- Dosarul nr.
- 2rhc-102/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 3 decembrie 2014
- Părțile
- SRL Transfer-Impex vs SRL Agroterra-Impex
- Pe scurt
- Dispoziţiile judecătoreşti care pot fi supuse revizuirii
2rhc-102/14 — Încasarea sumei, penalităţii şi a dobînzii de întîrziere
prima instanţă:N. Chiseliova dosarul nr. 2rhc-102/14 instanţa de apel: N. Craiu, A. Minciuna, L. Bulgac instanţa de recurs: N. Clima, I. Druță, T. Chișca-Doneva ÎNCHEIERE 03 decembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Societatea Comercială „Agroterra-Impex” Societatea cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspunderea Limitată „Transfer-Impex” împotriva Societății Comerciale „Agroterra-Impex” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei, penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 16 iulie 2014, prin care a fost respins recursul declarat de către Societatea Comercială „Agroterra-Impex” Societatea cu Răspundere Limitată și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2014, prin care cererea de revizuire depusă de către Societatea Comercială „Agroterra- Impex” Societatea cu Răspundere Limitată și Wavian Trading LTD ca inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 03 iunie 2011, SRL „Transfer-Impex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Agroterra-Impex” SRL cu privire la încasarea sumei, penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, a invocat că conform contractelor de prestare a serviciilor de transport şi expediție pe cale feroviară nr.01/08 din 03 ianuarie 2008 şi nr. 29/10 din 18 octombrie 2010, societatea şi-a asumat obligația de a presta servicii de transport şi expediție pe cale feroviară, precum şi alte servicii care însoțesc expedierea, iar SC „Agroterra-Impex” SRL s-a obligat să beneficieze de serviciile în cauză, achitând suma serviciilor de care a beneficiat, fiind semnate în acest sens, facturile fiscale seria nr. RU2023187 din 31 mai 2009 și RU 2023192 din 22 iunie 2009. Susţine că la 01 ianuarie 2010, datoria pârâtului a constituit 259 021,13 lei, iar la de 21 octombrie 2010, ultima a stins parțial suma datorată, achitând în beneficiul societății suma de 70 000 lei.
Prin urmare, datoria neachitată de către beneficiar, în detrimentul obligațiilor asumate constituie 189 021,13 lei. Menţionează că conform p.5.5 a Contractului de prestare a serviciilor de transport și expediție prin comunicație feroviară nr. 01/08 din 03 ianuarie 2008, în cazul întârzierii plății, partea culpabilă achită penalitate în mărime de 0,2 % din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere, considerînd că pe lângă datoria de bază, pîrîtul, urmează să-i achite şi o penalitate în mărime de 64645,22 lei. Invocă că la 11 aprilie 2011, SRL „Transfer-Impex” a expediat în adresa SC „Agroterra-Impex” pretenția nr. 198, solicitând achitarea sumei restante în termen de 7 zile lucrătoare, însă pretenția menționata a rămas neexecutată.
Solicită încasarea din contul SC „Agroterra-Impex” SRL în beneficiul SRL „Transfer-Impex” a datoriei în mărime de 189 021,13 lei, penalității în mărime de 64645,22 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 18487,82 lei, cheltuielilor pentru asistența juridică în sumă de 4000 lei și a taxei de stat în mărime de 8164,62 lei. În cadrul dezbaterilor judiciare reclamantul și-a concretizat cerințele înaintate, solicitând încasarea de la SC „Agroterra-Impex” SRL în beneficiul său datoria în mărime de 59021,13 lei, penalitatea în mărime de 64645,22 lei, dobânda de întârziere în mărime de 18 487,82 lei și cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 09 februarie 2012, acțiunea a fost admisă şi încasat de la SC „Agroterra-Impex” SRL în beneficiul SRL „Transfer-Impex” datoria în mărime de 59021,13 lei, penalitatea în mărime de 64645 lei dobînda de întîrziere în mărime de 18487,82 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 12662,22 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2012, a fost admis apelul declarat de către SC „Agroterra-Impex” SRL, casată hotărârea primei instanțe și restituită pricina spre rejudecare în prima instanță. Prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 19 august 2013, acțiunea a fost admisă şi încasat de la SC „Agroterra-Impex” SRL în beneficiul SRL „Transfer-Impex” datoria în mărime de 59021,13 lei, penalitatea în mărime de 64645,22 lei, dobânda de întârziere în mărime de 18487,82 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 13362,62 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de către SRL „Transfer-Impex” și menținută hotărîrea primei instanțe.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2014, cererea de revizuire depusă de către SC „Agroterra-Impex” SRL și Wavian Trading LTD a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 iulie 2014, a fost respins recursul declarat de către SC „Agroterra-Impex” SRL şi menținută încheierea instanței de apel. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 septembrie 2014, recursul declarat de către SC „Agroterra-Impex” SRL împotriva deciziei instanței de apel a fost considerat inadmisibil. La 03 octombrie 2014, SC „Agroterra-Impex” SRL a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs din 16 iulie 2014, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs cu emiterea unei încheieri de admiterea cererii de revizuire şi casarea deciziei supuse revizuirii..
