2ra-3498/14 — Încasarea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-3498/14 prima instanță: O. Cojocaru instanța de apel: L. Popova, M. Moraru, Sv. Caitaz ÎNCHEIERE 10 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Stepuleac, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei de asigurări „Garanție” Societate pe acțiuni împotriva lui Gheorghe Stepuleac cu privire la încasarea în regres a prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 09 aprilie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Compania de asigurări „Garanție” Societate pe acțiuni, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 13 decembrie 2013 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 03 octombrie 2013, CA „Garanție” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Stepuleac cu privire la încasarea în regres a prejudiciului material.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 18 august 2010, în mun. Chișinău s-a produs accidentul rutier cu implicarea autovehiculelor de model Mercedes C180K cu n/î C RA 747, condus de Radu Antohi și autovehiculul de model Toyota Land Cruiser cu n/î C RW 111, condus de către Gheorghe Stepuleac. Conform procesului-verbal al SPR CGP Chișinău din 18 august 2010 cu privire la contravenția administrativă, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Gheorghe Stepuleac, care la momentul producerii accidentului deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule eliberată de CA „Garanție” SA.

La 20 august 2010, experții CA „Garanție” SA împreună cu părțile implicate în accident au examinat autovehiculul de model Mercedes C180K cu n/î C RA 747 și conform prevederilor art. 19 alin. (1) şi art. 22 din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 au stabilit că prejudiciul adus automobilului constituie 19923,82 lei. Susține că prin ordinul de plată nr. 109 din 05 martie 2013, CA „Garanție” SA a achitat asiguratorului CA „Euroasig” SA suma de 19923,82 lei pentru reparația automobilului avariat. Menționează că pe parcursul examinării dosarului de daune s-a depistat că Gheorghe Stepuleac, la momentul producerii accidentului rutier nu dispunea de certificat de revizie tehnică pentru automobilul model Toyota Land Cruiser cu n/î C RW 111, ce se confirmă prin răspunsul nr. 06/1-1-1574 din 18 august 2011 eliberat de Agenția Națională Transport Auto.

Indică CA „Garanție” SA că prin reclamația nr. 227 din 17 august 2013, expediată în adresa lui Gheorghe Stepuleac a solicitat achitarea despăgubirii de asigurare în sumă de 19923,82 lei, însă aceasta a rămas fără răspuns. Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul CA „Garanție” SA a prejudiciului material în sumă de 19923,82 lei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013 acțiunea a fost respinsă ca tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 09 aprilie 2014 a fost admis apelul declarat de CA „Garanție” SA, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă, s-a încasat din contul lui Gheorghe Stepuleac în beneficiul CA „Garanție” SA suma de 19923,82 lei cu titlu de prejudiciu material și cheltuielile de judecată în sumă de 1045,99 lei.

Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Chișinău din 18 iunie 2014 a fost admisă cerere CA „Garanție” SA cu privire la emiterea unei decizii suplimentare și s-a încasat din contul lui Gheorghe Stepuleac în beneficiul CA „Garanție” SA cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 3500 lei. La 03 iunie 2014, în termenul prevăzut de lege, Gheorghe Stepuleac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată, astfel a interpretat în mod eronat legea și a aplicat în mod eronat analogia legii și analogia dreptului.

Susține că reclamantul a omis termenul de prescripție prevăzut de art. 1424 alin. (1) Cod civil, când acțiunea în regres se prescrie în termen de 3 ani începând cu momentul în care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască existența prejudiciului. Or, reclamantul a cunoscut despre raportul obligațional de executare, rezultat din contractul de asigurare a autovehiculelor și anume, de la momentul producerii accidentului, adică la 18 august 2010. Totodată, indică că în temeiul art. 1328 alin. (1) și art. 272 alin. (9) Cod civil, în cazul obligațiilor regresive, termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data când trebuia executată obligația principală. Prin referința din 03 decembrie 2014, intimatul CA „Garanție” SA a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Stepuleac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Gheorghe Stepuleac ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Gheorghe Stepuleac se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi