2rh-157/14 — Înlăturarea obstacolelor şi repararea prejudiciului material

prima instanţă: A. Donos dosarul nr. 2rh-157/14 instanţa de apel: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco instanţa de recurs: N. Clima, I. Druţă, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Frunza Lucia şi Frunza Ghenadie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Coţiuba Mircea împotriva Luciei Odajiu (Frunză), Ghenadie Frunză şi Gheorghe Serjantu cu privire la înlăturarea obstacolelor şi recuperarea prejudiciului, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2014, prin care recursul declarat de către Frunză Ghenadie şi Frunză Lucia a fost considerat inadmisibil, constată: La 24 octombrie 2007, Coţiuba Mircea şi Coţiuba Roman au depus cerere de chemare în judecată împotriva Luciei Odajiu, Ghenadie Frunză şi Gheorghe Serjantu cu privire la înlăturarea obstacolelor şi recuperarea prejudiciului.

În motivarea acţiunii reclamanţii a invocat că potrivit certificatului de moştenitor legal din 18 februarie 1997, a primit 3/5 cotă-parte din casa de locuit din str. Mircea cel Bătrîn 43, mun. Bălţi, situat pe sectorul de teren cu suprafaţa de 600 m.p., în baza căruia i-a fost eliberată şi adeverinţa de înregistrare a dreptului de proprietate. Susţin că gospodăria lor este în vecinătate cu gospodăria pîrîţilor, iar din anul 2006 între ei au apărut conflicte. Astfel, afirmă că Odajiu Lucia a construit o bucătăriei de vară cu încălcarea hotarului stabilit între sectoarele lor de pămînt ieşind cu construcţia cu 0,5-0,7m. în faţa peretelui casei sale, lipsindu-l de posibilitate de a-şi îngriji proprietatea lor.

La fel, susţin că, Odajiu Lucia, i-a descoperit saraiul fără a coordona lucrările cu el, i-a luat lemn de pe acoperişul pe care î-l estimează la preţul de 5000 lei. De asemenea, invocă că, şi Serjantu Grigore, la instalarea gardului i-a încălcat hotarul sectorului de teren ieşind în partea sa cu 0,5-0,6 m prin ce i-a lipsit de posibilitatea de a-şi folosi proprietatea sa. Solicită obligarea Luciei Odajiu să-şi aducă construcţia, şi anume, bucătăria de vară în concordanţă cu prevederile art. 389 Cod civil şi să-i restituie prejudiciul cauzat în mărime de 5000n lei, obligarea lui Serjantu Grigore să instaleze gardul pe linia hotarului existent între sectoarele lor de teren, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 20 mai 2009, acţiunea a fost respinsă şi încasat în mod solidar de la Coţiuba Mircea şi Coţiuba Roman în folosul lui Frunza Ghenadie cheltuielile pentru asistenţa juridică în mărime de 1500 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2010, a fost respins apelul declarat de către Coţiuba Mircea şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 iulie 2010, a fost admis recursul declarat de către Mircea Coţiuba, casată decizia instanţei de apel şi restituită pricina la rejudecare în instanţa de apel. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013, a fost admis apelul declarat de Coţiuba Mircea, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă, fiind obligată Frunza (Odajiu) Lucia să strămute anexele la casa de locuit cu nr. 41 de pe str. Mircea cel Bătrîn, mun.

Bălţi de pe terenul ce-i aparţine lui Coţiuba Mircea şi încasat de la Frunza Lucia în beneficiul lui Coşiuba Mircea prejudiciul material în mărime de 5000 lei. Totodată, a fost obligat Serjantu Grigore să instaleze gardul între terenul lui de pe str. 1 Mai 104, mun. Bălţi şi terenul de pe str. Mircea cel Bătrîn 43, mu. Bălţi ce-i aparţine lui Coţiuba Mircea pe hotarul între acestea terenuri în conformitate cu planurile geometrice indicate în titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi încasat în mod solidar de la Serjantu Grigore şi Frunza Lucia în beneficiul lui Coţiuba Mircea cheltuielile de judecată în mărime de 1403 lei. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2014 recursul declarat de către Frunză Ghenadie şi Frunză Lucia a fost considerat inadmisibil.

La 19 martie 2014, Frunza Lucia şi Frunza Ghenadie au depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitând admiterea cererii, în temeiul art. 449 lit. b), casarea integrală a încheierii instanţei de recurs şi deciziei instanţei de apel cu adoptarea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată. În motivare cererii de revizuire a menţionat că făcînd cunoştinţă în detaliu cu Raportul de expertiză nr. 1615 din 24 iulie 2012, care a stat la baza emiterii hotărîrii revizuirea căreia se solicită, a constatat că conform acestuia, hotarele terenurilor în litigiu, deţinute de facto de către proprietari şi suprafaţa acestora nu corespunde întocmai cu hotarele fixe prezentate pe planurile geometrice şi suprafaţa din titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

Susţine că la momentul efectuării expertizei, expertul a verificat doar planul geometric a terenului ce aparţine lui Coţiuba Mircea, invocînd totodată necesitatea, în ceia ce priveşte hotarele şi suprafeţe fixe a sectoarelor de teren din str. Mircea cel Bătrîn 41 şi Mircea cel Bătrîn 43, efectuarea unor lucrări cadastrale de stabilire în natură a hotarelor fixe a terenurilor invocate, fapt însă care nu s-a realizat la momentul efectuării Raportului de expertiză menţionat. Invocă că la 14 februarie 2014, a solicitat Oficiului Teritorial Bălţi, actualizarea planului cadastral la modificarea hotarului terenului aferent imobilului din str. Mircea cel Bătrîn 41, mun.

