2ra-3382/14 — Constatarea faptului

Dosarul nr. 2ra-3382/14 Instanţa de fond: judecătoria Ialoveni (jud: C.Crețu ) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud:N.Cernat, A.Pohopol, A.Gavrilița)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

DECIZIE 10 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte, judecător Nicolae Clima Judecători: Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Braga Lidia împotriva deciziei din 01 iulie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea lui Braga Lidia privind constatarea faptului cu valoare juridică, rectificarea inexactităților din actele de stare civilă constată La data de 28.01.2013 Braga Lidia a depus cerere privind constatarea faptului cu valoare juridică, rectificarea inexactităților din actele de stare civilă. În motivarea acțiunii s-a indicat că petiționara este fiica lui Macovscaia Raisa, care la rîndul său este fiica lui Cușnir Emilia.

Indică petiționara că numele mamei sale înainte de căsătorie a fost Grîu, la fel și a bunicii. Bunica sa – Cușnir Emilia a fost de naționalitate evreică, fapt stabilit prin hotărîrea din data de 13.06.2012 a judecătoriei Fălești și actele de stare civilă. Dat fiind faptul că mama sa Macovscaia Raisa a moștenit genele mamei sale și s-a identificat în același timp psihologic și social cu același grup etnic evreiesc solicită instanței de judecată constatarea faptului că Macovscaia Raisa este de naționalitate evreiască și prin consecință, dat fiind legătura de rudenie stabilirea și faptului că petiționara este de naționalitate evreică. Indică petiționara că actele de stare civilă, dat fiind situația de instabilitate din acea perioadă au fost perfectate cu erori.

Astfel, în extrasul de pe actul de naștere nr. 4855 a lui Macovschi Ștefan, se indică că acesta s-a născut la data de 05.01.1901, acest fapt fiind indicat și în registrul metrical al Parohiei Cuconești cu nr. 1. În același timp în actul de deces este indicată data nașterii 15.03.1900, ceea ce indică petiționara este o eroare. A mai menționat petiționara că din certificatul de naștere a lui Macovscaia Emilia, rezultă că tatăl acesteia Macovschi Ștefan este de naționalitate polonez, astfel indică petiționara că acest fapt urmează să fie indicat în certificatul de deces 1 și în toate actele de stare civilă urmînd ca OSC Glodeni să fie obligat să înregistreze aceste modificări. La fel indică petiționara că și Macovschi Alexandru, care este fiul lui Macovschi Ștefan este de naționalitate poloneză, fapt stabilit prin hotărîrea din data de 23.02.2011 a judecătoriei Glodeni, această modificare urmează să fie operată de oficiul stării civile.

De asemenea a relatat petiționara că în scopul efectuării rectificărilor enunțate s-a adresat Oficiul Strării Civile, care prin răspunsul nr.1412 din data de 27.09.2012 a comunicat despre imposibilitatea efectuării rectificărilor.

A solicitat petiționara constatarea faptului cu valoare juridică că Macovscaia Raisa este de naționalitate evreică și obligarea OSC să opereze aceste modificări în actele de stare civilă; constatarea faptului naționalității evreiești a lui Braga Lidia și obligarea OSC Glodeni să opereze aceste modificări în actele de stare civilă; constatarea inexactității înscrisurilor din actul de naștere a lui Braga Lidia la rubrica naționalitatea părinților cu indicarea naționalității mamei evreică, și a tatei polonez; constatarea faptului naționalității evreiește a lui Macovschi Alexandru cu obligarea OSC să opereze aceste modificări; constatarea faptului naționalității lui Macovschi Ștefan ca fiind polonez și obligarea OSC să opereze aceste modificări, efectuarea modificărilor în actul de deces nr.DC-IV 0856904 pe numele lui Macovschi Ștefan cu introducerea corectă a datei nașterii ca fiind 05.01.1901.

Prin hotărîrea din data de 18.11.2013 a judecătoriei Ialoveni cererea lui Braga Lidia a fost admisă parțial și a fost constatat faptul că Macovschi Alexandru este de naționalitate polonez și s-a constatat inexactitatea înscrisurilor din certificatul de naștere a petiționarei Braga Lidia la capitolul naționalitatea tatălui Macovschi Alexandru ca fiind polonez. În rest cererea a fost respinsă. Prin decizia din data de 01.07.2014 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de Braga Lidia a fost respins și menținută hotărîrea din data de 18.11.2013 a judecătoriei Ialoveni. La data de 02.10.2014 Braga Lidia a depus recurs împotriva deciziei din 01.07.2014 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat că au fost încălcate normele de drept material și procedural și au fost eronat apreciate probele.

Instanţa de apel s-a referit precum că Braga Lidia a prezentat două hotărîri judecătoreşti contradictorii. Conform hotărîrii judecătoriei Făleşti din 03.07.2012 este constatat faptul juridic că Cuşnir Emilia (bunica acesteia) este de naţionalitate evreică, iar prin hotărîrea judecătoriei Glodeni din 24.02.2011 este constatat că Grâu (Macovscaia) Raisa (mama petiţionarei) este născută de la mama Grâu Emilia (după a doua căsătorie Cuşnir) de naţionalitate poloneză și că nu este posibil ca una şi aceeași persoană să aparţină concomitent la două etnii diferite. Menționează recurenta că instanţa de fond şi apel nu au studiat detaliat hotărîrea judecătoriei Glodeni din 24.02.2011 la care fac referire, fie au interpretat greşit conținutul acesteia, ori nici la un capitol din aceasta nu se indică că Cuşnir (Grâu) Emilia ar fi avut naționalitatea poloneză.

În hotărîrea dată se face referire la o altă persoană cu numele Emilia, este vorba despre Macovscaia Emilia care este sora lui Alexandru Macovschi, soţul Raisei Macovscaia care a participat în calitate de petiţionară pe 2 acel dosar. Acest lucru este expres indicat în textul hotărîri în care se indică că din xerocopia adeverinţei de naştere a Emiliei Macovscaia, sora soţului petiţionarei Raisa Macovscaia, urmeză că părinţii ei sunt Stepan Macovschi de naţionalitate polonez şi Macovscaia Alexandra de naţionalitate ucraineancă. În acest text instanţa se referă la părinţii еi -adică părinţii lui Emilia Macovscaia şi nu părinţii lui Raisa Macovscaia. În penultimul aliniat din hotărîrea judecătoriei Glodeni se indică că judecata ia ca bază la adoptarea hotăririi xerocopia adeverinţei de naştere a Emiliei Macovscaia, sora soţului petiţionarei Raisa Macovscaia din care reiese că tatăl ei este Stepan Macovschi de naţionalitate polonez.

Respectiv instanţa se referă la ”tatăl ei” - a lui Emilia Macovscaia şi nu al Raisei Macovscaia Deci, indică recurenta instanţa a studiat superficial cauza şi a formulat un argument greşit, bazat pe o concluzie greşită că hotărîrea judecătoriei Glodeni stabileşte că Grâu (Macovscaia) Raisa (mama petiţionarei) este născută de la mama Grâu Emilia (după a doua căsătorie Cuşnir) de naţionalitate poloneză. Acest fapt este eronat şi nu corespunde adevărului, ori instanţa - judecătoria Glodeni nu a formulat astfel de concluzii. De fapt, indică recurenta că în cadrul procesului de la judecătoria Glodeni petiţionară a fost Raisa Macovscaia (mama recurentei) însă a solicitat constatarea naţionalităţii soţului Macovschi Alexandru.

Raisa Macovscaia nu a solicitat constatarea naţionalităţii proprii ca fiind poloneză, această confuzie au creat-o instanţele de la Ialoveni şi Curtea de Apel Chişinău, deşi toate actele confirmative le-au fost prezentate. Mai indică recurenta că în familie este o bogată istorie etnică, aceasta avînd strămoşi de origini diferite, evrei care au emigrat din Polonia în timpul celui de-al doilea Război Mondial din cauza exterminării acestei etnii, polonezi, români, ucraineni şi desigur moldoveni. Dreptul internaţional şi dreptul intern al Republicii Moldova, recunosc unanim drepturile minorităţilor naţionale, în art.2 al Legii nr.382 privind drepturile minorităţilor naţionale. La fel, instanţei de fond i-а fost prezentat cea mai elocventă jurisprudenţă CtEDO, cauza Ciubotaru c.Moldovei, care stabileşte indubitabil dreptul de identificare cu grupul etnic, mai ales în cazurile cînd persoana provine din mai multe etnii.

Instanţa a făcut o concluzie greșită că ”una şi aceeaşi persoană nu poate avea două etnii diferite” - însă nu a fost formulat nici un temei al acestei concluzii, nu a fost invocat nici un articol al legii sau prevederile vre-unui tratat internaţional. Avînd doi părinţi care au etnii diferite, copiii lor automat vor purta caracteristicile ambelor etnii şi vor putea liber să aleagă cu care dintre aceste etnii să se identifice - acest lucru nu poate fi pus la îndoială fiind prezentate instanţei acte judecătorești irevocabile şi de stare civile perfect valabile care stabilesc că pe linia mamei şi bunicii, are rădăcini evreieşti - hotărîrea judecătoriei Făleşti din 03.07.2012 şi extras de pe certificatul de căsătorie nr.EC-I 0344707 - din care rezultă clar că bunica sa are originea etnică evreică.

Mai mult ca atît, menționează recurenta că au fost audiaţi martori care au confirmat apartenenţa la religia iudaică şi împărtăşirea de către recurentă a obiceiurilor şi tradiţiilor evreieşti. Instanţa a lăsat fară apreciere aceste probe, fapt ce, indică recurenta că contravine legislaţiei procesual civile, şi care consideră că a avut ca efect emiterea unei hotărîri şi decizii ilegale. Hotărîrea instanţei de fond este discriminatorie. 3 Conform art. 10 al Constituţiei R.M., statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase şi art.2 al Legii nr.382 privind drepturile minorităţilor naţionale.

Orice persoană aparţinînd unei minorităţi naţionale are dreptul să aleagă liber dacă aparţine minorităţii respective sau nu. Această alegere sau exercitare a drepturilor legate de ea nu trebuie să pună persoana într-o situaţie nefavorabilă. Conform art.2 al Legii nr.121 privind asigurarea egalităţii, discriminare este orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de prezenta lege sau pe criterii presupuse. Astfel, indică recurenta, instanţa de fond expres a refuzat stabilirea faptului juridic – naţionalității ei evreice din simplul motiv că aceasta aparţine mai multor etnii.

Consideră recurenta că orice cetăţean al R.M. este în drept să-şi indice în actele de stare civilă etnia căreia aparţine prin prezentarea simplă la oficiul stării civile a actelor confirmative. Astfel, în cazul său, deşi au fost prezentate toate actele confirmative necesare, au fost audiaţi martori şi stabilită clar voinţa sa de a se identifica cu etnia evrei - instanţa a respins această cerinţă pe motiv că are mai multe etnii, fapt care în viziunea aceleaşi instanţe este imposibil. Mai indică recurenta că hotărîrea instanţei de fond nu este motivată. Decizia instanţei de apel menţine aceleaşi argumente nefiind motivate suficient prin prisma normelor legale.

Astfel instanţele au ajuns la concluzia că provine din mai multe etnii, iar acest lucru nu este posibil şi au respins cererea de stabilire a naţionalităţii conform propriei alegeri de a se identifica cu una din aceste etnii, însă nu fac referire la nici o normă a dreptului naţional sau internaţional care ar reglementa această concluzie a instanţei. Mai mult ca atît, examinînd probema în fond, în hotărîrea motivată emisă nu se face trimitere la nici o normă legală naţională sau internaţională, practică a CtEDO sau alte prevederi legale în afară de normele strict procesuale care nu au nimic comun cu fondul cauzei. La fel menționează recurenta că la emiterea hotărîrii au fost comise încălcări procesuale.

