2ra-2437/13 — Încasarea valorii bunurilor confiscate

prima instanţă:Gh. Comerzan dosarul nr. 2ra-2437/13 instanţa de apel:Iu. Grosu A. Carpeco, D. Corolevschi DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul- Valeriu Doagă Judecătorii –Ala Cobăneanu, Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan, Tatiana Răducanu examinând recursul declarat de Sînchetru Raisa, la cererea de chemare în judecată depusă de Sînchetru Raisa împotriva Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate de pe lângă Consiliul raional Briceni cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013 c o n s t a t ă La data de 04 iunie 2010 Sînchetru Raisa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate de pe lângă Consiliul raional Briceni cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate.

În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat, că ea s-a născut la 08.01.1954 în s. M.Jirovo, r-nul Asinovsc, regiunea Tomsc, Federaţia Rusă la locul deportării părinţilor ei - Andronic Grigore şi Andronic Daria, care au fost represaţi în anul 1951 din motive politice. Ea şi părinţii ei au fost reabilitaţi. La acel moment, mama ei, Andronic Daria, s-a adresat către comisia specială de pe lângă Consiliul raional Briceni pentru a fi restituită averea confiscată a ei şi a soţului Andronic Grigore, care era deja decedat, la ce a primit o recompensă în sumă bănească în anul 1990. În anul 1993 mama reclamantei Andronic Daria a decedat. În luna aprilie 2006 reclamanta a primit de la Procuratura Generală a RM certificatul de reabilitare a buneilor ei Iacuboi Nicolae, a.n 1887, decedat la 20.05.1958 şi Iacuboi Feodosia, a.n.

1889, decedată la 07.08.1963 şi a aflat că ei au fost reabilitaţi la 19.11.1990, buneii fiind deportaţi în anul 1951. Reclamanta menţionează că, au fost confiscate bunurile lor formate din: casa de locuit cu costul de 248934 lei, conform evaluării OCT Briceni nr. 11 din 17.03.2008; sofcă din brad la preţul de 2000 lei; masă pentru copii la preţul de 400 1 lei; scaun din lemn 0,75 x 0,50 la preţul de 200 lei; masă de bucătărie din brad la preţul de 500 lei; scaun din lemn la preţul de 100 lei; sofcă din brad la preţul de 1500 lei; butoi cu capacitatea de 400 litri, la preţul de 400 lei; scaun din lemn la preţul de 400 lei; 45 litri de vin, la preţul de 10 lei litru, în suma de 450 lei; oglindă la preţul de 500 lei; butoi cu capacitatea de 400 litri la preţul de 1000 lei; butoi cu capacitatea de 100 litri la preţul de 250 lei; butoi la preţul de 65 lei, în sumă totală de 256699 lei, bunuri care sau aflat în s. Corjeuţi, r-nul Briceni.

Mai indică că, mama reclamantei Andronic Daria, fiind moştenitoare de primul grad al succesiunii părinţilor săi nu a primit averea confiscată a părinţilor decedaţi până la reabilitare, deoarece a decedat în 1993 şi nu a cunoscut despre reabilitarea părinţilor. Începând cu anul 2006 s-a adresat către pârât cu cerere şi actele de care dispunea pentru a primi valoarea bunurilor confiscate de la bunei, însă în anul 2010 actele i-au fost restituite fără nici o explicaţie. Sînchetru Raisa solicită încasarea de la pârât a valorii bunurilor confiscate în sumă de 256699 lei ce constituie valoarea imobilului şi bunurilor materiale confiscate de la bunei în rezultatul represiunilor politice şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 14 iulie 2010 cererea de chemare în judecată depusă de Sînchetru Raisa a fost admisă, a fost încasat din contul Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate de pe lângă Consiliul raional Briceni în beneficiul lui Sînchetru Raisa valoarea bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice în sumă de 256699 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 07 decembrie 2010 a fost restituit apelul declarat de Direcţia Generală Finanţe Briceni împotriva hotărârii judecătoriei Briceni din 14 iulie 2010. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 iulie 2011 a fost admis recursul declarat de Consiliul raional Briceni, casată încheierea Curţii de Apel Bălţi di 07 decembrie 2010 cu restituirea pricinii la etapa de primire a cererii de apel la Curtea de Apel Bălţi.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi di 20 septembrie 2011 a fost restituit apelul declarat de Direcţia Generală Finanţe Briceni împotriva hotărârii judecătoriei Briceni din 14 iulie 2010. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi di 27 februarie 2012 a fost restituit apelul declarat de Consiliul raional Briceni împotriva hotărârii judecătoriei Briceni din 14 iulie 2010. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi di 03 mai 2012 a fost repus în termen apelul declarat de Consiliul raional Briceni. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi di 26 iunie 2012 a fost admis apelul declarat de Consiliul raional Briceni, a fost casată hotărârea Judecătoriei Briceni di 14 iulie 2010 cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 05 decembrie 2012 a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Sînchetru Raisa, a fost încasată din 2 contul Consiliului raional Briceni în beneficiul lui Sînchetru Raisa valoarea bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice în sumă de 256699 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013 a fost admis apelul declarat de Consiliului raional Briceni, s-a casat hotărîrea primei instanţe şi s-a emis o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă. La data de 22 mai 2013 Sînchetru Raisa a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a indicat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material, nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

