2ra-3387/14 — Înlăturarea obstacolelor

Judecătoria Dubăsari Dosarul nr. 2ra-3387/14 Judecător: V. Suciu Curtea de Apel Chişinău Judecători: S. Caitaz, A. Doga, A. Nogai Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 03 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Griţco Gheorghe, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Borş Victor către Griţco Gheorghe privind obligarea de a nu crea obstacole în exercitarea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, CONSTATĂ : Reclamantul Borş Victor a depus cerere de chemare în judecată către Griţco Gheorghe cu privire la obligarea de a nu forma obstacole în exercitarea dreptului de proprietate, de a nu împiedica efectuarea lucrărilor de protecţie şi întreţinere a casei, de reparaţie a pereţilor casei şi a construcţiilor auxiliare şi de instalare a zonei de orb în jurul casei.

În motivarea cererii reclamantul invocă, că este fiul Măriei Borş, care a decedat la 18 februarie 2004 şi este unicul moştenitor de cl. I, care a acceptat succesiunea după decesul mamei prin depunerea, în termenul prevăzut de lege, la notarul public Chirtoacă Petru a declaraţiei de acceptare a succesiunii. Averea succesorală constă din casa de locuit, construcţiile auxiliare şi terenul aferent care se află în s. Molovata, r. Dubăsari. Posedă certificat de moştenitor, însă nu-şi poate perfecta actele, întîlnind obstacole. Vecinul gospodăriei, pe care a primit-o ca moştenire, este pîrîtul Griţco Gheorghe. La 06.03.2013 Borş Victor Vladimir s-a deplasat împreună cu angajaţii Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari la faţa locului pentru a efectua măsurările necesare, însă a observat că pîrîtul Griţco Gheorghe a scos gardul, care era pe hat şi a început a construi un alt gard, acaparînd o parte din lot şi construcţiile moştenite de el.

Pîrîtul categoric nu le-a permis să efectueze măsurările cadastrale şi nimeni nu l-a putut convinge pe ultimul să permită efectuarea lucrărilor. La 11.10.2013 Borş Victor a îndicat în cererea sa de modificare a obiectului acţiunii, că pe parcursul examinării pricinii în cauză, angajaţii organului cadastral au 1 efectuat măsurările necesare şi la 30 august 2013 dreptul său de proprietate asupra imobilului în litigiu a fost înregistrat. Astfel, după ce şi-a perfectat actele, a fost întocmit planul geometric, planul de amplasament a construcţiilor şi amenajărilor, a fost stabilit hotarul între gospodăria lui şi gospodăria vecinului, Griţco Gheorghe însă ultimul nu-i permite să efectueze lucrările de reparaţie a peretelui casei şi să instaleze zona de orb în jurul ei.

Prin urmare, Borş Victor solicită obligarea pîrîtului Griţco Gheorghe de a nu forma obstacole în exercitarea dreptului de proprietate, de a nu împiedica efectuarea lucrărilor de protecţie întreţinere a casei, de reparaţie a pereţilor casei şi a construcţiilor auxiliare şi de instalare zonei de orb în jurul casei. Pe parcursul examinării pricinii, Griţco Gheorghe a depus o cerere reconvenţională către Borş Victor şi intervenientul accesoriu - Oficiul Cadastral Teritorial Dubăsari prin care a solicitat stabilirea liniei de demarcare a hotarului între terenuri şi obligarea de a nu crea piedici la stabilirea hotarului şi zidirea gardului pe linia de hotar. Insă, ulterior a renunţat la acţiunea reconvenţională.

Prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 20.12.2013 acţiunea a fost admisă integral. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond a concluzionat că motivul invocat de reclamant este bazat pe suport legal şi probatoriu. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Griţco Gheorghe a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărîrii instanţei de fond, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 s-a respins apelul declarat de către Griţco Gheorghe şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 20.12.2013 prin care acţiunea a fost admisă integral.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Griţco Gheorghe a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Dubăsari din 20.12.2013 ca fiind ilegale.

La 26.11.2014 Borş Victor a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Griţco Gheorghe cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond din 20.12.2013 şi a deciziei instanţei de apel din 10.04.2014 ca fiind legale. 2 În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Griţco Gheorghe asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Griţco Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Griţco Gheorghe, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Borş Victor către Griţco Gheorghe privind obligarea de a nu crea obstacole în exercitarea dreptului de proprietate. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4