3ra-1477/14 — Anularea deciziei

Dosarul nr. 3ra-1477/14 : Instanţa de fond judecătoria Botanica mun. Chișinău (judecător: V. Stratan) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (judecători: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruță)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

ÎNCHEIERE 10 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecători: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de ÎM ”Becor” SRL împotriva deciziei din data de 04 iunie 2014 a Curții de Apel Chişinău, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM ”Becor” SRL împotriva Biroului Vamal Chişinău, intervenient accesoriu brokerul vamal ”Aliner- Service” SRL privind anularea deciziilor de regularizare nr. 03,04 din 13 februarie 2012, nr. 326 din 05 septembrie 2012 și a notei de constatare nr. 12 din 10 februarie 2012 c o n s t a t ă : La data de 11 aprilie 2012 ÎM „Becor” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la anularea actelor administrative - deciziilor de regularizare nr. 03, 04 din 13 februarie 2012 şi nr. 326 din 05 septembrie 2012 emise de către Biroul Vamal Chişinău în privința ÎM „Becor” SRL şi nota de constatare nr. 12 din 10 februarie 2012. În motivarea acțiunii reprezentantul ÎM „Becor” SRL a indicat că la data de 10 februarie 2012 Biroul Vamal Chişinău a întocmit nota de constatare nr. 12, iar la data de 13 februarie 2012 deciziile de regularizare nr. 03, 04 şi 05,

prin care a calculat ÎM „Becor” SRL drepturi suplimentare de import: TVA 183541,68 lei şi penalitate în sumă de 46902, 68 lei, taxa vamală - 147407,93 lei şi penalitate în sumă de 29263, 10 lei, taxă proceduri vamale - 2559, 85 lei, şi penalitate în sumă de 493,68 lei, iar în total Biroul Vamal Chişinău, a încasat de la ÎM „Becor” SRL drepturi suplimentare de import în sumă de 410168,92 lei, inclusiv penalităţi - 76659,46 lei.

La data de 05 septembrie 2012 Biroul Vamal Chişinău, din oficiu prin decizia nr. 325 şi-a anulat decizia de regularizare nr. 05 din 13.02.2012 şi a emis decizia de regularizare nr. 326 din 05.09.2012 prin care a dispus încasarea de la ÎM „Becor” SRL a sumelor identice celor din decizia nr. 05 din 13.02.2012, substituind decizia sa din 13.02.2012 cu una nouă, emisă la 05 septembrie 2012. Fiind în dezacord cu actele administrative emise, ÎM „Becor” SRL la 21 februarie 2013 în conformitate cu art. 14 al Legii contenciosului administrativ şi art. 286, 288 (1), 289 al Codului Vamal, a depus la Serviciul Vamal cerere prealabilă prin care a contestat deciziile de regularizare nr. 03, 04, 05 din 13.02.2012 şi nota de constatare nr. 12 din 1 10.02.2012.

Prin scrisoarea Serviciului Vamal nr. 28/11- 3291 din 22.03.2012, cererea prealabilă a reclamantei a fost respinsă. De asemenea, reprezentantul ÎM „Becor” SRL a precizat că drepturile suplimentare de import i-au fost calculate şi încasate în rezultatul efectuării a controlului de audit post- vămuire şi prin modificarea declarațiilor vamale inițiale şi că obiect al controlului de audit post-vămuire au servit importurile şi declarațiile vamale din perioada 2008-2011. Conform notei de constatare nr. 12 din 10.02.2012, Biroul Vamal Chişinău a considerat la data emiterii notei de constatare, că produsele supuse controlului ulterior şi auditului post-vămuire trebuiau încadrate la import conform pozițiilor tarifare 62129000, 630779010, 63079099, 39269097, 63079099, 62129090, 90189050 şi nu la poziţiile tarifare declarate de către ÎM „Becor” SRL.

Reprezentantul ÎM „Becor” SRL a mai menționat că actele administrative au fost emise cu încălcarea normelor materiale prin aplicarea greşită a prevederilor art. 1811, 12711 pet. (1) lit. a), art. 12713, art. 1412, art. 129, art. 2022 alin. (3) lit. e), art. 2023 (3) Cod Vamal şi în acest sens a declarat că la aplicarea prevederilor art. 1811 Cod Vamal, Biroul Vamal Chişinău nu a ţinut cont de condiţia modificării declaraţiilor vamale, prevăzute la aliniatul (3), conform căreia declaraţia vamală se modifică în cazul în care dacă după reverificarea declaraţiei sau după controlul ulterior, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete şi aceasta este imputabil reclamantului şi că prevederile Legii 103-XVI din 16.05.2008 nu au avut efect retroactiv, or legea prevede în mod expres în care cazuri ea poate sa aibă efectul indicat.

La fel nu s-au aflat în vigoare la data importului prevederile art. 12713 (temei pentru emiterea deciziei de regularizare), 1412 (temei pentru reclasificarea mărfurilor conform poziţiilor tarifare) şi 2023 Cod Vamal al RM, ulterior aplicate de Biroul Vamal Chişinău în raport cu importurile regularizate. În continuarea acţiunii, reprezentantul ÎM „Becor” SRL a indicat că la efectuarea controlului audit post-vămuire nu a fost atras broker-ul vamal care nemijlocit a întocmit şi perfectat declaraţiile vamale, anexele la deciziile de regularizare contestate nu sunt toate integral completate, ceia ce contravine rigorilor imperative din Ordinul Serviciului Vamal nr. 267-0 din 02.10.2009 şi anexelor acestuia.

Nota de constatare nr. 12 din 10.02.2012 prevede ca bază a emiterii notei Ordinul nr. 169-0 din 13.06.2011, care însă nu au fost prezentate ÎM „Becor” SRL nici la comunicarea actelor şi nici în şedinţa de judecată, că pârâtul s-a limitat la efectuarea constatărilor doar la interpretarea extensivă a notelor explicative a Nomenclatorului de mărfuri al RM, fără a da apreciere informaţiei şi înscrisurilor care descriu şi identifică marfa importată. În şedinţa de judecată, reprezentantul ÎM „Becor” SRL a înaintat cerere ce concretizare a pretenţiilor, solicitând anularea deciziei de regularizare nr. 326 din 05 septembrie 2012 emisă de către Biroul Vamal Chişinău după intentarea acţiunii, care a substituit-o pe cea cu nr. 05 din 13 februarie 2012. Prin hotărîrea din 04 decembrie 2013 a judecătoriei Botanica mun.

Chişinău, a fost admisă cererea de chemare în judecată a ÎM „Becor” SRL împotriva Biroului Vamal Chişinău: s-au anulat integral deciziile de regularizare nr. 03, 04 din 13.02.2012 şi nr. 326 din 05.09.2012 emise de către Biroul Vamal Chişinău în privinţa ÎM „Becor” SRL; s-a anulat integral nota de constatare nr. 12 din 10.02.2012 (act preparatoriu), emis de către Biroul Vamal Chişinău în privinţa ÎM „Becor” SRL; s-a obligat Biroul Vamal 2 Chişinău să restituie ÎM „Becor” SRL suma de 410171,92 lei, încasată în temeiul deciziilor de regularizare nr. 03, 04 din 13.02.2012 şi nr. 326 din 05.09.2012. Prin decizia din data de 04 iunie 2014 a Curții de Apel Chişinău, a fost admis apelul declarat de Biroul Vamal Chișinău, casată hotărîrea din 04 decembrie 2013 a judecătoriei Botanica mun.

Chişinău, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată a ÎM „Becor” SRL împotriva Biroului Vamal Chișinău cu privire la anularea actelor administrative. La data de 11 septembrie 2014 ÎM ”Becor” SRL a depus recurs împotriva deciziei din data de 04 iunie 2014 a Curții de Apel Chişinău. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, interpretând astfel în mod eronat legea și că judecind apelul, instanța de judecată în mod ilegal şi neîntemeiat a aplicat în raport cu circumstanțele pricinii legea care nu exista la data depunerii declarațiilor vamale. Mai indică recurentul că instanţa de apel în mod expres a refuzat aplicarea prevederilor alin. (3) şi (6) art. 1811 Cod Vamal şi s-a limitat la interpretarea acestui articol prin extragerea selectivă a unor dispoziții de la aliniatele (1), (2) şi (5), ignorînd cele care sunt incidente speţei.

Instanţa de apel în mod eronat a considerat că prevederile alin. (3) şi (6) ale art. 1811 reglementează raporturi distincte de cele din speţă. Pe lîngă criticile faţă de aplicarea eronată a legii, din aceasta mai rezultă că instanţa a dat o apreciere eronată şi circumstanțelor cauzei şi nu a pătruns în esenţa lor. Remarcă recurentul că aplicarea prevederilor de la aliniatele (1), (2) şi (5) fără interacțiunea cu aliniatele (3) şi (6) ale art. 1811 Cod Vamal nu permit modificarea unei declarații vamale, pentru că norma de la art. 12711 (şi chiar 1412) Cod Vamal are un caracter general, care indică la apariţia obligaţiei vamale, dar nu şi procedura, cazurile şi modul de percepere a ei. La cazul din speţă, atunci cînd obilgaţia vamală suplimentară a fost determinată prin modificarea declaraţiei vamale iniţiale, respectarea dispoziţiilor de la alin. (3) şi (6) ale art. 1811 Cod Vamal era obligatorie, fiind stabilită de lege.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform prevederilor art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către ÎM ”Becor” SRL împotriva 3 deciziei din data de 04 iunie 2014 a Curții de Apel Chişinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a acesteia, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC. În speţă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎM ”Becor” SRL împotriva deciziei din data de 04 iunie 2014 a Curții de Apel Chişinău ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de ÎM ”Becor” SRL împotriva deciziei din data de 04 iunie 2014 a Curții de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecători: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 4