La examinarea cauzei, instanţa nu a realizat înregistrarea audio a şedinţelor de judecată deşi era obligată prin lege. Ca efect, în şedinţele de judecată, judecătorul îşi permitea să încalce procedura, să schimbe cu locul fazele procesului judiciar şi să abuzeze de drepturile sale. Instanţa de cîteva ori a dispus amînarea cauzei pentru că nu era pregătită de examinare invocînd necesitatea de studiere suplimentară a materialelor. La fel, instanţa prefera să acorde prioritate altor cauze, grăbind în fiecare şedinţă părțile şi limitîndu-le timpul. La şedinţa din 11.11.2013 ce a avut loc la orele 8:15 instanţa a solicitat prezentarea unor acte în original. Şedinţa a fost amînată pentru data de 18.11.2013.

Din motiv că avocatul petiţionarei se afla într-un alt proces, iar instanţa nu a acceptat numirea şedinţei pentru o altă dată, la şedinţa din 18.11.2013 recurenta s-a prezentat fără reprezentat fiindu-i încălcat astfel un drept constituțional de a beneficia de asistenţă juridică în şedinţa judiciară. Mai mult ca atît, indică recurenta că la data de 18.11.2013 - şedinţă în care s-a solicitat prezentarea unor materiale suplimentare - i-а fost înmînat dispozitivul 4 hotărîrii din 18.11.2013, hotărîre emisă cu încălcarea gravă a procedurii civile. Astfel, instanţa nu a finalizat cercetarea judecătorească, nu a cercetat înscrisurile de pe dosar, nu a anunţat susţinerile verbale şi cel mai grav, în lipsa părților şi-a permis să treacă peste toate aceste faze ale procesului judiciar şi să adopte o hotărîre ilegală.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul reține că Braga Lidia a depus în instanța de judecată cerere privind constatarea faptului cu valoare juridică și anume că Macovscaia Raisa este de naționalitate evreică și obligarea OSC să opereze aceste modificări în actele de stare civilă; constatarea faptului naționalității evreiești a lui Braga Lidia și obligarea OSC să opereze aceste modificări în actele de stare civilă; constatarea inexactității înscrisurilor din actul de naștere a lui Braga Lidia la rubrica naționalitatea părinților cu indicarea naționalității mamei evreică, și a tatei polonez; constatarea faptului naționalității evreiește a lui Macovschi Alexandru cu obligarea OSC să opereze aceste modificări; constatarea faptului naționalității lui Macovschi Ștefan ca fiind polonez și obligarea OSC să opereze aceste modificări, efectuarea modificărilor în actul de deces nr.DC-IV 0856904 pe numele lui Macovschi Ștefan cu introducerea corectă a datei nașterii ca fiind 05.01.1901.

Prin hotărîrea din data de 18.11.2013 a judecătoriei Ialoveni cererea lui Braga Lidia a fost admisă parțial și a fost constatat faptul că Macovschi Alexandru este de naționalitate polonez și s-a constatat inexactitatea înscrisurilor din certificatul de naștere a petiționarei Braga Lidia la capitolul naționalitatea tatălui Macovschi Alexandru ca fiind polonez. În rest cererea a fost respinsă. Prin decizia din data de 01.07.2014 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de Braga Lidia a fost respins și menținută hotărîrea din data de 18.11.2013 a judecătoriei Ialoveni.

În cererea de recurs recurenta invocă precum că instanțele inferioare incorect au apreciat conținutul hotărîrii judecătoriei Glodeni din 24.02.2011 și au interpretat greşit conținutul acesteia, deoarece nici la un capitol din aceasta nu se indică că Cuşnir (Grâu) Emilia ar fi avut naționalitatea poloneză și că în hotărîrea dată se face referire la o altă persoană cu numele Emilia, este vorba despre Macovscaia Emilia care este sora lui Alexandru Macovschi, soţul Raisei Macovscaia care a participat în calitate de petiţionară pe acel dosar. Acest lucru este expres indicat în textul hotărîri în care se indică că din xerocopia adeverinţei de naştere a Emiliei Macovscaia, sora soţului petiţionarei Raisa Macovscaia, urmeză că părinţii ei sunt Stepan Macovschi de naţionalitate polonez şi Macovscaia Alexandra de naţionalitate ucraineancă și că în acest text instanţa se referă la părinţii еi - adică părinţii lui Emilia Macovscaia şi nu părinţii lui Raisa Macovscaia.

