2r-1068/14 — Revendicarea cotei patrimoniului succesoral în echivalentul bănesc

prima instanţă: S. Gubenco nr. 2r-1068/14 instanţa de apel: A. Curdov, E. Dimina, A. Şpac DECIZIE 03 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Sarî Nicolai, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sarî Nicolai împotriva Gospodăriei Ţărăneşti „Umut” cu privire la revendicarea cotei patrimoniului succesoral în echivalentul bănesc, împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 07 octombrie 2014 prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Sarî Nicolai, constată: La 08 noiembrie 2013, Sarî Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Gospodăriei Ţărăneşti „Umut” cu privire la revendicarea cotei patrimoniului succesoral în echivalentul bănesc.

În motivarea acţiunii a indicat că părinţii săi Sarî Gheorghii şi Sarî Matriona, cît şi fratele său Sarî Ivan au activat în sovhozul „Pravda” din satul Beşalma. Susţine că urmare a restructurării sovhozului menţionat în 2000, părinţii împreună cu fratele său au trecut în Gospodăria Ţărănească „Umut” din satul Beşalma, liderul căreia a fost Diulgher Gheorghii. Menţionează că în rezultatul trecerii în gospodăria menţionată părinţilor i-a fost atribuit în proprietate o cotă de teren şi cota succesorală, care a fost stabilită în echivalentul bănesc pe cîteva poziţii, ce se confirmă prin extrasul. Afirmă că cota succesorală a lui Sarî Gheorghi constituie 7999 lei, a Matrionei Sarî – 7773 lei şi a lui Sarî Ivan – 10798 lei, iar în total suma de 26570 lei.

Invocă că suma respectivă era convenţională, fiind inclusă în valoarea bunurilor mobile şi imobile, care au fost preluate de pîrît şi de care ultimul s-a folosit în activitatea sa economică. Relevă că la moment obiectele mobile şi imobile nu există în realitate. Mai indică reclamantul că masa succesorală rămasă după decesul părinţilor săi, a fost acceptată de către fratele său Sarî Ivan, care a decedat la 16 iulie 2012 şi după decesul acestuia, patrimoniul succesoral rămas atît în urma decesului a părinţilor său, cît şi în urma decesului fratelui său, conform certificatului de moştenitor legal din 17 ianuarie 2013, a fost acceptată de el însuşi.

Insistă că pîrtul s-a folosit un timp îndelungat de cota sa succesorală, fără a achita careva plăţi pentru arenda acesteia, însă luînd în consideraţie că este imposibilă revendicarea în antură a cotei sale succesorale, consideră că ceasta urmează a-i fi compensată în echivalentul bănesc egală cu suma de 26570 lei, care constituie cota patrimoniului succesoral a părinţilor săi. Solicită obligarea Gospodăriei Ţărăneşti „Umut” să-i distingă cota sa succesorală în echivalentul bănesc în mărime de 26570 lei, cît şi încasarea cheltuielior de judecată pentru achitarea taxei de stat în mărime de 797, 10 lei şi altor plăţi care vor fi suportate la examinarea şi executarea prezentei cauze. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 11 aprilie 2014, acţiune a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 05 mai 2014 Sarî Nicolai a declarat apel nemotivat împotriva acesteia, invocînd caracterul neîntemeiat al hotărîrii, care necesită a fi casată. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 05 iunie 2014, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către Sarî Nicolai şi comunicat apelantului despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 597,82 pentru depunerea cererii de apel şi a apelului motivată, fiindu-i stabilit un termen de 15 zile din momentul primirii copiei prezentei încheieri. La fel a fost explicat apelantului că dacă nu va lichida neajunsurile stabilite în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele va fi restituită.

La 16 iunie 2014, Sarî Nicolai a prezentat ordin de încasarea a numerarului nr. 78733317, care confirmă achitarea taxei de stat pentru depunerea cererii de apel în mărime de 597,82. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 07 octombrie 2014 a fost restituită cererea de apel depusă de către Sarî Nicolai, motiv că apelantul nu a înlăturat integral neajunsurile stabilite prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 05 iunie 2014. Totodată, s-a dispus restituirea taxei de stat achitate de Sarî Nicolai la depunerea cererii de aple în baza ordinului de plată nr. 78733317 din 16 iunie 2014, în mărime de 597,82 lei, prin intermediul Trezoreriei de Stat. La 20 octombrie 2014, Sarî Nicolai a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii contestate şi remiterea cauzei la judecarea apelului în fond în instanţa de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată şi care necesită a fi casată. Susţine că întru executarea indicaţiilor din încheierea instanţei de apel din 05 iunie 2014, a achitat taxa de stat pentru depunerea cererii de apel, iar cît priveşte motivele cererii de apel, afirmă că în cererea de apel preventivă a invocat asupra caracterului neîntemeiat şi ilegal al hotărîrii primei instanţe, iar motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, intenţiona să le prezinte instanţei de apel în ziua stabilită pentru examinarea cererii de apel.

Însă din motivul înrăutăţirii stării de sănătate, era în imposibilitate de a se prezenta în şedinţa de judecată, fapt pe care î-l confirmă cu certificatul medical, totodată, fiind în imposibilitate să comunice instanţe despre starea sa de sănătate, motiv din care consideră că încheierea contestată urmează a fi casată, iar cauza restituită în instanţa de apel, pentru judecarea apelului în fond. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele cauzei rezultă că copia încheierii contestate cu recurs a fost expediată în adresa părţilor la 08 octombrie 2014 şi recepţionată de recurentul Sarî Nicolai la 13 octombrie 2014, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f.d.

71). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 20 octombrie 2014, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). După cum denotă actele cauzei, la 05 mai 2014 Sarî Nicolai a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat din 11 aprilie 2014, cu menţiunea că apelul suplimentar, cu indicarea temeiurilor de fapt şi de drept, va fi depus după recepţionarea hotărârii redactate a primei instanţe. La fel, se constată că Sarî Nicolai la depunerea cererii de apel nu a achitat taxa de stat, în conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, care direct indică că cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii.

Ca urmare, prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 05 iuie 2014 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către Sarî Nicolai, fost comunicat apelantului despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 597,82 lei, cât şi a apelului motivat, acordându-i pentru aceasta un termen rezonabil de 15 zile, din momentul recepţionării încheierii respective. Totodată, apelantul a fost preîntâmpinat despre posibilitatea restituirii cererii de apel în cazul neîndeplinirii indicaţiilor instanţei de apel.

Aici se va remarca că copia încheierii menţionate a fost recepţionată de către Sarî Nicolai la 11 iunie 2014, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 62). Este incontestabil şi faptul că la 16 iunie 2014, Sarî Nicolai a prezentat instanţei de apel dovada de achitare a taxei de stat pentru depunerea apelului, însă fără prezentarea şi apelului motiva (f. d. 163). Cert este şi faptul că prin citaţia expediată în adresa recurentului Sarî Nicolai şi recepţionată de acesta la 16 august 2014, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f.d. 66), ultimul a fost înştiinţat despre data şedinţei din 07 octombrie 2014, ora 10.00 şi despre faptul că la şedinţa respectivă se va examina chestiunea cu privirea la restituirea cererii de apel (f.d.

64). Cu toate acestea, Sarî Nicolai nu a lichidat neajunsul cererii de apel in termenul indicat în încheierea din 05 iunie 2014, neprezentînd cererea de apel motivată în termen de 15 zile din momentul recepţionării încheierii, într-o altă ordine de idei, aceasta nefiind prezentată nici pînă la data şedinţei stabilite din 07 octombrie 2014, respectiv, prin încheierea din 07 octombrie 2014,Curtea de Apel Comrat, având la bază prevederile art. 369 alin. (1) CPC, a restituit fără examinare cererea de apel depusă de către Sarî Nicolai. În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs reţine prevederile art. 368 alin. (1) CPC, care indică că dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Iar dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC prevede că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). În interpretarea corectă a prevederilor legale enunţate se evidenţiază că apelantului i se acordă un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, iar în cazul neîndeplinirii în termen a indicaţiilor menţionate în încheiere, survine sancţiunea pentru neîndeplinirea în termen a actului de procedură, la caz, restituirea cererii de apel. Or, în conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege sau stabilit de instanţa judecătorească (judecător).

De altfel, participanţii la proces sunt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procesuale şi sunt în drept de a-şi exercita toate drepturile lor procedurale acordate de legislaţia procedurală civilă. În această ordine de idei se constată temeinicia încheierii Curţii de Apel Comrat din 07 octombrie 2014 prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Sarî Nicolai, ca urmare a neglijării indicaţiilor instanţei de apel ce au generat omiterea termenului de procedură, fapt ce atrage consecinţele dispoziţiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC.

Instanţa de recurs apreciată critic afirmaţia recurentului precum că nu a avut posibilitatea de a executa indicaţiile încheierii din 05 iunie 2014, din motivul agravării stării de sănătate, deoarece în acest sens nu a fost prezentată nici o probă care ar dovedi înrăutăţirea stării de sănătate a lui Sarî Nicolai, în perioada acordată pentru depunerea cereri de apel motivată, respectiv, susţinerea dată, având un caracter declarativ. În acest context, instanţa de recurs consideră necesar de menţionat şi faptul că Sarî Nicolai, fiind conştient că a depus încă la 05 mai 2014, doar cererea de apel nemotivată, avea obligaţia de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a îndeplini cerinţele legale, fapt, însă, ignorat de aceasta.

Or, însuşi Sarî Nicolai în cererea de apel nemotivată indică la faptul că în partea ce ţine de motivarea cererii de apel, se va expune la momentul primirii hotărârii motivate. Iar, conform avizului de recepţie, se constată că copia hotărârii motivate a Judecătoriei Comrat din 11 aprilie 2014 a fost recepţionată de către Sarî Nicolai la 27 mai 2014( f.d. 56). În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluţia instanţei de apel cu privire la restituirea cererii de apel, deoarece în termenul stabilit apelantul Evgheni Vasilenco nu a prezentat cererea de apel motivată şi dovada de plată a taxei de stat, fapt ce atrage consecinţele dispoziţiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC.

Sub acest aspect, sunt lipsite de sens şi alte critice aduse în susţinerea cererii de recurs, or cele constatate indică direct la abuzul lui Sară Nicolai în drepturile sale procedurale şi eschivarea de la îndeplinirii actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural. Faţă de cele ce preced şi având în vedere că criticile formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Sarî Nicolai.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Comrat din 07 octombrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sarî Nicolai împotriva Gospodăriei Ţărăneşti „Umut” cu privire la revendicarea cotei patrimoniului succesoral în echivalentul bănesc. Decizia este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva