2r-1111/14 — Restabilirea în funcție

Dosarul nr.2r-1111/14 Prima instanță: Judecătoria Ocnița (jud. Gh. Purici) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevshi)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE 10 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președinte completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Solear Parascovia împotriva încheierii din 25 septembrie 2014 a Curții de Apel Bălți, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Solear Parascovia împotriva SRL „Mihalașanul”, privind anularea ordinului de concediere, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La data de 09 februarie 2010 Solear Parascovia a depus cerere de chemare în judecată către SRL ”Mihalaşanul” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin ordinul nr. 0216 din 27 martie 2000 a fost angajată în funcție de contabil-șef la SRL ”Mihalașanul”. La data de 12 martie 2009 prin ordinul nr. 12 a directorului SRL ”Mihalaşanul”-Ostavciuc Gheorghe a fost eliberată din funcție în baza art. 86 alin. (1) lit. h), p) Codul Muncii, pentru absența fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă și încălcarea gravă de către contabilul-șef chiar și o singură dată a obligațiilor de muncă. Consideră recurenta că ordinul cu privire la concediere este ilegal și pasibil anulării deoarece la data de 27 februarie 2009 nu a lipsit nemotivat de la serviciu dar s- a aflat la seminarul organizat de IFS Ocnița.

În perioada activității de muncă având necesitatea de a pleca la control medical, s-a adresat către directorul agentului economic cu cerere scrisă și după primirea permisiunii lipsea de la serviciu. Susține recurenta că alte cazuri de lipsă de la serviciu sau cazuri de încălcare a obligațiunilor de serviciu nu au avut loc. A solicitat anularea ordinului nr.12 din 12 1 martie 2009 emis de conducătorul SRL ”Mihalaşanul” cu restabilirea la locul de muncă în funcție de contabil-șef. A mai solicitat încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru din data de 12 martie 2009 pînă în ziua emiterii hotărîrii și a prejudiciului moral în sumă de 30000 lei.

Prin hotărîrea din 14 martie 2011 a judecătoriei Ocnița, cererea de chemare în judecată la acțiunea lui Solear Parascovia împotriva SRL „Mihalașanul”, privind anularea ordinului de concediere, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind nefondată. Prin încheierea din 25 septembrie 2014 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea lui Solear Parascovia privind efectuarea repunerii în termen a apelului, cu restituirea apelului ca fiind tardiv. La data de 17 octombrie 2014 – Solear Parascovia a depus recurs împotriva încheierii din 25 septembrie 2014 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil. Susține recurenta că la data emiterii hotărîrii instanței de fond (14.03.20011) erau în vigoare prevederile art. 362 alin. 1 și 4 CPC al RM, unde termenul de declarare a apelului era de 20 zile de la data comunicării hotărîrii motivate dar nu cum a interpretat instanța de apel că Solear Parascovia nu trebuia să aștepte hotărîrea motivată, ci să întreprindă măsuri pentru a obține această hotărîre. Examinând temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea contestată. În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. La caz, hotărîrea instanței de fond a fost pronunțată la data de 14 martie 2011. Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 14 martie 2011, reclamanta Solear Parascovia împreună cu avocatul său – Bandalac Emilia au fost prezenți în ședință (f.d.

97). Raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procesual menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recurenta – Solear Parascovia a depus cererea de apel peste termenul de 30 zile, prevăzut de art. 362 alin (1) CPC, ignorând vădit prevederile acestei norme de drept. Colegiul indică că în conformitate cu prevederile art. 362 CPC termenul de apel se calculează din momentul pronunțării hotărîrii judecătorului și nu din momentul înmânării sau recepționării hotărîrii motivate. În conformitate cu prevederile art. 369 alin. 1 lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului legal, 2 iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La îndeplinirea acestor acțiuni procedurale, respectarea cerințelor cu privire la admisibilitate, constituie un aspect important al dreptului la un proces echitabil și în privința acestor circumstanțe instanța se expune încă în faza primirii cererii de apel prin prisma prevederilor art. 367, art. 369 CPC Republica Moldova. Colegiul menționează că Curtea de Apel Bălți legal și corect a concluzionat că Solear Parascovia avînd calitatea de reclamant, adică cunoscând despre existența litigiului și examinarea lui, urma să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fiind obligată să se intereseze de soarta dosarului. Prin acest fapt neîntemeiat a omis termenul de contestare a hotărîrii judecătorești și lipsesc careva temeiuri plauzibile, justificate faptologic şi legal, pentru a repune în termen cererea de apel.

De asemenea Colegiul constată că hotărîrea instanței de fond a fost pronunțată la data de 14 martie 2011, conform normelor procesuale abrogate. Prin Legea nr. 155 din 05.07.2012, M/O nr. 185/622 din 31.08.2012, în vigoare la data de 01.12.2012 termenul de declarare a apelului este de 30 zile de la data emiterii dispozitivului hotărîrii. Astfel recurenta urma să declare apel împotriva hotărîrii instanței de fond în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 155, adică din data de 01.12.2012. Totodată, la judecarea speței se impun și prevederile Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, mai exact de art. 46 par. 1, prin care R. Moldova și-a asumat angajamentul de a se conforma hotărîrilor definitive ale Curții în litigiile la care sunt părți și a le invoca inclusiv în cazuri similare în vederea evitării unor altor încălcări de același gen.

Admiterea spre examinare a apelului depus de Solear Parascovia peste termen ar duce inevitabil la violarea art. 6 din CEDO. Cu referire la prezentul litigiu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă constatările Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Melnic vs. Moldova (nr.6923/03, hotărârea din 14.11.2006) în care s-a reiterat, că articolul 6 §1 al Convenției obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile lor. Omisiunea instanțelor judecătorești de a motiva refuzul de a accepta o obiecție potrivit căreia acțiunea era tardivă, a constituit o violare a acestei prevederi.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiul invocat de către recurent nu este prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea din 25 septembrie 2014 a Curții de Apel Bălți. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e 3 Se respinge recursul declarat de Solear Parascovia. Se menține încheierea din 25 septembrie 2014 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Solear Parascovia împotriva SRL „Mihalașanul”, privind anularea ordinului de concediere, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Svetlana Novac Judecători: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 4