S-a constatat că, recurenta Sînchetru Raisa s-a adresat în instanţa de judecată împotriva Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate de pe lângă Consiliul raional Briceni şi a solicitat încasarea de la pârât a valorii bunurilor confiscate în sumă de 256699 lei ce constituie valoarea imobilului şi bunurilor materiale confiscate de la bunei în rezultatul represiunilor politice şi a cheltuielilor de judecată. Prima instanţă a admis cerinţele recurentei şi a încasat din contul intimatului în beneficiul recurentei suma de 256699 lei ce constituie valoarea imobilului şi bunurilor materiale confiscate de la bunei în rezultatul represiunilor politice.

Instanţa de apel a casat hotărîrea primei instanţe şi a emis o nouă hotărîre prin care a respins cerinţele recurentei. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că instanţa de apel corect a respins cerinţele recurentei. Conform art.12 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

Conform art.121 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora prin achitarea de compensaţii sînt examinate de comisiile speciale create de autorităţile administraţiei publice locale a raioanelor, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în al căror teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat la momentul reprimării. Cererea de restituire a bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie ori de recuperare a valorii acestora se înaintează în decurs de 3 ani de la data înştiinţării persoanei supuse represiunilor despre reabilitarea acesteia şi se examinează în termen de până la 6 luni din ziua depunerii.

3 Astfel, instanţele judecătoreşti, la examinarea litigiilor privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, urmează să stabilească existenţa la persoană dreptului la reintegrare în drepturile patrimoniale, respectarea termenului stabilit de lege pentru depunerea cererii de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora prin achitarea de compensaţii. În conformitate art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. La caz, recurenta nu a dovedit circumstanţele pe care le-a invocat drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale. Argumentele recurentei, precum că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Mai mult ca atât, argumentele recurentei precum că, instanţa de apel eronat a aplicat faţă de recurenta termenul de prescripţie, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie le consideră neîntemeiate, or, conform prevederilor art.267 alin.(1) şi art.272 alin.(1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.

Dreptul la acţiune se naşte la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate la care face referire recurenta, este inaplicabil în litigiul dat, deoarece perpetuitatea dreptului de proprietate presupune existenţa dreptului de proprietate atâta timp cât există bunul în materialitate.

La caz, obiectul litigiului se reglementează printr-o lege specială, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, care limitează în timp dreptul la reabilitare a persoanelor vizate, instituind termenul de 3 ani de la data înştiinţării persoanei supuse represiunilor despre reabilitarea acesteia pentru înaintarea cererii de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora prin achitarea de compensaţii la comisiile speciale create de autorităţile administraţiei publice locale a raioanelor, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în al căror teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat la momentul reprimării.

Raportând normele legale menţionate la circumstanţele de fapt, Colegiul concluzionează că, instanţa de apel corect a constatat că, recurenta a depus cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate, omiţând termenul general de prescripţie extensivă de 3 ani, stabilit de Codul civil, or, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune, iar dreptul la acţiune se naşte la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului, în cazul dat de la momentul neprimirii răspunsului de la Comisia speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate de pe lângă Consiliul raional Briceni.

Conform materialelor cauzei, termenul limită de adresare în instanţa de judecată pentru recurenta a fost 4 29 martie 2009, pe când recurenta a depus cererea de chemare în judecată la data posterioară, data de 04 iunie 2010. În acest sens, nici argumentul recurentei precum că, în perioada anilor 2006- 2010 ea a aşteptat răspuns de la Comisia specială pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate de pe lângă Consiliul raional Briceni şi imediat după restituirea actelor s-a adresat în instanţa de judecată nu poate fi reţinut, deoarece Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice stabileşte expres termenul de 6 luni pentru examinarea cererii de către comisia specială, după expirarea căruia, neprimind nici un răspuns, recurenta urma să depună acţiunea în instanţa de judecată.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Sînchetru Raisa. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sînchetru Raisa împotriva Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate de pe lângă Consiliul raional Briceni cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 5