2ra-3407/14 — Repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: N. Simciuc dosarul nr.2ra-3407/14 instanţa de apel: N. Cernat A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 04 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiţiei în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dan Popuşoi împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014 c o n s t a t ă La data de 11 octombrie 2013, Dan Popuşoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

În motivarea acţiunii a menţionat că, la 11.07.2009, aproximativ la orele 02:30, 1 aflându-se la volanul automobilului de model „Audi A6” cu numărul de înmatriculare CM AE 893, a fost stopat de către inspectorii Secţiei Poliţiei Rutiere al Comisariatului General de Poliţie, mun. Chişinău pentru verificarea actelor. Fiind suspectat că se află în stare de ebrietate alcoolică a fost supus testării alcooscopice şi fară să-i fie adus la cunoştinţă rezultatul testului, a fost impus să semneze un act, însă a refuzat din motivul că nu i se prezentase actul ce urma să-l semneze şi nu i-a fost permis să-l citească. După efectuarea expertizei medicale a fost adus la sediul Secţiei Poliţiei Rutiere, unde a fost reţinut ilegal mai mult de trei ore, ulterior din proprie iniţiativă s-a deplasat la Spitalul de Urgenţă Republican unde a solicitat efectuarea examenului medical pentru stabilirea stării de ebrietate, rezultatul fiind negativ.

La 11.07.2009 a depus plîngere împotriva acţiunilor colaboratorilor de poliţie la Şeful Secţiei Poliţie Rutieră din cadrul Comisariatuluiui General de Poliţie mun. Chişinău, însă nu a primit nici un răspuns. La data de 27.07.2009 a depus plîngere împotriva acţiunilor ilegale ale colaboratorilor de poliţie care au admis ilegalităţi în privinţa sa la Procuratura mun. Chişinău. La 09.10.2009 din partea Procuraturii mun. Chişinău a primit refuz în pornirea urmăririi penale în privinţa colaboratorilor de poliţie nominalizaţi. Ca răspuns la plângerile sale, a fost emisă o ordonanţa de începere a urmării penale în privinţa sa pentru faptul că a refuzat testarea alcooloscopică, fiind aleasă în privinţa sa măsura preventivă - angajamentul în scris de a nu părăsi localitatea.

Prin urmare, cauza penală intentată asupra sa, a fost transmisă spre examinare în judecătoria sec. Râşcani mun. Chişinău, unde, necătînd la faptul că a pledat nevinovat, prezentînd probe incontestabile în aceste sens şi că de fapt nu a refuzat să treacă testul de alcoolemie, dar a refuzat să semneze un document necunoscut, nefiind în stare de ebrietate alcoolică, prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02.11.2011 a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 264/1 alin. (3) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Tot prin sentinţa nominalizată s-a dispus că, până la intrarea sentinţei în vigoare a-i menţine şi măsura preventivă - angajamentul în scris de a nu părăsi localitatea, după care a fost anulată. Nefiind de acord cu sentinţa Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 02.11.2011, a atacat-o cu apel la Curtea de Apel mun. Chişinău. La 23.05.2012 Curtea de Apel Chişinău a pronunţat o decizie de achitare în privinţa sa, fiind constatat că urmărirea penală a fost începută în lipsa probelor, nu exista temei de reţinere, de aplicare a măsurii de constrângere, de a fi bănuit, învinuit şi condamnat pentru comiterea acţiunilor ilegale pe care nu le-a săvârşit, iar colaboratorii de poliţie care au exercitat urmărirea penală, precum şi procurorul care a condus urmărirea penală şi-au depăşit atribuţiile de serviciu, încălcând legea şi cauzându-i un prejudiciu moral imens.

Prejudiciul a fost cauzat în urma: reţinerii ilegale; aplicării ilegale a 2 angajamentului în scris de a nu părăsi localitatea; tragerii ilegale la răspundere penală; condamnării ilegale prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02.11.2011, tergiversarea examinării cauzei în termen rezonabil. Susţine că, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează a fi luate în considerare următoarele criterii ca: rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea şi reţinerea acestuia, de care a luat cunoştinţă şi instituţia de învăţământ unde-şi facea studiile; fiind obligat să nu părăsească locul de trai n-a avut posibilitate să se deplaseze peste hotarele ţării pentru a petrece practica şi să plece la odihnă; n-a avut posibilitate de a pleca la lucru prin intermediul „Work&Travel” în SUA şi a obţine venit pentru achitarea studiilor.

Tragerea ilegală la răspundere penală i- a cauzat suferinţe psihice atât lui, cât şi rudelor apropriate. Toate acestea i-au cauzat profunde suferinţe sufleteşti, fiind ştirbită imaginea de om onest, cinstit şi inteligent, i- au afectat grav demnitatea şi reputaţia umană, i-au produs sentimente de neîncredere în justiţie. Solicită repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 500000,00 mii lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 februarie 2014 s-a admis parţial acţiunea, s-a incasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Popuşoi Dan a prejudiciului material cauzat în sumă de 2000,00 lei, în rest cerinţa cu privire la repararea prejduiciului moral s-a respins.

În motivarea soluţiei instanţa de judecată a reliefat că, cuantumul prejudiciului moral solicitat de Popuşoi Dan este exagerat care nu este justificat prin probe pertinente şi concludente. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014 s-a respins cererea de apel depusă de Ministerul Justiţiei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 februarie 2014. La data de 22 septembrie 2014 Ministerul Justiţiei a declarat recurs solicitînd, admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 februarie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii sau modificarea hotărîrii primei instanţe şi instanţei de apel în sensul diminuării cuntumului prejudiciului moral.

În motivarea recursului a invocat că, raportînd normele de drept la circumstanţele pricinii s-a constatat că instanţa de apel verificînd legalitatea şi temeinica hotărîrii primei instanţe eronat a interpretat dreptul material care reglementează aprecierea prejudiciului moral. În cadrul examinării cauzei civile de către instanţele de judecată nu a fost efectuată o analiză minuţioasă a tuturor circumstanţelor de fapt şi de drept or, la stabilirea mărimii despăgubirii au fost ignorate principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Consideră că, remedierea situaţiei unei persoane poate avea loc şi fără incsarea compensaţiilor băneşti or, odată ce persoana a fost achitată aceasta prin sine constituie o remediere echitabilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 3 consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs nu sunt pasibile de a fi reţinute luînd în considerare că, acestea se referă la circumstanţele de fapt ale pricinii care au fost obiect de examinare în instanţele inferioare iar determinarea cuantumului prejudiciului 4 moral a avut loc în strictă concordanţă cu legislaţia internă pertinentă şi conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Justiţiei ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Ministerul Justiţiei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5