prin care să asigure acel împrumut nu există în afară de un contract de vânzare-cumpărare fictiv.

Totodată, invocă că contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat notarial, ceea ce presupune că notarul a informat părţile despre drepturile şi obligaţiile care se nasc în urma încheierii acestui contract, astfel, în prezenta situaţie, nu poate fi invocat că contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului 19 este unul fictiv. De asemenea, indică că au fost reţinute ca şi probe concludente pentru soluţionarea prezentului litigiu certificatul nr. L-127/13 din 12 iunie 2013 eliberat de Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului, din conţinutul căruia rezultă că, la 21 iunie 1999 a parvenit de la Pretura sectorului Ciocana cererea L-153, prin care Raisa Lupan solicita eliberarea unui certificat pentru vânzarea apartamentului, fapt care în plus dovedeşte că Raisa Lupan intenţiona să încheie un contract de vânzare-cumpărare, care să producă efecte juridice, şi nu unul fictiv.

Curtea de Apel menţionează că, în cererea respectivă Lupan Raisa nu ar fi indicat o altă adresă la care urma să fie procurat un alt apartament, iar instanţa deduce că organul tutelar nu a eliberat acordul la înstrăinarea apartamentului, deşi nu există un răspuns negativ al autorităţii tutelare în acest sens. Afirmă că contractul de vânzare-cumpărare, prin care Raisa Lupan a transmis în proprietatea lui Bajerean Vasile apartamentul nr. 19 a fost înregistrat la OCT Chişinău la 13 septembrie 1999, astfel, acest contract întrunea toate condiţiile din moment ce el a fost autentificat notarial şi înregistrat la OCT Chişinău, iar lipsa acordului organului tutelar invocată de către instanţele de judecată nu are relevanţă în prezentul caz.

Insistă că din moment ce Raisa Lupan nu a prezentat careva obiecţii şi nu s-a opus tranzacţiei, Donţov Alexandr este un cumpărător de bună-credinţă, deoarece nu ştia şi nici nu putea să ştie că vânzătorul Bajerean Vasile ar putea fi de rea-credinţă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 18 decembrie 2014 a fost expediată în adresa recurentului la 31 decembrie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 158). Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 18 februarie 2015, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Înaintând acţiunea în judecată împotriva Raisei Lupan, Donţov Alexandr a solicitat evacuarea acesteia împreună cu membrii familiei din apartamentul nr. 19 din str. M. Sadoveanu 19, mun.

Chişinău. La rândul său Riasa Lupan a depus cerere reconvenţională împotriva lui Donţov Alexandr, Donţov Angela şi Bajerean Vitalie prin care a solicitat recunoaşterea nulităţii a contractului de vînzare-cumpărare a ap. 19, str. M. Spătaru, 19 mun. Chişinău, încheiat la 16 iunie 1999 între Lupan Raisa şi Bajerean Vitalie, cît şi a contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului susindicat, încheiat la 05 octombrie 2000 între Bajerean Vitalie şi Donţov Alexandru. Judecând pricina în cauză prima instanţă, a respins acţiunea iniţială ca fiind neîntemeiată şi a admis acţiunea reconvenţională, constatînd nulitatea contractului de vînzare-cumpărare al apartamentului nr. 19, situat în mun.

Chișinău, str. Milescu Spătaru 19, cu nr. cadastral 0100313.134.01.019 încheiat la 19 iunie 1999, între Lupan Raisa şi Bajerean Vitalie autentificat la biroul notarului Musteaţă Dorel cu nr. 1188, înregistrat la ÎS „Cadastru” la 13 septembrie 1999 şi a contractului de vânzare- cumpărare al apartamentului 19, situat în mun. Chișinău, str. Milescu Spătaru 19, cu nr. cadastral 0100313.134.01.019 din 05 octombrie 2000, încheiat între Bajerean Vitalie şi Donţov Alexandr, autentificat la biroul notarului Nina Avram cu nr. 7038, înregistrat la ÎS „Cadastru” la 04 ianuarie 2001 şi încasînd de la Donţov Alexandr în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 690 lei, iar de la Bajerean Vitalie în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 2 760 lei.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Donţov Alexandru, instanţa de apel, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, care guvernează raportul juridic litigios, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia legalităţii hotărârii primei instanţe. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că la 16 iunie 1999 Lupan Raisa a încheiat cu Bajerean Vitalie contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.19 din str. M. Spătaru 19, mun.

