3r-211/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I. Ţurcan 3r-211/14 instanţa de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru DECIZIE 03 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a ÎI „Igor Volcov” împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014, prin care a fost respinsă cererea cu privire la repunerea apelului în termen şi restituită cererea de apel depusă de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA ca fiind depusă în afara termenului legal constată: La 02 mai 2013 ÎI „Igor Volcov a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că, la data de 29 aprilie 2013 de către reprezentanţii pîrîtului a fost efectuat un control la ÎI „Igor Volcov” şi întocmit actul nr. A 19605 la aceeaşi dată. Consideră ilegal actul dat, deoarece în acesta a fost indicat că consumatorul din mun. Chişinău str. M. Spătaru 23/2 este ÎI „Igor Volcov”, căruia la momentul controlului i-a fost depistat conectare neautorizată, prin evitarea echipamentului de măsurare. Or, acesta nu are încheiat cu pîrîtul vreun contract de furnizare a energiei electrice, astfel încît faptele imputabile acestuia au un caracter pur declarativ, fără a fi susţinute de careva probe. La momentul demontării cablului presupus a fi utilizat pentru consumul fraudulos, nu a fost depistată o stingere a energiei electrice.

Respectiv, faptul dat confirmă că acesta nu face parte din schema reţelelor energiei electrice a clădirii. Nu au fost stabilite şi punctele finale de consum a energiei electrice de la cabul demontat. A mai menţionat că, întreprinderea închiriază încăperea de la Igor Volcov, iar pe lîngă acesta închiriază spaţii şi alte firme. Controlul a fost efectuat în lipsa proprietarului încăperii Igor Volcov, cu care a şi fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr. 4020400363 din 27 martie 2012 (NLC 2249535), care la momentul efectuării controlului se afla peste hotarele ţării. Cere reclamantul anularea actului nr. A 19605 din 29 aprilie 2013. Ulterior, reclamantul a depus o cerere suplimentară, în motivarea căreia a indicat că pîrîtul la 14 mai 2013 a înaintat spre plată lui Volcov Igor factura de plată pentru energia electrică RH343390 în sumă de 69689,45 lei.

Cere reclamantul anularea facturii date. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 octombrie 2013, a fost admisă acţiunea şi au fost anulate actul nr. A19605 din 29 aprilie 2013 şi factura de plată pentru energia electrică RH343390 din 14 mai 2013 în sumă de 69689,45 lei. La 21 februarie 2014 ÎCS „RED Union Fenosa” SA a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, prin care a solicitat şi repunerea în termen a acestuia. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014, a fost respinsă cererea de repunere în termen şi restituit ÎCS „RED Union Fenosa” SA cererea de apel ca depusă în afara termenului legal. La 17 septembrie 2014 ÎCS „RED Union Fenosa” SA a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii recurate şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, pe care o consideră ilegală. Astfel, pricina în prima instanță a fost examinată în lipsa acestuia, or recurentul primind unica citație pentru data de 03 octombrie 2013, orele 12.10, careva alte înscrisuri, cererea de chemare în judecată, recurentul nu le-a primit. Susține că citația pentru data de 03 octombrie 2013 nu poate fi considerată ca citație în sensul art. 102 CPC și nu corespunde rigorilor art. 103 CPC.

Astfel, aceasta nu conține date cu privire la pricina pentru care se face citarea, calitatea în care este citată persoana, propunerea de a prezenta probe, somația despre consecințele neprezentării unor astfel de probe și ale neprezentării în instanță, despre obligativitatea de a comunica instanței motivele neprezentării, precum și despre obligativitatea persoanei care a primit citația sau înștiințarea în locul destinatarului absent de a o înmîna acestuia de îndată ce va fi posibil, copiile de pe documentele depuse în judecată. Respectiv, recurentul recepționînd înscrisul pentru data de 03 octombrie 2013, a avut toate temeiurile de a nu-l considera citare în ședința de judecată în care se va examina fondul cauzei, ci doar convocarea părților pentru ședința pregătitoare.

La fel, instanța nu a expediat întreprinderii copia dispozitivului hotărîrii în termen de 5 zile de la data adoptării acesteia. Or, în circumstanțele date, recurentul consideră că a omis întemeiat termenul de declarare a apelului. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum rezultă din materialele cauzei, prin încheierea din 03 septembrie 2014, Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii de repunere în termen a apelului, restituindu-i apelantului ÎCS „RED Union Fenosa” SA cererea de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal. La adoptarea acestei soluţii, instanţa de apel şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Instanţa de recurs reţine că concluzia instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA în afara termenului legal şi refuzul repunerii în termen a apelului sunt justificate. În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 111 al. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chişinău, prin care a fost admisă acţiunea ÎI „Igor Volcov” împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA cu privire la contestarea actului administrativ, a fost emis şi pronunţat la 03 octombrie 2013. Prin urmare, termenul de declarare a apelului şi-a început curgerea de la 04 octombrie 2013, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărîrii contestate şi a expirat la 04 noiembrie 2013, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului. În conformitate cu art. 113 al. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa judecătorească (judecător). Contrar normelor procedurale enunţate, ÎCS „RED Union Fenosa” SA a depus cererea de apel împotriva acestei hotărâri numai la 21 februarie 2014, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Este de remarcat că instanţa de apel, prin prisma dispoziţiilor art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă, corect a respins cererea cu privire la repunerea apelului în termen. Or, ÎCS „RED Union Fenosa” SA odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanţe nu a făcut, prin probe incontestabile, dovada imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, or afirmarea recurentului precum că înștiințarea pentru data de 03 octombrie 2013 nu constituie prin sine o citație în sensul art. 102-103 CPC, nu poate fi reţinut de către instanţa de recurs ca temei justificativ de repunere în termen a apelului, în cazul în care art. 362 alin. (1) CPC prevede expres că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii.

Or, din conținutul citației de la f.d. 15 rezultă că ÎCS „RED Union Fenosa” SA a fost înștiințat legal pentru ședința de judecată numită pentru data de 03 octombrie 2014, iar conform avizului de recepție de la f.d. 16 reiese că citația a fost recepționată de societate la 27 septembrie 2013. Cu toate acestea, reprezentantul pîrîtului nu s-a prezentat la data stabilită în ședință de judecată și nici nu a solicitat amînarea pricinii pentru o altă dată, în legătură cu ce instanța a dispus examinarea pricinii în lipsa acestuia.

Astfel, având cunoştinţă despre existenţa hotărârii contestate, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuţi de lege, fapt, însă, ignorat de aceasta, ce a generat omiterea neîntemeiată a termenului prescris la depunere a apelului.

Totodată, instanţa de recurs reţine că o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice. Prin urmare, instanţa de recurs consideră ca fundamentată soluţia instanţei de apel cu privire la respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 septembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a ÎI „Igor Volcov” împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat