3ra-258/24 — contestarea actelor administrative

3ra-258/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-258/24

2-13160582-01-3ra-15032024

Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (jud.: R. Țurcanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Cernat, A. Pahopol, A.

Gavrilița)

D E C I Z I E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Biroul Vamal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Întreprinderea

Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal

Chișinău, intervenienți accesorii Brokerul Vamal „Aliner Service” Societate cu

Răspundere Limitată, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, privind

contestarea actelor administrative defavorabile,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013, prin care

a fost respinsă cererea de apel declarată de Biroul Vamal Chișinău, cu menținerea

hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 18 martie 2013,

c o n s t a t ă:

La 18 ianuarie 2013, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere

Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chișinău

privind contestarea actelor administrative defavorabile.

În motivare a indicat că, în baza deciziilor de regularizare nr. 525, 526, 527,

528, 529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012, Biroul Vamal Chișinău a

determinat pentru reclamant drepturi de import suplimentare în sumă totală de 1

764 666,12 lei, inclusiv TVA (la cota 20 %) - 1013774,12 lei, taxe vamale (la cota

15 %) - 284 415,80 lei, proceduri vamale - 2537,80 lei, accize - 82 453,66 lei și

penalitatea - 381 484,74 lei.

1

Potrivit deciziilor de regularizare, SRL ”Becor” i-au fost recalculate

drepturile de import pentru mărfurile importate conform declarațiilor vamale

depuse în perioada anilor 2008-2011.

La 29 noiembrie 2012, în rezultatul unui control de audit, Biroul Vamal

Chișinău a întocmit Actul de audit post vămuire nr. 74. Astfel, în baza acestui act

Biroul Vamal Chișinău a emis deciziile de regularizare nr. 525, 526, 527, 2 528,

529, 530, 531, 532, 533 din 05 decembrie 2012.

Nefiind de acord cu actele administrative emise, la 22 decembrie 2012,

Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere

prealabilă adresată Serviciului Vamal, solicitând anularea actului nr. 74 din 29

noiembrie 2012 și a deciziilor nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533 din

05 decembrie 2012, ca fiind ilegale.

Prin scrisoarea Serviciul Vamal cu nr. 28/11-602 din 18 ianuarie 2013,

cererea prealabilă a fost respinsă.

Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, a menționat

că, Actul de audit post vămuire nr. 72 din 29 noiembrie 2012 și deciziile de

regularizare contestate au fost emise în rezultatul desfășurării controlului de audit

post vămuire, la efectuare căruia s-au admis grave încălcări ale prevederilor

Codului Vamal al RM și a altor acte normative din domeniul vamal.

În acest sens, reclamantul a declarat că, controlul de audit post vămuire a fost

inițiat în temeiul Ordinului de control al Biroului Vamal Chișinău nr. 12 din 30

martie 2011 și Ordinului nr. 23 din 09 februarie 2012.

Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a susținut că

controlul urma să fie finisat la 08 mai 2012, iar în cazul prelungirii din motive

întemeiate - la 08 august 2012.

Reclamantul a mai invocat că o altă condiție legală obligatorie, nerespectată

la desfășurarea controlului constă în încălcarea de către pârât a obligației prevăzute

de legislația vamală, conform căreia în cazul exercitării auditului post vămuire,

organul vamal este obligat să explice persoanei auditate drepturile acesteia.

Pe lângă faptul că dispunerea inițierii controlului s-a făcut cu încălcarea

obligației de preaviz, iar ordinul de control se comunică agentului economic după

începerea desfășurării lui, ultimului nici nu i-au fost explicate drepturile. Or, nu

există nici o mențiune în acest sens, contrasemnată de reclamant.

De asemenea, deciziile de regularizare și anexele acestora, au fost întocmite

cu derogări de la prevederile legale.

Astfel, în unele anexe în care se face referință la facturile invoce, nu s-a indicat

exact care preparate au fost supuse recalculului, iar calculul penalităților nu a fost

prezentat în varianta descifrată, nefiind clar după care formulă au fost efectuate

calculele.

La efectuarea controlului audit post vămuire nu a fost atras brokerul vamal,

care nemijlocit a întocmit și a perfectat declarațiile vamale.

Reclamantul a reiterat că, controlul a avut loc superficial, neobiectiv, fară

cercetarea cazului dat sub toate aspectele.

Cu referire la constatările Biroului Vamal Chișinău care au fost fixate în Actul

de audit post vămuire din 29 noiembrie 2012, reclamantul a declarat că acestea au

fost efectuate având la bază înscrisuri, emise ulterior importului de mărfuri și care

nu au efect retroactiv.

2

La data efectuării importurilor, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată a declarat toate datele necesare despre mărfuri, aceste date

fiind identice și conform situației la zi. Biroul Vamal le-a acceptat, acordând liberul

de vamă, însă la emiterea deciziilor a interpretat datele deja în alt mod, dispunând

reclasificarea mărfurilor importate.

Toate importurile supuse regularizării au fost efectuate în baza autorizațiilor

de import al medicamentelor, eliberate de Agenția Medicamentului și

Dispozitivelor medicale, iar la data importurilor toate produsele care au fost incluse

în deciziile de regularizare erau înregistrate ca medicamente și incluse în

Nomenclatorul de stat al medicamentelor.

În asemenea condiție, în opinia reclamantului actul de audit post vămuire sunt

ilegale și emise cu aplicarea eronată a prevederilor Codului Vamal.

Biroul Vamal nu a probat care date, informații inexacte sau incomplete au fost

prezentate la depunerea declarațiilor vamale, în situația în care s-au prezentat

autorizațiile de import al medicamentelor, conform cărora Agenția medicamentului

a atribuit codul 3004 mărfurilor importate. Atribuirea codurilor la medicamentele

importate a revenit Agenției medicamentului în virtutea ordinelor comune aprobat

de Serviciul Vamal și Agenție.

La data importului produselor farmaceutice, acestea erau calificate și stabilite

de către Agenția Medicamentului, autoritatea publică competentă și responsabilă

de înregistrarea de stat a medicamentelor și autorizarea importului lor ca

medicamente, fiind înscris în fiecare autorizație de import codul lor tarifar - 3004.

Reclamanta consideră că, Biroul Vamal eronat a interpretat regulile și normele

explicative ale Nomenclatorului de mărfuri și nu a luat în considerație alte acte

normative aplicabile în cadrul controlului efectuat, precum și nu a respectat

principiile de bază ale activității de întreprinzător.

Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată solicită

anularea deciziilor de regularizare nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533

din 05 decembrie 2012 și a actului de audit post vămuire din 29 noiembrie 2012,

emis de către Biroul Vamal Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2013,

acțiunea depusă de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere

Limitată, a fost admisă.

S-a dispus anularea deciziilor de regularizare nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530,

531, 532, 533 din 05 decembrie 2012 și a actului de audit post vămuire nr. 74 din

29 noiembrie 2012.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 martie 2013, Biroul Vamal

Chișinău a depus apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2013 și emiterea unei decizii noi, de

respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013, a fost respinsă

cererea de apel declarată de Biroul Vamal Chișinău, cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 18 martie 2013.

La 29 noiembrie 2013, Biroul Vamal Chișinău a depus recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

3

În motivarea recursului, Biroul Vamal Chișinău a indicat că, instanța de apel

la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept material, prin

neaplicarea legii care urma a fi aplicată, nu a constatat și elucidat circumstanțele

care au importanță pentru examinarea justă a cauzei.

Deciziile de regularizare au fost emise în baza art.1811 Cod vamal.

Instanța de Apel eronat a interpretat prevederile Ordinului comun al

Ministerului Sănătății și al Serviciului Vamal nr. 420/392-0 din 31.10.2008 și

12.11.2008, susținând că a constatat că funcția de atribuire a codului vamal în cazul

produselor medicamentoase a fost pusă în sarcina Agenției Medicamentului.

Recurentul a susținut că, aceasta este o concluzie neconformă, din

considerentul că pct. 4 al Ordinului stipulează că mărfurile menționate în pct. 1 al

Ordinului vor fi divizate în următoarele categorii: a) medicamente produse conform

standardelor GMP; b) medicamente non-GMP; și c) alte produse farmaceutice și

dispozitive medicale, care nu se atribuie la categoria medicamentelor și care se

plasează în circulație liberă numai în baza Autorizației de import, eliberate de către

Ministerul Sănătății”.

Aceste prevederi expres stabilește obligativitatea prezentării Autorizațiilor de

import chiar și pentru produsele farmaceutice care nu se atribuie la categoria

medicamentelor.

Prezentarea acestora la momentul importului de către ÎM “Becor” SRL nu

confirmă atribuirea acestora la categoria medicamentelor.

Recurentul a invocat că, conform regulii nr. 1 de încadrare în Nomenclatorul

mărfurilor al RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29.12.2007,

unele produse importate de către SRL „Becor” sunt prezentate în mod obișnuit sub

formă lichide, dar și sub formă de prafuri sau comprimate, și se clasifică în general

la poziția tarifară 2106.

Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte” sau la Capitolul

Notelor explicative ale sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor,

precizează că la această poziție nu se clasifică suplimentele alimentare.