Chişinău cu numărul cadastral 0100313.134.01.019, acesta fiind autentificat de notarul Musteaţă Dorel şi înregistrat cu nr.1188 şi trecut în Registrul bunurilor imobile la 13 septembrie 1999. Tot actele cauzei atestă că la 05 octombrie 2000, Donţov Alexandru a procurat de la Bajerean Vitalie prin contractul de vânzare-cumpărare apartamentul menţionat, contractul fiind autentificat de notarul Avram Nina şi înregistrat de acesta cu nr.7038, iar în Registrul bunurilor imobile drepturile apelantului au fost înregistrate la 04 ianuarie 2001. Potrivit extrasului din fişa locuinţei nr.481019 din 28 mai 2002, în apartamentul litigios, în momentul înstrăinării acestuia, aveau înregistrare Lupan Raisa, Lupan Alexandru şi Lupan Vladimir, care de altfel locuiesc în acest imobil pînă în prezent.

Conform 195 Cod civil, actul juridic civil este manifestarea de către persoane fizice şi juridice a voinţei îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile. Conform art. 207 alin. (1) Cod civil, actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect. Conform prevederilor art.216 alin. (1) Cod civil, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). În conformitate cu art.217 alin. (1)-(3) Cod civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părţi a actului lovit de nulitate.

Acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă. În temeiul art.219 alin. (2) Cod civil, fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilităţii de restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestaţiei. Articolul 220 alin.(1) Cod civil statuează că, actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule dacă legea nu prevede altfel, la fel şi art.50 Cod civil (în redacţia Legii din 26.12.1964), indică că, este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv convenţia care lezează drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor. În cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei, iar când nu este posibil de a restitui în natură cele primite, urmează să plătească valoarea lor în bani, dacă legea nu prevede alte efecte ale nulităţii convenţiei.

Potrivit dispoziţiilor art.221 alin.(1) şi (2) Cod civil, actul juridic încheiat iară intenţia de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. Actul juridic încheiat cu intenţia de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la actul juridic avut în vedere de părţi se aplică regulile respective. Aceleaşi stipulări sunt prevăzute şi de art. 55 Cod civil (în redacţia Legii din 26.12.1964), care la fel indică că convenţia încheiată numai de formă, fără intenţia de a produce efecte juridice (convenţie fictivă), este nulă. Dacă o convenţie a fost încheiată cu scopul de a ascunde o altă convenţie (convenţie simulată), ce aplică prevederile referitoare la convenţia, pe care părţile intenţionau într-adevăr s-o încheie.

Conţinutul acestor norme instituie că actele juridice fictive au menirea să creeze o aparenţă juridică pentru terţi şi implică o neconcordanţă intenţionată între voinţa reală şi voinţa declarată, care are ca scop înşelarea terţilor. Astfel, actul juridic încheiat fără intenţia de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipseşte unul din elementele definitorii ale actului juridic consfinţit în art.195 - intenţia de a da naştere, modifica, sau stinge drepturi şi obligaţii civile. Manifestarea de voinţă în cazul actului juridic fictiv este falsă şi are ca scop inducerea în eroare a altor persoane, creând aparenţa existenţei actului juridic în realitate.

Actul juridic simulat implică existenţa de fapt a două acte, dintre care unul este aparent şi nu este menit să producă nici un efect, iar altul este secret, care diferă de cel aparent privitor la natura, părţile sau conţinutul operaţiei juridice. Simulaţia poate fi subiectivă sau obiectivă. Simulaţia este subiectivă atunci când se referă la părţile actului juridic. Este cazul interpunerii de persoane. Simulaţia este obiectivă atunci când se referă la natura sau conţinutul actului juridic. Respectiv, motivele actelor juridice fictive şi simulate pot fi diferite, cum ar fi ocolirea unor dispoziţii legale imperative, la caz, primirea unui împrumut prin ocolirea întocmirii unui contract de împrumut cu ipotecă.

