2ra-1449/14 — Anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren

prima instanţă:I. Pâcaleu dosarul nr.2ra-1449/14 instanţa de apel: I. Grosu. A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 30 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasilenco Anghelina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vasilenco Anghelina către Primăria com.

Natalevca, r-nul Făleşti privind anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Vasilenco Anghelina, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 05 iulie 2013 prin care s-a admis parţial cererea de chemare în judecată privind anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, c o n s t a t ă: La 24 octombrie 2012, reclamanta Vasilenco Anghelina, s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune către Primăria com.

Natalevca, r-nul Făleşti privind anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de proprietate, solicitînd declararea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. cadastral din 9 ianuarie 2003. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că, după decesul tatălui ei, Simac Ivan, a rămas o casă de locuit situată în s. Popovca, r-nul Făleşti şi teren aferent construcţiei capitale cu suprafaţa de 0,030 ha. Prin decizia consiliului local com. Natalevca, s. Popovca, r-nul Făleşti nr.11 din 23 februarie 1993 a fost eliberat un titlu de autentificare a dreptului d teren cu nr. 4347142463 pe numele fratelui reclamantei, Simac Vasile.

De asemenea reclamanta a menţionat că la efectuarea înregistrărilor masive în anul 2003 de către Centrul de privatizare, a fost comisă o greşeală şi anume acest titlu nu trebuia eliberat întrucât după decesul proprietarului casei, moştenitorii nu au primit moştenirea, iar titlu a fost eliberat pe numele lui Simac Vasile Ivanovici, întrucât la acel moment el locuia în această gospodărie. Faptul că titlu menţionat este nelegitim se mai confirmă şi prin copia procesului-verbal nr.11 din 23.02.1993 şi de certificatul temporar privind dreptul de proprietate, folosinţă şi dispoziţie asupra terenului, eliberat la 11.03.1993, înregistrat la nr. 24 în Primăria com. Natalevca, r-nul Făleşti. 1 Astfel potrivit certificatului nr.192 din 07 decembrie 2012, eliberat de Primăria com.

Natalevca, după Simac Vasilii Ivanovici a.n 09 mai 1957, este înregistrat bunul imobil, casa de locuit cu nr. cadastral 4347142253, iar pe numele lui Simac Vasilii, fratele reclamantei, a.n 08 iunie 1956 este înregistrat numai terenul cu suprafaţa de 0,4579, cu nr. 4347142463 Solicită reclamanta Vasilenco Anghelina admiterea integrală a acţiunii în baza motivelor de fapt şi de drept invocate cu declararea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. cadastral 4347142463 din 09 ianuarie 2003, eliberat de către Primăria com. Natalevca, r-nul Făleşti lui Simac Vasilii Ivanovici şi interpelarea de la Primăria com. Natalevca registrele de evidenţă a titlurilor de proprietate pe anul 2003, inclusiv decizia nr.11 din 23.02.1993 privind repartizarea pământului pe numele lui Simac Ivan.

Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti, din 05 iulie 2013, acţiunea înaintată de Vasilenco Anghelina a fost admisă parţial. S-a declarat nul titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 4347142463 din 09 ianuarie 2003, eliberat pe numele lui Simac Vasile, în rest cererea se respinge ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014, a fost respins apelul declarat de Vasilenco Anghelina, s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Făleşti din 05 iulie 2013 prin care s-a admis parţial cererea de chemare în judecată privind anularea titlului de autentificare a dreptului de deţinătorului de teren. La 11 martie 2014, Vasilenco Anghelina a declarat recurs, în termen legal, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Făleşti din 05 iulie 2013 în partea ce ţine de respingerea înregistrării la Primăria com.

Natalevca în registrele de evidenţă a titlurilor de proprietate pe anul 2003, inclusiv decizia nr.11 din 23.02.1993 privind repartizarea pământului pe numele lui Simac Ivan. În motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău, considerând că Curtea de Apel a aplicat eronat normele de drept material, iar circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. Recurentul indică că concluzia instanței de judecată contravine prevederilor art. 499, alin (1) CC al RM care stipulează că, drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobândi atît între părţi, cît şi faţă de terţi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinţă dintre părţi.

Respectiv succesiunea lăsată de către Simac Ivan va putea fi acceptată numai după înregistrarea în registrul bunurilor imobile. În cazul de faţă, constatarea faptului acceptării succesiunii poate avea loc numai în baza hotărârii instanţei de judecată, cu obligarea organului competent, înregistrării în registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra lotului de teren aferent pe numele lui Simac Ivan. De asemenea recurenta Vasilenco Anghelina indică că instanţa de apel nu s- a expus privitor la cheltuielile de judecată suportate de către aceasta, respectiv urmau a fi aplicate prevederile art. 94, alin (1), CPC al RM, astfel, dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului - proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de recurenta Vasilenco Anghelina este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu dispoziţia art.432 alin.(1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat. Argumentele invocate de recurenta Vasilenco Anghelina în cererea de recurs că hotărârea judecătorească este ilegală, poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Dezacordul cu decizia instanţei de apel prin relatarea situaţiei în viziunea recurentului, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestei hotărâri, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către recurenta Vasilenco Anghelina, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit.a), art.440 alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 d i s p u n e: Recursul declarat de către Vasilenco Anghelina, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 4