2rh-360/14 — Radierea înscrisurilor din certificatul de naştere.

prima instanţă: A.Andronic dosarul nr.2rh-360/14 instanţa de apel: L.Popova, M.Moraru, A.Doga instanţa de recurs: S. Novac, T. Vieru, O. Sternioală ÎNCHEIERE 10 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinînd cererea de revizuire depusă de către Erlih Mihail, în cauza civilă la acţiunea înaintată de către Erlih Mihail împotriva lui Viculova Olga şi Oficiul Stare Civile Centru mun.

Chişinău cu privire la radierea menţiunii din certificatul de naştere a copiilor, declararea nulităţii actelor de naştere şi a cererilor privind stabilirea paternităţii, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 02 iulie 2014, prin care recursul declarat de către Erlih Mihail a fost declarat inadmisibil, şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Erlih Mihail şi admis apelul declarat de către Viculova Olga, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 31 ianuarie 2013, fiind emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă La 14 februarie 2012, reclamantul Erlih Mihail a depus acţiune împotriva lui Viculova Olga şi OSC Centru mun.

Chişinău, solicitând radierea din certificatele de naştere a copiilor minori menţiunii la rubrica tată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în luna noiembrie 2010, Viculova Olga l-a înscris pe Erlih Mihail în actele de naştere a copiilor săi minori Viculova Alexandra, a.n.01.03.2006, act de naştere nr.193 din 29.03.2006 şi Viculov Roman, a.n.21.10.2010, act de naştere nr.2091 din 26.11.2010, în rubrica tată. 1 Reclamantul a menţionat că datele privind tatăl copiilor în actele de naştere a copiilor Viculova Alexandra şi Viculov Roman au fost introduse cu încălcarea legii. Reclamantul a invocat nerespectarea de către OSC sect. Centru mun. Chişinău a prevederilor Codului Familiei şi Legii privind actele de stare civilă.

Conform art.47 (5) Codul Familiei, paternitatea copilului născut în afara căsătoriei poate fi recunoscută de către tatăl sau printr-o declaraţie comună a acestuia şi a mamei copilului, depusă la organul de stare civilă. Potrivit art.23 (4) din Legea privind actele de stare civilă nr.100 din 26.04.2001, în cazul naşterii copilului din părinţi necăsătoriţi între ei, dacă lipseşte cererea comună a părinţilor sau hotărârea instanţei judecătoreşti privind stabilirea paternităţii, numele de familie al tatălui se înscrie după numele de familia a mamei, iar prenumele tatălui – la indicaţia mamei sau a persoanei care face declaraţie de naştere. Reclamantul a indicat că în ambele cazuri, în calitate de declarant figurează mama copiilor, iar dânsul nu şi-a exprimat voinţa sa de a fi înscris în actul de naştere a copiilor ca tatăl acestora.

Astfel, actele de naştere a copiilor sunt lovite de nulitate absolută. Reclamantul a solicitat radierea din actele de naştere a copiilor Viculova Alexandra şi Viculov Roman, menţiunea potrivit căreia este înscris ca tatăl acestora. A mai solicitat declaraea nulităţii actului de naştere nr.2091 din 26.11.2010, eliberat pe numele Viculov Roman a.n.21.10.2010 şi actul de naştere nr.193 din 29.03.2006 eliberat pe numele Viculova Alexandra a.n.01.03.2006, cât şi cererile nr.198 şi 1999 din 25.10.2010 privind stabilirea paternităţii. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 31 ianuarie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. A fost obligat OSC sect. Centru mun. Chişinău să radieze din certificatele de naştere ale copiilor minori Viculova Alexandra şi Viculov Roman menţiunea că tatăl copiilor este Erlih Mihail Anatolie.

În rest, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013 a fost respins apelul declarat de Erlih Mihail, admis apelul declarat de Viculova Olga, casată hotărârea primei instanţe din 31 ianuarie 2013 şi dispusă scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a lui Erlih Mihail împotriva Viculova Olga şi OSC Centru mun. Chişinău cu privire la contestarea paternităţii şi declararea nulităţii actelor de stare civilă, în conformitate cu art. 385 alin.(1) lit.e) CPC, pe motivul că cererea a fost depusă şi semnată de o persoană neîmputernicită. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 noiembrie 2013, a fost admis recursul declarat de către Erlih Mihail, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 29.05.2013 cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către Erlih Mihail şi admis apelul declarat de către Viculova Olga, 2 casată integral hotărârea primei instanţe din 31 ianuarie 2013, fiind emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 29 aprilie 2014, Erlih Mihail a declarat recurs în termen legal, prin care a solicitat casarea deciziei instanţei de apel din 05 martie 2014, cu menţinerea în vigoare a hotărârii primei instanţe din 31 ianuarie 2013. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 02 iulie 2014, recursul depus de către Erlih Mihail a fost declarat inadmisibil.

La data de 02 octombrie 2014, Erlih Mihail a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 02 iulie 2014, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii instanţei de recurs şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, cu menţinerea în vigoare a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 31 ianuarie 2013. În motivarea cererilor, revizuentul a indicat drept temei pentru revizuirea formulată art. 449 lit. b) CPC. În acest context a menţionat revizuentul Erlih Mihail că actele de stare civilă din speţă au fost emise în baza unui act nevalabil, ce nu produce efecte juridice, iar la caz le consideră lovite de nulitate absolută. Menţionează revizuientul că asemenea acte nu au fost completate de către el, mai mult, nici nu au fost prezentate OSC sect.

Centru. Astfel consideră revizuientul Erlih Mihail că prin asemenea acţiuni, se constată evident îngrădirea accesului la justiţie, drept conferit prin norma art. 5 alin. (2) CPC RM, nici unei personae nu i se poate refuza apărarea judiciară din motiv de inexistenţă a legislaţiei, de imperfecţiune, coliziune sau obscuritate a legislaţiei în vigoare. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. 3 În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care după emiterea hotărîrii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunţate, este de înţeles că, circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv pînă la pronunţarea hotărîrii, iar revizuientul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărîrii, revizuirea căreia se cere. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cele menţionate de revizuient nu pot constitui temei de revizuire în sensul normei enunţate, dat fiind faptul că, acestea din urmă nu constituie circumstanţe nou-descoperite care au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a pricinii civile. Mai mult decît atît, înscrisurile prezentate nu sînt în măsură să influenţeaze soluţia emisă de instanţa de recurs la data de 02 iulie 2014 şi nici nu pot combate circumstanţele de fapt şi de drept pe care a fost întemeiată ultima.

Unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Sub acest aspect, se va menţiona şi faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susţinerea opiniei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. 4 O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Erlih Mihail ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Erlih Mihail împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 02 iulie 2014, în cauza civilă la acţiunea înaintată de către Erlih Mihail împotriva lui Viculova Olga şi Oficiul Stare Civile Centru mun. Chişinău cu privire la radierea menţiunii din certificatul de naştere a copiilor, declararea nulităţii actelor de naştere şi a cererilor privind stabilirea paternităţii. Încheiere nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Svetlana Novac 5