2ra-3488/14 — Încasarea compensaţiei pentru averea confiscată

prima instanţă: N. Chirtoagă dosarul nr. 2ra-3488/14 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 03 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Consiliul raional Briceni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moroşanu Mihail Victor şi Moroşanu Serafima împotriva Consiliului raional Briceni cu privire la încasarea compensaţiei pentru averea nelegitim confiscată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 08 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul raional Briceni şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Briceni din 16 octombrie 2013, c o n s t a t ă La 17 mai 2013 Moroşanu Mihail şi Moroşanu Serafima au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Briceni cu privire la încasarea compensaţiei pentru averea nelegitim confiscată.

În motivarea acţiunii reclamanţii au invocat faptul că prin decizia consiliului raional Briceni din 26 martie 1949 gospodăria părinţilor lor a fost inclusă în lista gospodăriilor de chiaburi. Iar la 12 aprilie 1949 tatăl lor - Moroşanu Victor, a fost arestat, iar 16 iulie 1949 - condamnat la 7 ani închisoare, iar mama lor - Moroşanu Tatiana, împreună cu 4 copii şi mama acesteia Moroşanu Olga, au fost deportaţi în Siberia, reg. Curgan r. Lebajii în locurile de detenţie. Ulterior, bunica lor acolo a decedat. Prin certifica din 14 iunie 1958 ei au fost eliberaţi din locurile de detenţie fără dreptul de a locui localitatea de unde au fost deportaţi - în s. Drepcăuţi r-l Briceni şi nu beneficiază de bunurile ce li s-au confiscat.

Prin hotărârea Judecătoriei Supreme a RM din 02 noiembrie 1966 el, Moroşanu Mihail, a fost condamnat pentru politică la 3 ani închisoare. Prin hotărârea Judecătoriei Supreme din 27 septembrie 1994 el a fost achitat din lipsa componenţei de infracţiune. Prin certificatul din 28 iunie 1989 familia lor a fost reabilitată, iar conform certificatului din 29 august 1990 tatăl lor a fost reabilitat. La 31 ianuarie 2007 au depus cerere de compensare a valorii averii nelegitim confiscate a părinţilor la 06 iulie 1949, apoi la 03 februarie 2009 în mod repetat a depus cerere fără să fie informat despre examinarea cererii depuse anterior. Prin decizia din 03 august 2012 a comisiei speciale pentru restituirea averii nelegitim confiscate i s-a atribuit lor compensaţie în sumă de 420749 lei, fără a fi informaţi despre motivul neachitării sumei de 4977 lei.

Consideră incorect faptul neachitării compensaţiei în măsura deplină, de aceea solicită să fie încasat de la Consiliul raional Briceni suma integrală, inclusiv suma de 4977 lei. Din cauza că a fost eşalonată executarea deciziei în cauză pe un termen de 5 ani, solicită să fie achitată suma solicitată integral fără eşalonare. De asemenea, a solicitat încasare cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Briceni din 16 octombrie 2013, acţiunea a fost admisă.

În scopul achitării complecte a costului averii confiscate în timpul represiunilor politice din 06 iulie 1949 de la Moroşanu Victor, Moroşanu Tatiana şi Moroşanu Olga, s-a dispus modificarea deciziei nr. 11/11 din 03 august 2012 a comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice şi s-a încasat de la Consiliul Raional Briceni în beneficiul lui Moroşanu Mihail şi Moroşanu Serafima, diferenţa sumei de 2327 lei, a cheltuielilor suportate pentru evaluarea averii nelegitim confiscate în sumă de 2650 lei, iar în total 4977 lei.

A fost obligat Consiliul raional Briceni de a achita suma restantă de compensare a valorii averii nelegitim confiscate în mărime de 257426 lei, a sumei încasate suplimentar prin hotărârea actuală în mărime de 4977 lei în beneficiul lui Moroşanu Mihail şi Moroşanu Serafima fără eşalonare în termen final până la 01 noiembrie 2014. S-a încasat de la Consiliul raional Briceni în beneficiul lui Moroşanu Mihail şi Moroşanu Serafima cheltuielile suportate pentru asistenţa juridică în sumă de 5500 lei, cheltuielilor de transport în sumă de 546 lei, iar în total 6046 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Consiliul raional Briceni a depus apel.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 mai 2014 şi deczia suplimentară a aceleiaşi instanţe din 08 mai 2014, a fost respins apelul declarat de Consiliul raional Briceni şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Briceni din 16 octombrie 2013. S-a încasat din contul Consiliului raional Briceni în beneficiul lui Moroşanu Mihail cheltuieli de judecată în sumă de 127,6 lei cu titlu de cheltuieli pentru transport. La emiterea deciziei instanţa de apel, raprotînd prevederile art. 1, 12 din Legea privind reabilitarea represiunilor politice, art. 12¹ din Legea nr. 186 din 29 iunie 2006, în vigoare din 01 ianuarie 2007 şi completat prin Legea nr. 173 din 11 iulie 2012, în vigoare de la 28 septembrie 2012, a relevat că instanţa de fond legal 2 şi întemeiat a concluzionat faptul că, valoarea averii familiei Moroşanu la momentul deportării - 06 iulie 1949, în Siberia constituie 423 076 lei, ceea ce se confirmă prin raportul de evaluare.

Pe cînd de către comisia specială pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate, prin decizia nr. II/II din 03 august 2012, s-a decis a aproba achitarea compensaţiei materiale a bunurilor confiscate intimaţilor Moroşanu Mihail şi Moroşanu Serafima în sumă de 420749 lei. Prin urmare, instanţa de apel a concluzionat faptul că, instanţa de fond corect a apreciat că, Comisia specială pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate, prin Decizia nr.II/II din 03 august 2012, a micşorat neîntemeiat suma totală a bunurilor nelegitim confiscate cu 2327 lei. Colegiul civil al instanţei de apel a conchis că instanţa de fond just a apreciat faptul că comisia respectivă de asemenea nu a luat în consideraţie cheltuielile efectuate de reclamanţii-intimaţi la efectuarea evaluării bunurilor ce constituie 2650 lei.

La 24 iulie 2014 Consiliu raional Briceni a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel. În motivarea recursului s-a invocat că prin cererea din 08 mai 2014 a fost solicitat amînarea examinării pricinii în legătură cu imposibilitatea participării la această şedinţă a reprezentantului Consiliului r. Briceni din cauza necesităţii pregătirii şi exercitării de urgenţă a indicaţiilor guvernamentale pe data de 08 mai 2014. Prin urmare, Consiliul r. Briceni nu a avut posibilitate să-şi exercite pe deplin drepturile şi obligaţiile procedurale. Intimatul Moroşanu Mihail prin referinţă a solicitat de a considera recurs ca fiind unul inadmisibil.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Consiliul raional Briceni, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

3 Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţa de recurs consideră necesar a respinge argumentele apelantului, precum că prin cererea din 08 mai 2014 a fost solicitată amînarea examinării pricinii în legătură cu imposibilitatea participării la această şedinţă a reprezentantului Consiliului r. Briceni din cauza necesităţii pregătirii şi exercitării de urgenţă a indicaţiilor guvernamentale pe data de 08 mai 2014, aceasta nefiind probat în modul corespunzător.

Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Consiliul raional Briceni ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 4 d i s p u n e Recursul declarat de Consiliul raional Briceni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5