Drept temei a cererii de revizuire, SC „Agroterra-Impex” SRL a invocat prevederile art. 449 lit. b), c) CPC și anume faptul cunoașterii unor fapte noi esențiale ale pricinii care nu au fost cunoscute în timpul examinării cauzei în fond precum și faptul că instanța a emis o decizie cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Menționează că conform contractelor de prestare a serviciilor de transport şi expediţie prin comunicaţie feroviară nr. 01/08 din 03 ianuarie 2008 şi nr. 29/10 din 18 octombrie 2010, „Transfer Impex” SRL şi-a asumat obligaţia de a presta servicii de transport şi expediţie a transporturilor feroviare precum şi alte servicii care însoţesc expedierea, iar SC „Agroterra-Impex” SRL s-a obligat să beneficieze de serviciile în cauză, achitând suma serviciilor de care a beneficiat.
Pe lângă contractele de prestare a serviciilor de transport şi expediţie prin comunicaţie feroviară semnate între părți prestarea serviciilor se dovedeşte prin facturile fiscale seria RU nr. 2023187 din 31 mai 2009 şi RU 2023192 din 22 iunie 2009. În executarea contractului nr. 01/08 din 03 ianuarie 2008, „Transfer Impex” SRL a fost comise multe încălcării, una dintre care este livrarea mărfii în portul Reni cu depăşirea termenului, în legătură cu faptul că întreprinderea Transfer Impex SRL nu a asigurat venirea mărfii. Astfel, timp îndelungat marfa a fost stocată în port iar cheltuielile pentru stocare în sumă de 17 879,30 dolari USD, i-au fost înaintate SC „Agroterra-Impex” SRL suma care a fost achitată.
Susține că din motivul că vagoanele au fost redirecţionate greşit de executant marfa a ajuns în portul Reni abia pe data de 20 decembrie 2008, iar din acest motiv cumpărătorul Wavian Trading LTD a refuzat să primească marfa, deoarece toate termenele de livrare au fost depăşite. În conformitate cu art. 1 Primul protocol adiţional la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului Orice persoana fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţii prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. În această ordine de idei, susţine că a intervenit faţă de instanţa de judecată solicitînd explicarea divergenţelor de calcul, însă cererea dată a rămas fără răspuns şi satisfacţie (încălcând astfel dreptul la un proces echitabil art. 6 CEDO şi art. 203 CPC RM).
Consideră că instanța de judecată nu a luat în consideraţie cererea dată şi nici nu a motivat dezacordul la primirea cererii. Afirmă că instanţele judecătoreşti naţionale sînt obligate să-şi motiveze deciziile iar toate întrebările care sînt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în încheiere, or, în cazul în care instanţa de fond se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat o întrebare posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art.6 par.l din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. În conformitate cu cererea depusă a fost solicitată şi suspendarea procesului până când instanţa din străinătate nu se va expune pe speţa dată.
Insistă că întreprinderea Wavian Trading LTD a avut de suferit în urma acțiunilor ARL „Transfer Impex”, care nu a dirijat corect vagoanele de marfă şi a preluat cu întîrziere marfa din Port. La fel invocă că instanţa de judecată a dispus încasarea din contul pârâtului a sumelor, care nu au fost incluse în cererea de chemare în judecată, or, în acest caz consideră că trebuia să fie incluse în dezbaterile judiciare separarea pretenţiilor conform art. 188 CPC ceia ce nu a fost realizat. Drept urmare consideră că instanţa de recurs nu a constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, au fost încălcate norma materială şi procedurală, iar concluziile instanţei expuse în decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii hotărârile, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile prezentului capitol. În conformitate cu art. 448 alin. (1) CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluţionează de instanţa care s-a pronunţat asupra fondului. În sensul normelor enunţate este de înţeles că pot fi supuse revizuirii hotărârile judecătoreşti prin care instanţa s-a expus asupra fondului cauzei.
La caz, se constată că cererea de revizuire este depusă de către SC „Agrotera- Impex” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 16 iulie 2014, prin care a fost respins recursul declarat de SC „Agroterra-Impex” SRL şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2014, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către SC „Agroterra-Impex”.
Astfel, este cert că prin decizia din 16 iulie 2014, Curtea Supremă de Justiţie nu s- a expus asupra fondului cauzei, dar a respins recursul declarat de către SC „Agroterra- Impex” SRL şi a menţinut încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2014, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SC „Agroterra- Impex” SRL împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 mai 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către SC „Agroterra-Impex” SRL şi menţinută încheierea protocolară a Judecătoriei Basarabeasca din 16 decembrie 2011, prin care a fost respinsă cererea privind suspendarea procesului. Prin urmare, decizia revizuirea cărei se solicită, nu constituie dispoziţie judecătorească care poate fi supusă revizuirii, în sensul art. 446 CPC, deoarece nu se referă la fondul cauzei.
Distinct de cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Societatea Comercială „Agroterra-Impex” Societatea cu Răspundere Limitată, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 16 iulie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspunderea Limitată „Transfer-Impex” împotriva Societății Comerciale „Agroterra-Impex” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei, penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Tamara Chişca-Doneva