În penultimul aliniat din hotărîrea judecătoriei 5 Glodeni se indică că judecata ia ca bază la adoptarea hotăririi xerocopia adeverinţei de naştere a Emiliei Macovscaia, sora soţului petiţionarei Raisa Macovscaia din care reiese că tatăl ei este Stepan Macovschi de naţionalitate polonez. Respectiv instanţa se referă la ”tatăl ei” - a lui Emilia Macovscaia şi nu al Raisei Macovscaia. Colegiul reține că într-adevăr la materialele (f.d.38) se conține copia hotărîrii din data de 23.02.2011 a judecătoriei Glodeni emisă în cauza la cererea lui Mocovscaia Raisa privind constatarea inexactităților din actele de stare civilă și instanța de recurs nu-i poate da o apreciere acesteia pentru a verifica invocarea recurentei.

Circumstanță care urmează a fi verificată de instanța de apel la rejudecarea cauzei. Totodată, Colegiul menționează că în cererea de recurs recurenta indică despre faptul că instanțele inferioare greșit au apreciat că la materialele dosarului au fost prezentate două hotărîri judecătoreşti contradictorii și anume hotărîrea judecătoriei Făleşti din 03.07.2012 prin care este constatat faptul juridic că Cuşnir Emilia (bunica acesteia) este de naţionalitate evreică și hotărîrea judecătoriei Glodeni din 24.02.2011 este constatat că Grâu (Macovscaia) Raisa (mama petiţionarei) este născută de la mama Grâu Emilia (după a doua căsătorie Cuşnir) de naţionalitate poloneză și că nu este posibil ca una şi aceeași persoană să aparţină concomitent la două etnii diferite.

Aici, Colegiul menționează că această circumstanță urmează de asemenea a fie verificată pentru a stabili dacă este vorba de una și aceiași persoană sau de persoane diferite. Mai mult decît atît, instanța de apel la rejudecarea cauzei urmează să dea apreciere extrasului de pe actul de căsătorie de la f.d.18 dintre Grîu Ioan și Cașcalevici Emilia în care se indică naționalitatea acesteia ”evreică” precum și certificatul de naștere pe numele lui Grîu Raisa în care Grîu Emilia de asemenea este indicată ca fiind ”evreică”. Aceste două înscrisuri nu pot fi apreciate de instanța de recurs dat fiind nerespectarea de către instanțele inferioare a prevederilor art.138, alin.(4) CPC conform căruia înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului.

Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanța consideră necesară prezentarea originalului. Astfel, la materialele dosarului se conține o xerocopie a acestora și nu se poate aprecia veridicitatea lor.

Reieşind din circumstanțele relatate supra, Colegiul constată că instanţa de apel la judecarea cauzei în fond nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanțele ce au importantă pentru soluționarea pricinii, prin urmare judecarea cauzei a fost efectuată în mod superficial, ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a obiectului în litigiu, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă şi certă a situației de fapt, care, de altfel, este diferită de la caz la caz, greşeală care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, fapt ce denotă la netemeinicia hotărîrii adoptate în speță. 6 Conform jurisprudenţei CEDO, instanţele de judecată, inclusiv instanțele de apel sînt obligate de a motiva hotărîrile sale.

În special, decizia trebuie să conțină circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii, alte chestiuni ce au fost soluționate în cadrul judecării pricinii, legea materială şi procedurală aplicată în cadrul judecării pricinii. În cursul examinării litigiului, instanţa de apel urmează a da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii, în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate supra, să creeze condiţii obiective pentru realizare şi exercitare drepturilor procedurale şi în dependenţă de probele pertinente administrate, rejudecînd pricina, să emită o hotărîre întemeiată şi legală.

Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiţie conchide că lacunele indicate mai sus, nu pot fi corectate la judecarea recursurilor, fapt pentru care recursul declarate de Braga Emilia urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, cu respectarea principiilor ce guvernează litigiul în cauză. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Braga Lidia împotriva deciziei din 01 iulie 2014 a Curţii de Apel Chişinău. Se casează decizia din 01 iulie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea lui Braga Lidia privind constatarea faptului cu valoare juridică, rectificarea inexactităților din actele de stare civilă, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecător Nicolae Clima Judecători: Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală 7