Astfel, în condiţiile textelor citate, contrar susţinerilor recurentului, instanţa de recurs constată că în speţă, sunt prezente temeiurile constatării nulităţii absolute a contractului de vînzare-cumpărare încheiat la 16 iunie 1999 între Lupan Raisa şi Bajerean Vitalie, autentificat la biroul notarului Mustaţă Dorel cu nr. 1188, deoarece acesta a fost încheiat fără intenţia de a produce efectele juridice. În susţinerea opiniei date vin şi explicaţiile Raisei Lupan, care a menţionat că Bajerean Vitalie s-a oferit să-i acorde împrumutul în mărime de 4900 dolari SUA, iar drept asigurare de rambursare a împrumutului i-a propus încheierea unui contract fictiv de vînzare-cumpărare a locuinţei litigioase şi că nu este o altă procedură pentru înregistrarea şi oficializarea împrumutului bănesc cu gaj imobiliar, care o dată cu achitarea datoriei va fi anulat.

Întru confirmarea acestei constatări vine şi faptul că Lupan Raisa a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr.4-173 din 19 februarie 1995. La data dobândirii de către Lupan Raisa a dreptului de proprietate asupra apartamentului nominalizat, în care aceasta a locuit din 31 iulie 1991, locuiau şi fiii minori ai acesteia, Lupan Alexandru, a.n 08 decembrie 1983 şi Lupan Vladimir, a.n 30 iulie 1986, fapt confirmat prin extrasul din tabelul nominal al apartamentului din 28 mai 2002. În acest context instanţa de recurs reţine prevederile art.15 alin.(2) al Legii privatizării fondului de locuinţe, care indică că vânzarea locuinţei după privatizare la care au participat indirect copii minori poate fi efectuată numai cu consimţământul autorităţii tutelare.

Cu toate acestea, însă, prin certificatului eliberat de Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului sectorului Ciocana nr.L-127/13 din 18 iunie 2013, se confirmă că la 21 iunie 1999 la Pretura sectorului Ciocana mun. Chişinău a parvenit cererea Raisei Lupan privind eliberarea unui certificat de vânzare a apartamentului, fără a fi indicat adresa la care urmează să fie procurat un alt apartament, din care considerente, justificat instanţele au dedus că organul tutelar nu a eliberat acordul la înstrăinarea apartamentului. Prin urmare, cele relatate în plus indică la faptul că contractul de vânzare- cumpărare din 16 iunie 1999 a fost încheiat între Lupan Raisa şi Bajerean Vitali cu încălcarea normei imperative citate mai sus în vigoare la data încheierii contractului dat, deoarece fiii intimatei Lupan Raisa, fiind la data privatizării apartamentului de către mama lor minori, au participat indirect la privatizarea spaţiului locativ litigios.

De altfel, temeinic instanţa de apel a respins argumentul lui Donţov Alexandr referitor la faptul că certificatul din 18 iunie 2013 nu este relevant speţei, or, din conţinutul acestuia reiese încălcarea la data încheierii contractului nominalizat a normei imperative invocate mai sus. Aici se va remarca ca corectă şi menţiunea primei instanţe cu privire la netemeinicia susţinerilor lui Donţov Alexandr cu referire la faptul că în Registrul bunurilor imobile a fost înregistrat doar dreptul de proprietate al Rasei Lupan asupra apartamentului, or, condiţiile de înstrăinare a imobilului cu acordul autorităţii tutelare în cazul prevăzut de Lege nu instituie ca minorul să deţină dreptul de proprietate asupra spaţiului locativ înstrăinat, fapt ce în plus atestă că contractul de vânzare- cumpărare susmenţionat este lovit de nulitate absolută.

În consecinţă, dat fiind că în temeiul art.219 Cod civil şi art.50 Cod civil (în redacţia Legii din 26.12.1964) nulitatea actului juridic produce efecte retroactive, se constată drept corectă şi concluzia instanţelor de judecată cu referire la faptul că nulitatea absolută a contractului din 16 iunie 1999 atrage şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 05 octombrie 2000, încheiat între Bajerean Vitalie, care a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu în baza unui contract nul, şi recurentul Donţov Alexandr, contractul dat fiind subsecvent celui din 16 iunie 1999. Nu poate fi reţinută nici afirmaţia recurentului precum că dispunea de calitatea de bună-credinţă la data încheierii contractului din 05 octombrie 2000, în condiţiile în care în temeiul art.219 alin.(3) Cod civil, acesta dispune de dreptul la compensarea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul, iar art.375 alin.(1) Cod civil instituie dreptul intimatei de a-şi revendica bunul ca urmare a faptului că acesta a ieşit din posesia sa în baza unui act juridic lovit de nulitate, contrar voinţei sale.

Mai mult decât atât, potrivit declaraţiilor recurentului acesta cunoştea la data încheierii contractului contestat că apartamentul în litigiu era în posesia fostului proprietar şi nu al persoanei ce venea în calitate de vânzător, Bajerean Vitalie, circumstanţă ce exclude buna-credinţă a cumpărătorului, iar tentativa acestuia de a-şi justifica buna-credinţă prin invocarea asumării de către intimată a obligaţiei de eliberare a imobilului, nu exclude circumstanţele menţionate ca urmării a faptului că această poziţie este adoptată de către persoanele cointeresate în preluarea nefondată a apartamentului litigios. În această ordine de idei, se atestă corectitudinea soluţiei instanţelor judecătoreşti în sensul admiterii acţiunii reconvenţionale şi declarării nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.19 din str. M. Spătaru 19, mun.

Chişinău, încheiate între Lupan Raisa şi Bajerean Vitalie la 16 iunie 1999 şi între Bajerean Vitalie şi Donţov Alexandr la 05 octombrie 2000. Iar ca urmare, instanţa de recurs găseşte drept corectă şi soluţia instanţelor de judecată cu privire la respingerea pretenţiilor lui Donţov Alexandr cu privire la apărarea dreptului de proprietate asupra apartamentului nominalizat prin evacuarea Raisei Lupan împreună cu membrii familiei sale şi fără acordarea altui spaţiul locativ, cît şi constatarea în acest sens că acesta nu dispune de vreun drept asupra apartamentului dat, inclusiv de posesie, folosinţă sau dispoziţie ca urmare a nulităţii contractului încheiat de acesta. Nu răstoarnă această concluzie nici invocarea recurentului cu referire la faptul că contractele contestate au fost autentificate notarial, deoarece această împrejurare nu exclude nulitatea a actelor juridice contestate şi nu exclude nulitatea absolută a acestora.

Aceleaşi considerente sunt valabile şi referitor la argumentul privind înregistrarea contractelor contestate în Registrul bunurilor imobile. La fel şi invocarea de către recurent a normelor de drept ce reglementează nulitatea relativă a actelor juridice este eronată, în condiţiile în care, după cum s-a constatat la caz, contractele contestate sunt lovite de nulitate absolută. Prin urmare, sunt apreciate critic şi alte susţineri a recurentului invocate în recurs, deoarece acestea nu denotă la caz încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural de către instanţele inferuioare.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Comisia a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Donţov Alexandr, reprezentat de avocatul Rusu Victor. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău 18 decembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 27 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Donţov Alexandr împotriva Raisei Lupan, Alexandru Lupan şi Vladimir Lupan cu privire la apărarea dreptului de proprietate şi evacuarea din locuinţă fără acordarea altui spaţiu locativ şi la cererea reconvenţională a Raisei Lupan împotriva lui Donţov Alexandr, Donţov Angela şi Bajerean Vitalie cu privire la recunoaşterea nulităţii a contractelor de vînzare-cumpărare a apartamentului şi apărarea dreptului de proprietate prin înlăturarea obstacolelor în folosirea locuinţei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chişca-Doneva