Î.M „Becor” SRL în mod eronat a clasificat aceste produse ca fiind

medicamente, medicamentele, fiind destinate a trata o maladie, și nu conservării

sănătății organismului.

Recurentul a susținut că, clasificarea pentru fiecare preparat s-a efectuat în

dependență de compoziția cantitativă, indicații, doze, mod de administrare.

Cu referire la prevederile art. 2022 alin.(4) Cod Vamal, recurentul a invocat

că, perioada de desfășurare a auditului post vămuire, a depins de volumul

considerabil de muncă, luând în considerare că au fost întocmite 9 decizii de

regularizare, iar în procesul controlului au fost cusute, sigilate și numerotate 13

dosare a câte aproximativ 250 de file.

Totodată, intervalul de timp relativ mare de desfășurare a controlului ulterior,

a depins și de corespondența biroului vamal cu alte instituții de stat, care au dat un

răspund între-un termen mai îndelungat, iar astfel, perioada dintre scrisoarea

biroului vamal și răspunsul instituției solicitate, a fost una de inactivitate, și care

nu se include în calculul perioadei de efectuare a auditului post vămuire.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, s-a admis recursul

declarat de Biroul Vamal Chișinău.

4

S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013 și hotărârea

Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 18 martie 2013, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate

cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Chișinău, intervenienți accesorii

Brokerul Vamal „Aliner Service” Societate cu Răspundere Limitată, Agenția

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, privind anularea actelor

administrative cu emiterea unei hotărâri noi, prin care:

S-a respins acțiunea depusă de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată, ca fiind neîntemeiată.

La 04 aprilie 2023, Agentul guvernamental, Dumitru Obadă a depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 30 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în

temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2024, s-a admis

cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova,

Dumitru Obadă.

S-a constatat încălcarea dreptului Întreprinderii Mixte „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată garantate de art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului

Vamal Chișinău, intervenienți accesorii Brokerul Vamal „Aliner Service” Societate

cu Răspundere Limitată, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale,

privind anularea actelor administrative.

S-a acordat Întreprinderii Mixte „Becor” Societate cu Răspundere Limitată

satisfacția echitabilă pentru încălcările constatate, prin aplicarea directă a

Articolului 41 din Convenție în cuantum de 3000 de euro (trei mii de euro), în

calitate de despăgubire pentru prejudiciu moral.

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Întreprinderii Mixte „Becor” Societate cu Răspundere Limitată suma de

3000 de euro (trei mii de euro), convertiți în lei moldovenești la cursul oficial al

Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului.

S-a casat decizia Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014.

S-a reținut prezenta cauză de contencios administrativ în procedura Curții

Supreme de Justiție pentru examinare în ordine de recurs a recursului depus de

Biroul Vamal Chișinău împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24

septembrie 2013.

La data de 14 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a comunicat părților

încheierea din 14 martie 2024, prin care a fost admisă cererea de revizuire și s-a

reținut cauza spre examinare în ordine de recurs a recursului declarat de Biroul

Vamal Chișinău împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2014.

La data de 15 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a comunicat părților

recursul, informând despre oportunitatea depunerii referinței.

La 29 mai 2024, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere

Limitată, reprezentată de avocatul Vladislav Gribincea a depus referință

suplimentară asupra recursului.

A invocat că, urmare a decizie Curții Supreme de Justiței din 30 aprilie 2014,

Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a fost obligată să

suporte o sarcină excesivă, și anume achitarea retroactiv a taxelor la produse pe

5

care le-a vândut la cota TVA de 8% și obligarea achitării penalității fiscale, deși nu

a avut nici o vină în iregularitățile constatate de Biroul Vamal.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2024, s-a acordat

prejudiciul moral, însă nu s-a acordat prejudiciul material și cheltuielile de

judecată.

Deși, Capitolul XXXVIII, secțiunea 2, nu prevede expres competența instanței

de recurs de a acorda despăgubire, acest fapt însă rezultă din prevederile art. 157

alin.(1) și art. 159 alin.(1) Cod de executare.

Normele date, impun obligația din oficiu a instanței de a dispune restituirea a

tot ce a fost încasat, în temeiul hotărârii judecătorești casate.

De asemenea, consideră că este în drept de a solicita și încasarea dobânzilor

de întârziere, pentru nefolosirea sumei încasate nejustificat timp de 10 ani, în

temeiul art. 619 Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019).

Susține că, dobânda de întârziere, urmează a fi calculată din suma încasată la

data de 15 mai 2014, (1 896 483,59 lei până la 05 iunie 2024 și constituie suma de

3 436 841 lei).

Cu referire la cheltuielile de asistență juridică a indicat că, onorariul de 200

euro, pe oră nu este unul excesiv, un asemenea onorariul Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a încasat în beneficiul avocatului Vladislav Gribincea în cauza

Morari vs Moldova.

Avocatul, Vladislav Gribincea, în interesele Întreprinderii Mixte „Becor”

Societate cu Răspundere Limitată a solicitat respingerea recursului depus de Biroul

Vamal Chișinău.

Încasarea din contul Biroului Vamal Chișinău în beneficul Întreprinderii

Mixte „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a sumei de 1 896 483,59 lei ceea

ce reprezintă suma încasată conform deciziilor de regularizare, încasarea sumei de

3 436 841, cu titlu de dobânzi de întârziere și suma de 256 307,3 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Completul de judecată menționează că, conform art. XI alin. (1) și (3) din

Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ

conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege

intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu

excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01

septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Biroul Vamal Chișinău a fost depus până la

data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

6

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Astfel, verificând decizia contestată, motivele recursului în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și urmează a fi respins,

și a menține decizia Curții de Apel Chișinău, pentru considerentele ce vor succede.

În corespundere cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să

mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare la momentul existenței situației juridice) orice persoană

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei ce i-a fost cauzată.

Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, declarantul

Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, este deținătoarea

autorizațiilor de import eliberate de Agenția Medicamentului pentru produsele care

sunt incluse în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor.

În perioada anilor 2008-2012, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată a importat produse medicamentoase, în baza contractelor de

vânzare-cumpărare, atașate la declarațiile vamale și acceptate de organele vamale.

În declarațiile vamale, produsele medicamentoase au fost clasificate la codul

tarifar 3004 „Medicamente constituite din produse amestecate sau neamestecate,

preparate în scopuri terapeutice sau profilactice prezentate sub formă de doze

pentru vânzarea cu amănuntul”.

Ulterior, în baza ordinului de control nr.12 din 30 martie 2011, precum și în

baza ordinului de control nr. 23 din 09 februarie 2012, Biroul Vamal Chișinău a

reverificat operațiunile vamale de import din perioada anilor 2008-2011 efectuate

de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată.

Astfel, la 29 noiembrie 2012 a fost întocmit Actul de audit post vămuire nr.

74 și nouă decizii de regularizare: nr. 525, 526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 533

din 05 decembrie 2012 în baza cărora Biroul Vamal Chișinău a constatat că

drepturile de import stabilite inițial au fost calculate eronat și astfel, a calculat

pentru Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată, drepturi de

import suplimentare în sumă totală de 1 764 666,12 lei pentru mărfurile importate

conform declarațiilor vamale depuse în perioada anilor 2008-2011.

Prin cererea prealabilă depusă la 22 decembrie 2012, Întreprinderea Mixtă

„Becor” Societate cu Răspundere Limitată a indicat că procedura controlului

ulterior desfășurată de organele vamale și în temeiul căreia au fost emise deciziile

pentru regularizarea situației, și înștiințarea de plată, a fost realizat cu încălcarea

normelor prevăzute de Codul vamal.

7

Însă, examinând cererea prealabilă, Serviciului Vamal al Republicii Moldova,

a respins cererea prealabilă.

Conform art. 1811 alin.(2) Cod vamal (în redacția Codului vamal nr. 1149-

XIV din 20.07.2000), controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform

procedurii stabilite de Guvern, prin auditul post vămuire sau reverificarea

declarației vamale, pe o perioadă ce nu depășește termenul de prescripție stabilit la

art.127 alin.(10).

În temeiul art. 1811 alin.(4) Cod vamal (în redacția Codului vamal nr. 1149-

XIV din 20.07.2000) în termenul prevăzut la alin.(2), organul vamal verifică orice

document, registru și evidență referitoare la mărfurile provenite din comerțul

internațional sau la alte operațiuni comerciale anterioare sau ulterioare aferente

acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte

persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional în

operațiunile menționate sau la sediul oricărei alte persoane care se află în posesia

acestor documente, date sau mărfuri ori deține informații în legătură cu acestea. De

asemenea poate fi efectuat controlul fizic sau prelevarea de eșantioane ale

mărfurilor dacă acestea mai pot fi identificate.

Deci, în exercitarea acestui drept, organele vamale pot verifica orice

document, referitoare la mărfurile declarate, la operațiunea de import și pot face un

control fizic al mărfurilor.

Prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, în vigoare la 13 ianuarie 2012, a fost introdusă în Codul

Vamal al RM Secțiunea 291 „Controlul ulterior”, art. 2021 – 2029 Cod vamal.

În condițiile art. 2022 alin. (1) Cod vamal (în redacția Codului vamal nr. 1149-

XIV din 20.07.2000) reverificarea declarației vamale se efectuează la oficiul

organului vamal, este una dintre formele controlului ulterior și constă în verificarea,

după acordarea liberului de vamă, a corectitudinii și caracterului complet al

informațiilor furnizate într-o declarație vamală, precum și a existenței și

conformității documentelor justificative anexate la aceasta, necesare plasării

mărfurilor într-o destinație vamală, a altor documente aferente operațiunilor

verificate de care dispune organul vamal, alt organ cu atribuții de administrare

fiscală sau alte instituții și persoane.

Completul de judecată reține că, potrivit ordinului de control al Biroului

Vamal Chișinău nr.12 din 30 martie 2011 a fost emis în baza art. 1811 Cod vamal.

Conform ordinului de control nr.23 din 09 februarie 2012, al Biroului Vamal

Chișinău, ordinul a fost emis în baza art. 2021- 2055 Cod vamal.

Respectiv, după intrarea în vigoare a normelor din Secțiunea 291 din Codul

vamal, Biroul Vamal a dispus continuarea controlului demarat, sub formă de

control de audit post vămuire, în conformitate cu noile norme intrate în vigoare.

Completul de judecată reține că, conform Regulamentului de aplicare a

destinațiilor vamale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.1140 din 02 noiembrie

2005, controlul vamal se efectuează obligatoriu, în conformitate cu metodologia de

prelucrare a declarațiilor vamale în detaliu stabilită prin ordinul Serviciului Vamal

și constă, în cel puțin, în verificarea existenței documentelor necesare vămuirii în

funcție de destinația vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării.

La caz, mărfurile ce au fost obiectul declarării au fost medicamente.

8

În corespundere cu art.8 alin. (2) din Legea cu privire la activitatea

farmaceutică nr. 1456-XII din 25.05.1993 nomenclatorul de stat servește drept

bază pentru elaborarea Clasificatorului medicamentelor, utilizat în diverse sisteme

informaționale automatizate, și este ținut de Agenția Medicamentului și

Dispozitivelor Medicale.

În baza art.23 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr.

1456-XII din 25.05.1993 (în vigoare din 25.05.1993) importul medicamentelor

neînregistrate, altor produse farmaceutice și parafarmaceutice și materiei prime

medicamentoase neînregistrate, realizat în scopul înregistrării, se efectuează în

baza autorizației eliberate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

În acest sens, potrivit autorizațiilor de import eliberate de Agenția

Medicamentului, se specifică denumirea mărfii – medicamente, iar în autorizațiile

propriu-zise, cât și în anexele lor specifică codul mărfii – 3004.

În concordanță cu art. 185 alin. (1) lit. a) Cod vamal (în redacția Codului

vamal nr. 1149-XIV din 20.07.2000) controlul vamal este efectuat de

colaboratorul vamal și constă în verificarea documentelor și informațiilor

prezentate în scopuri vamale.

Art. 197 alin. (2) și (4) din Codul vamal (în redacția Codului vamal nr. 1149-

XIV din 20.07.2000) stabilește că, la introducerea mărfurilor și mijloacelor de

transport pe teritoriul vamal, controlul vamal începe în momentul trecerii frontierei

vamale.

Controlul vamal se încheie în momentul punerii în liberă circulație a

mărfurilor și mijloacelor de transport, dacă prezentul cod nu prevede altfel.

Potrivit ordinelor comune ale Ministerului Sănătății și Serviciului Vamal al

RM, NR.420/392-O din 31 octombrie 2008 și 12 noiembrie 2008, actualizat prin

ordinul comun nr.834/452-O din 24/21 decembrie 2010, funcția de atribuire a

codului vamal în cazul produselor medicamentoase a fost pusă în sarcina Agenției

medicamentului.

Conform nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, adoptat prin

Hotărârea Guvernului nr.1525 din 29.12.2007 (în vigoare la momentul

importurilor) poziția tarifară 3004 cuprinde următoarele produse: Medicamente (cu

excepția produselor de la pozițiile 3002, 3005 sau 3006) constituite din produse

amestecate sau neamestecate, preparate pentru utilizări profilactice sau terapeutice,

condiționate pentru vînzarea cu amănuntul sau prezentate sub formă de doze

(inclusiv cele care se administrează cutanat): 3004 10 – conținînd penicilină sau

derivați ai acesteia, cu structură de acid penicilanic, de streptomicină sau de derivați

ai acestor produse, 3004 10 100 – care conțin, ca produse active, numai peniciline

sau derivați ai acestora cu structură de acid penicilanic, 3004 10 900 – altele, 3004

20 – conținînd alte antibiotice, 3004 20 100 – condiționate pentru vînzarea cu

amănuntul, 3004 20 900 – altele, conținînd hormoni sau alte produse de la poziția

2937, dar neconținînd antibiotice: 3004 31– conținînd insulină, 3004 31 100 –

condiționate pentru vînzarea cu amănuntul, 3004 31 900 – altele, 3004 32 –

conținînd hormoni corticosteroizi, derivații sau analogii lor structurali: 3004 32 100

– condiționate pentru vînzarea cu amănuntul, 3004 32 900 – altele, 3004 39 – altele:

3004 39 100 – condiționate pentru vînzarea cu amănuntul, 3004 39 900 – 7 altele,

3004 40 – conținînd alcaloizi sau derivații acestora, dar fără să conțină hormoni sau

alte produse de la poziția 2937 sau antibiotice: 3004 40 100 – condiționate pentru

9

vînzarea cu amănuntul, 3004 40 900 – altele, 3004 50 – alte medicamente cu

conținut de vitamine sau alte produse de la poziția 2936: 3004 50 100 – condiționate

pentru vînzarea cu amănuntul, 3004 50 900 – altele, 3004 90 – altele: condiționate

pentru vînzarea cu amănuntul: 3004 90 110 – care conțin iod sau compuși ai

iodului, 3004 90 190 – altele, 3004 90 910 – care conțin iod sau compuși ai iodului,

3004 90 990 – altele.

Poziția 3004 include preparatele medicinale ierboase și preparatele bazate pe

următoarele substanțe active: vitamine, minerale, aminoacizi esențiali sau acizi

grași în ambalaj pentru vînzarea cu amănuntul. Aceste preparate sînt clasificate în

poziția 3004 dacă conțin pe ambalaj, etichetă sau în indicațiile de utilizare care le

însoțesc următoarele specificări: a) boala exactă, durerea sau simptomele specifice

pentru care se folosește acest produs; b) concentrația substanțelor active sau

substanțele pe care le conține; c) doza; și d) modalitatea de utilizare. Această poziție

cuprinde preparatele medicinale homeopatice cînd respectă condițiile menționate

în literele (a), (c) și (d).

Completul de judecată constată, că concluzia instanțelor ierarhic inferioare

precum că, nu se poate imputa Întreprinderii Mixte „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată declararea eronată a medicamentelor, care confirmă că

mărfurile importate și ulterior incluse în deciziilor de regularizare au fost incluse

la data importului în Nomenclatorul de stat al medicamentelor, este corectă.

Or, clasificarea produsului la categoria medicament, ori alta, revine autorității

competentă stabilită prin lege.

Deci, organul vamal a avut toate informațiile necesare pe baza cărora a putut

constatat că valoarea declarată în vamă de importator a fost corect determinată.

Drepturile recunoscute de lege trebuie exercitate cu bună-credință, iar acest

principiu vizează inclusiv organele vamale, care nu pot stabili obligații

suplimentare în sarcina importatorilor, doar pentru că, și-au schimbat viziunea

asupra interpretării unei norme de drept.

Deci, stabilindu-se faptul că, mărfurile importate de către ÎM „Becor” SRL,

corect au fost clasificate la poziția tarifară - 3004 din Capitolul VI a

Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 1525 din 29 decembrie 2007, controlul ulterior a fost nelegal

efectuat, și ca urmare, deciziile de regularizare sunt nelegale.

În speță, din ansamblul circumstanțelor cauzei, se atestă că soluția instanțelor

ierarhic inferioare este una corectă.

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentului nu

constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai

sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin

de către instanța de fond și apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu

respectarea normelor de drept material și procedural.

În context, instanța de recurs menționează, că argumentele recursului coincid

cu argumentele indicate în cererea de chemare în judecată, cărora instanța de fond

și instanța de apel le-a dat o apreciere corespunzătoare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele de drept material,

decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs

10

sunt nejustificate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel.

Cu referire la solicitările din referința suplimentară, depuse de avocatul,

Vladislav Gribincea, în interesele Întreprinderii Mixte „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată privind încasarea din contul Biroului Vamal Chișinău în

beneficul Întreprinderii Mixte „Becor” Societate cu Răspundere Limitată a sumei

de 1 896 483,59 lei ceea ce reprezintă suma încasată conform deciziilor de

regularizare.

Sub acest aspect, Colegiul remarcă faptul că, potrivit art. 157 alin (1) Cod de

executare în cazul în care hotărârea executată se anulează și, după rejudecarea

cauzei, se adoptă o hotărâre prin care acțiunea se respinge parțial sau integral ori o

încheiere de încetare a procesului sau de scoatere a cererii de pe rol, instanța de

judecată dispune din oficiu restituirea către pârât (debitor), din contul reclamantului

(creditorului), a tot ceea ce s-a încasat în temeiul hotărârii anulate, precum și a

cheltuielilor de executare.

Dispoziția art. 159 alin. (1) Cod de executare stabilește că, instanța de apel sau

instanța de recurs este obligată să dispună întoarcerea executării dacă, examinând

apelul sau recursul, anulează hotărârea instanței de fond cu adoptarea unei noi

hotărâri prin care respinge parțial sau integral acțiunea ori adoptă o încheiere de

încetare a procesului sau de scoatere a cererii de pe rol.

Potrivit art. 130 alin. (1) și (2) Cod vamal (în vigoare la 15 mai 2014),

persoanele juridice și persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător fără a

se constitui persoană juridică dispun de dreptul la restituirea drepturilor de import

sau de export în cazul:

a) reexportului mărfii (respectînd cerințele destinației vamale reexport);

b) exportului mărfii după perfecționarea activă;

c) exportului mărfii ca rezultat al returnării mărfurilor rebutate importate

anterior din afara Republicii Moldova;

d) recalculării taxei vamale în urma: comiterii unor erori de calcul; efectuării

plăților anticipate în mărimi ce le depășesc pe cele necesare; anulării taxei

vamale după modificarea declarației vamale.

Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în

contul stingerii datoriilor agenților economici (sau ale creditorilor lor) față de

bugetul public național, iar în lipsa datoriilor, la cererea agentului economic, în

contul viitoarelor obligații ale acestora față de bugetul public național sau la contul

bancar al agentului economic. Restituirea se face în modul stabilit de Guvern, într-

un termen ce nu depășește 30 de zile.

În conformitate cu art. 119 alin. (1) Cod vamal, sub rezerva condițiilor

stabilite în prezenta secțiune, cuantumul drepturilor de import sau de export se

rambursează sau se remite din oricare dintre următoarele motive: a) drepturi de

import sau de export percepute în plus; b) mărfuri defecte sau neconforme cu

dispozițiile contractului; c) eroarea autorităților competente; d) echitate.

Potrivit art. 1191 alin.(1) Cod vamal, restituirea sumelor plătite în plus se

efectuează în contul stingerii datoriilor debitorului față de bugetul public național,

iar în lipsa datoriilor, la cererea persoanei, – în contul viitoarelor obligații față de

bugetul public național sau la contul bancar al acesteia.

11

Din considerentele menționate supra și interpretând coroborat prevederile

Codului de executare și Codului vamal referitoare la restituirea sumelor

achitate/încasate în plus, Completul de judecată va dispune restituirea în condițiile

Codului vamal a sumei de 1 896 483,59 lei ceea ce reprezintă suma încasată ca

efect al deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014.

Cu referire la solicitarea din referința suplimentară privind încasarea din

contul Biroului Vamal Chișinău în beneficul Întreprinderii Mixte „Becor”

Societate cu Răspundere Limitată a sumei de 3 436 841, cu titlu de dobânzi de

întârziere, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție o va lăsa fără

examinare. Or, o astfel de pretenție nu a fost obiect de examinare pe parcursul

litigiului, fiind formulată doar la faza recursului, însă instanța de recurs nu este

competentă în a se expune în aceste circumstanțe.

Cu referire la cheltuielile de judecată, solicitate în sumă de 256 307,3 lei.

În sensul art. 82 din Codul de procedură civilă cheltuielile de judecată se

compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

La caz, potrivit materialelor dosarului, la 14 octombrie 2014, Societate cu

Răspundere Limitată „Becor” a depus Curtea Europeană a Drepturilor Omului

cerere prin care a invocat încălcarea art.1, Protocolul 1 CtEDO, fiind înregistrată la

data de 06 noiembrie 2014.

Cererea adresată Curții Europene a Drepturilor Omului a fost semnată și

depusă de către avocatul Vladislav Gribincea, în interesele Î.M. ”Becor” S.R.L.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii

Moldova cererea nr.71529/14 Î.M. ”Becor” S.R.L. vs Republica Moldova.

Astfel, la 11 aprilie 2023 Agentul guvernamental, Dumitru Obadă a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 30 aprilie 2014 a Curții Supreme de

Justiție.

Ca urmare, a admiterii cererea de revizuire, prezenta cauză de contencios

administrativ, s-a reținut în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinare

în ordine de recurs a recursului depus de Biroul Vamal Chișinău împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013.

Prin referința depusă asupra recursului, avocatul Vladislav Gribincea, a

solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 256 307,3 lei.

A invocat că Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată,

a achitat avocatului onorariul în mărime de 116 758,64 lei cu titlu de cheltuieli de

servicii juridice pentru întocmirea și depunerea cererii la CtEDO. Această sumă

reprezintă onorariul pentru 23,7 ore lucrate asupra dosarului în perioada

septembrie-octombrie 2014.

La 03 mai 2014, Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere

Limitată, a achitat avocatului onorariul în mărime de 139 584,66 lei cu titlu de

cheltuieli de servicii juridice, pentru serviciile prestate în perioada noiembrie 2014-

12

02 mai 2024. A susținut că, în această perioadă a petrecut asupra dosarului în

cadrul procedurii CtEDO și la nivel național 36,8 ore.

Reieșind din complexitatea cererii, prestarea serviciilor juridice a durat în

decurs de 10 ani, iar avocatul a lucrat asupra cauzei respective 60,5 ore.

Avocatul, Vladislav Gribincea a invocat că, onorariul de 200 euro, pe oră nu

este unul excesiv, un asemenea onorariul Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a încasat în beneficiul avocatului Vladislav Gribincea în cauza Morari vs Moldova.

În circumstanțele date, solicită încasarea sumei de 256 307,3 lei cu titlu de

costuri și cheltuieli.

Completul de judecată reține că, la fila dosarului 101, Vol. IV este anexată

factura fiscală seria WH nr.0537224 din 30 decembrie 2014, care dovedește

achitarea sumei de 116 758,64 lei cu titlu de cheltuieli de servicii juridice conform

contractului nr.16-13HRI, de către Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată, avocatului Vladislav Gribincea.

La fila dosarului 101, Vol. IV este anexată factura fiscală seria

EAO000464712 din 08 mai 2024, care confirmă achitarea sumei de 139 548,66 lei

cu titlu de cheltuieli de servicii juridice conform contractului nr.09-2014 din 12

septembrie 2014, de către Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere

Limitată, avocatului Vladislav Gribincea.

Teoretic, potrivit art. 96 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă partea

în proces, a fost reprezentată de către un avocat, în baza contractului de asistență

juridică, instanța compensează cheltuielile de asistență juridică.

Totodată, în conformitate cu jurisprudența CEDO, partea care a câștigat

procesul nu va putea obține rambursarea acestor cheltuieli, decât în măsura în care

se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

Completul de judecată reține că, suma de 256 307,3 lei cu titlu de costuri și

cheltuieli juridice, solicitată de către avocatul Vladislav Gribincea este una foarte

excesivă.

De reținut că prevederile art.96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dau

instanței dreptul de a cenzura cheltuielile de judecată reprezentând onorariu

avocatului, în situația în care se constată că acestea sunt disproporționat de mari

față de activitatea prestată de avocat urmând a se raporta la onorariile prevăzute în

tabloul onorariilor minimale.

Astfel, prin aplicarea art.96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

nu intervine în contractul de asistență juridică dintre avocat și client, ci doar

apreciază în ce măsură onorariul stabilit de partea care a avut câștig de cauză trebuie

suportat de partea adversă, ținând cont de natura și complexitatea prestației

avocatului.

În acest sens, instanța consideră că, desfășurarea activităților menționate de

avocatul Vladislav Gribincea în tabelul cu privire la darea de seamă a serviciilor

prestate în perioada 23 octombrie - 03 mai 2024, este suficient a fi compensată cu

suma de 40 000 lei, fiind o sumă justificată, pentru compensarea cheltuielilor de

judecată, constând în onorariul avocatului.

În concluzie, instanța apreciază că Biroul Vamal Chișinău va suporta numai o

parte din suma ce reprezintă onorariul avocatului plătit de Întreprinderea Mixtă

„Becor” Societate cu Răspundere Limitată, or, suma de 256 307,3 lei este una

excesivă.

13

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Biroul Vamal Chișinău.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013, adoptată,

în cauza de contencios administrativ depusă de Întreprinderea Mixtă „Becor”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Chișinău,

intervenienți accesorii Brokerul Vamal „Aliner Service” Societate cu Răspundere

Limitată, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, privind contestarea

actelor administrative defavorabile.

Se dispune restituirea în beneficiul Întreprinderii Mixte „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată în condițiile Codului vamal a sumei de 1 896 483,59 lei ceea

ce reprezintă suma încasată ca efect al deciziei Curții Supreme de Justiție din 30

aprilie 2014.

Se încasează din contul Biroului Vamal Centrul în beneficul Întreprinderea

Mixtă „Becor” Societate cu Răspundere Limitată suma de 40 000 (patruzeci mii)

cu titlu de costuri și cheltuieli.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

Ion Malanciuc

14