Bălţi, iar ca urmare, au fost efectuate măsurările în teren B:1 nr. cadastral 03003030210, suprapunerea datelor cu datele grafice cadastrale şi amplasarea construcţiilor în spaţiu, prin care s-a stabilit că planul geometric al bunului imobil menţionat, corespunde caracteristicelor tehnice generale a bunului respectiv, iar careva date obiective referitor la faptul că ei au ocupat o parte din terenul din str. Mircea cel Bătrîn 43, mun. Bălţi lipsesc. La fel invocă că a fost examinat şi anexa conform căreia s-a constatat că saraiul lui Coţiuba Mircea este integru şi este acoperit, fapt ce indică la netemeinicia concluziei instanţelor judecătoreşti referitor la repararea acestuia de către ei.

Totodată, menţionează că din motivul vechimii construcţiei partea sa a anexei s-a năruit rămînînd anexa lui Coţiuba Mircea, acoperişul căruia nu a fost afectat din cauza năruirii anexei sale, respectiv fiind într-o stare deplorabilă acesta urmează a fi reconstruit, însă motivele nu sunt imputate lor, ci vechimii exploatării acestuia. Menţionează că împrejurările invocate i-u devenit cunoscute la 10 martie 2014, după efectuarea actualizării planului cadastral, iar la momentul pronunţării deciziei din 16 aprilie 2013 a fost în imposibilitate de a le cunoaşte, deoarece ultima a fost adoptată în lisa lor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuenţii, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. lit. b) au prezentat în susţinerea cererii de revizuire copia raportului de expertiză nr. 1615 din 24 iulie 2012, copia dosarului tehnic, Actualizarea planului cadastral la modificarea hotarului terenului, planul geometric al bunului imobil din str. Mircea cel Bătrîn 41, mun. Bălţi. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În sensul normei enunţate este important de înţeles că circumstanţele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunţării hotărârii, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, deoarece revizuenţii în marea parte oferă împrejurări ce ţin de fondul cauzei, aducând în susţinere material probator care a constituit obiect de studiu în cadrul judecării pricinii.

Nu pot constitui temei de admitere a revizuirii nici referirea revizuenţilor la faptul că prin actualizarea planului cadastral la modificarea hotarului terenului aferent imobilului din str. Mircea cel Bătrîn 41, mun. Bălţi, în scopul căruia au fost efectuate măsurările în teren B:1 nr. cadastral 03003030210, suprapunerea datelor cu datele grafice cadastrale şi amplasarea construcţiilor în spaţiu, s-a stabilit că planul geometric al bunului imobil menţionat, corespunde caracteristicelor tehnice generale a bunului respectiv, iar careva date obiective referitor la faptul că ei au ocupat o parte din terenul din str. Mircea cel Bătrîn 43, mun. Bălţi nu s-a stabilit, deoarece acest act a fost elaborat la 04 martie 2014, pe când decizia revizuirea a cărei se solicită a fost adoptată la 16 ianuarie 2014, aspect ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire.

Mai mult că însăşi revizuenţii în cererea de revizuire remarcă că circumstanţele stabilite nu existau la data emiterii hotărârii revizuirea cărei se solicită. Prin urmare, înscrisuri prezentate de către revizuenţi nu pot constitui temei pentru admiterea cererii de revizuire în sensul formulat, or ultimii nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege.

Cât priveşte invocarea revizuenţilor că au fost în imposibilitate de a cunoaşte împrejurările invocate la momentul pronunţării deciziei instanţei de apel din 16 aprilie 2013, din motivul că aceasta a fost adoptată în lipsa lor, de asemenea nu Colegiul menţionează că nici acestea nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, deoarece dispoziţiile procedurale la momentul depunerii cererii de revizuire nu instituie un asemenea temei de revizuire, cu atît mai mult, după cum rezultă din actele cauzei, instanţa de apel a întreprins măsurile necesare pentru a înştiinţa revizuenţii despre examinarea cauzei în ordinea de apel. În acest context, Colegiul remarcă că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Tot aici, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Frunza Lucia şi Frunza Ghenadie împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Coţiuba Mircea împotriva Luciei Odajiu (Frunză), Ghenadie Frunză şi Gheorghe Serjantu cu privire la înlăturarea obstacolelor şi recuperarea prejudiciului. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva