2r-373/15 — Înlăturarea obstacolelor, repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: A.Cazacliu dosarul nr.2r-373/15 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Panov DECIZIE 03 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Iaroşenco Nadejda, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iaroşenco Nadejda împotriva lui Mîţu Ion privind apărarea dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor, repararea prejudiciului material şi moral şi, la cererea reconvenţională înaintată de către Mîţu Ion împotriva Nadejdei Iaroşenco cu privire la recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei şi omologarea ei, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015, prin care a fost respinsă cererea privind amînarea judecării cauzei şi prin care cererea de apel a fost restituită ca fiind depusă cu omiterea termenului legal de declarare, c o n s t a t ă La 17 noiembrie 2006, reclamanta Iaroşenco Nadejda s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Mîţu Ion privind apărarea dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor, repararea prejudiciului material şi moral (vol.I, f.d.2-3).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, în urma decesului soţului său Scocilevschii Tadeus, la 11 octombrie 2000 a moştenit lotul pomicol cu suprafaţa de 0,1865 ha cu numărul cadastral 3136100069 şi căsuţa de livadă nefinalizată, situată pe acest lot, în hotarele Primăriei comunei Hruşova, Întovărăşirea Pomilegumicolă „Galbenă Gutuie”. Afirmă că, pîrîtul care este vecinul ei, abuziv a ocupat o parte din suprafaţa lotului ce-i aparţine cu drept de proprietate ei, a instalat gard, astfel a lipsit-o de accesul la această parte de teren. La fel, susţine reclamanta că, pîrîtul fără acordul ei a taiat opt copaci, dintre care şase erau fructiferi. Solicită reclamanta Iaroşenco Nadejda înlăturarea piedicilor în folosirea bunului prin demolarea gardului instalat pe lotul ei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 10 decembrie 2007, acţiunea înaintată de către Iaroşenco Nadejda a fost admisă, fiind obligat Mîţu Ion să demoleze gardul instalat pe terenul Nadejdei Iaroşenco cu încălcarea hotarului conform schemei din 04 august 2006, efectuate de către geodezistul ÎI „Ingeocad –Lungu” şi Vitalie Spivac. S-a 1 încasat din contul lui Mîţu Ion în beneficiul Nadejdei Iaroşenco prejudiciul în sumă de 1000 lei şi în beneficul statului suma de 100 lei (vol.I, f.d.141). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2008, a fost admis apelul declarat de Mîţu Ion, fiind casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre privind respingerea acţiunii (vol.I, f.d.229-232).

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2008, a fost admis recursul declarat de Iaroşenco Nadejda, fiind casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2008, pricina civilă fiind restituită spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecători (vol.II, f.d.7). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2009, a fost admis apelul declarat de Mîţu Ion, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 10 decembrie 2007, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost respinsă (vol.II, f.d.166). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 februarie 2010, a fost admis recursul declarat de Iaroşenco Nadejda, fiind casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2009 şi hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 10 decembrie 2007, pricina civilă fiind restituită spre rejudecare în Judecătoriei Criuleni, în alt complet de judecată (vol.II, f.d.206).

Pe parcursul examinării cauzei, pîrîtul Mîţu Ion a depus cerere reconvenţională împotriva Nadejdei Iaroşenco cu privire la recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei şi omologarea ei. În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că, a încheiat cu reclamanta-pîrîtă Iaroşenco Nadejda o tranzacţie cu privire la amplasarea gardului, care se află între terenul său şi a reclamantei, ceea ce se confirm prin procesul-verbal nr. l din 12 aprilie 2006 (vol.III, f.d.114). La 19 februarie 2014 reclamanta-pîrîtă Iaroşenco Nadejda a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd încasarea din contul lui Mîţu Ion în beneficiul său a cheltuielillor ce ţin de efectuarea expertizelor geodezice în sumă totală de 9 854 lei, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 23 354 lei, costul pomilor tăiaţi în sumă de 61 984 lei şi suma de 25000 lei – cu titlu de prejudiciul moral (vol.III, f.d.171).

Solicită reclamanta Iaroşenco Nadejda încasarea din contul lui Mîţu Ion în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 150000 lei şi suma de 25000 lei – cu titlu de prejudiciu moral (vol.IV, f.d.10-11). Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 04 decembrie 2014, atît acţiunea iniţială înaintată de către Iaroşenco Nadejda, cît şi cererea reconvenţională depusă de către Mîţu Ion au fost respinse ca fiind neîntemeiate (vol.IV, f.d.17). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la data de 17 ianuarie 2015, Iaroşenco Nadejda a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea parţială a hotărîrii instanţei de fond în partea respingerii acţiunii iniţiale, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri prin care acţiunea privind apărarea dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor, repararea prejudiciului material şi moral să fie admisă în sensul declarat (vol.IV, f.d.30-31a).

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015, a fost respinsă cererea apelantei Iaroşenco Nadejda privind amînarea judecării cauzei, fiind dispusă restituirea cererii de apel ca fiind depus cu omiterea termenului legal de declarare. Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 17 aprilie 2015, Iaroşenco Nadejda a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel 2 Chişinău din 07 aprilie 2015, repunerea în termenul de declarare a apelului cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel pentru examinarea cauzei în fond. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, or, instanţa de apel urma să ţină cont de normele de drept naţionale, cît şi de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiţie, fapt ce în prezenta speţă nu se atestă.

Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 425 CPC, care statuează expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din actele pricinii rezultă că încheierea recurată a fost pronunţată la 07 aprilie 2015 (vol.IV, f.d.62-65), iar recursul înaintat de către Iaroşenco Nadejda a fost depus la 17 aprilie 2015 (vol.IV, f.d.68-70). Astfel, prin prisma art. 425 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este neîntemeiat şi urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art.427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Colegiul reiterează prevederile art. 362 alin. (1) CPC, care statuează expres că, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Prin prisma normei enunţate, instanţa de recurs relevă că, dispozitivul hotărîrii instanței de fond a fost pronunțat la data de 04 decembrie 2014, în prezenţa reclamantei-apelante Iaroşenco Nadejda, care a fost asigurată cu translator în cadrul examinării pricinii (vol.IV, f.d.f.d.7 verso,9,17).

Concomitent, din materialele dosarului Colegiul reţine că, dispozitivul hotărîrii primei instanţe a fost recepţionat de către recurenta-apelantă în aceeaşi zi – 04 decembrie 2014. Această circumstanţă se confirmă prin recipisa anexată la dosar (vol.IV, f.d.20). Totodată, cererea de apel înaintată de către Iaroşenco Nadejda împotriva hotărîrii primei instanţe a fost înregistrată la data de 17 ianuarie 2015 (vol.IV, f.d.30-31a). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră oportun de a reitera în prezenta speță prevederile art. 110 CPC, care statuează expres că, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Totodată, potrivit art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Prin urmare, în speţă, termenul de declarare a apelului şi-a început curgerea la 05 decembrie 2014, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărîrii contestate şi a expirat la 04 ianuarie 2015, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului. 3 Astfel, de la pronunțarea hotărîrii judecătoreşti a primei instanţe pînă la declararea apelului s-a scurs o perioadă de 43 zile, fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea termenului de declarare.

Argumentele recurentei Iaroşenco Nadejda precum că, apelul a fost declarat în termen, pe motiv că, copia hotărîrii motivate a instanței de fond în limba rusă ar fi primit-o în luna martie 2015, nu pot fi reţinute, or, potrivit modificărilor operate prin Legea nr.155 din 05.07.2012, în vigoare din 30.11.2012, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii și nu din mometul primirii copiei hotărîrii, cum prevedea anterior norma procesuală. La caz, apelanta Iaroşenco Nadejda nu a fost lipsită de dreptul și posibilitatea să depună apel nemotivat, pentru a se încadra în termenul legal de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii și după redactarea hotărîrii de către instanța de judecată să prezinte apel suplimentar cu indicarea motivelor de fapt și de drept.

Nu pot fi reţinute argumentele recurentei Iaroşenco Nadejda, precum că, instanţa de apel i-a încălcat dreptul său la un proces echitabil, pe motiv că, demersul acesteia privind repunerea în termenul de declarare a apelului a rămas nesoluţionat, or, aceasta avînd obligaţia probaţiunii în judecată, nu a prezentat în sensul art. 118 CPC probe confirmative în acest sens. În acest sens este de menţionat, că recurenta Iaroşenco Nadejda nu a înaintat prin prisma art. 275 alin. (6) CPC, care statuează expres că, participanţii la proces şi reprezentanţii lor au dreptul să ia cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei de judecată şi, în decursul a 5 zile de la data semnării acestuia, să prezinte în scris observaţii asupra lui, indicînd inexactităţile şi motivele pentru care îl consideră incomplet, careva observaţii asupra procesului – verbal din 07.04.2015, iar în astfel de împrejurări motive de a pune la îndoială veridicitatea acestuia nu sunt.

Neîntemeiate sunt şi argumentele recurentei Iaroşenco Nadejda precum că, instanţa de fond la momentul pronunţării dispozitivului hotărîrii nu i-a asigurat acesteia accesul la serviciile unui interpret, prin ce i-a fost încălcat principiul egalităţii părţilor în drepturile procedurale şi drepturile garantate de Constituţie, deoarece dînsa a fost lipsită de posibilitatea de a înţelege corect termenul şi modalitatea de atac a hotărîrii, or, actele cauzei atestă contrariul şi anume, dispozitivul hotărîrii instanței de fond a fost: - pronunțat la data de 04 decembrie 2014, în prezenţa reclamantei-apelante Iaroşenco Nadejda, care a fost asigurată cu translator în cadrul examinării pricinii şi în prezenţa reprezentantului acesteia – avocatul Perciun Valeriu, care în virtutea funcţiei cunoaşte termenul şi modalitatea de atac a hotărîrii (vol.IV, f.d.f.d.7 verso,9,17) şi, - recepţionat de către recurenta-apelantă în aceeaşi zi – 04 decembrie 2014, ceea ce se confirmă prin recipisa anexată la dosar (vol.IV, f.d.20), cu atît mai mult că, recurenta nu a solicitat instanţei de fond redactarea dispozitivului în limba rusă (vol.IV, f.d.23).

Aşadar, Iaroşenco Nadejda prin lege era obligată să respecte termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, fapt ce în prezenta speţă nu se atestă. În astfel de circumstanţe, Colegiul conchide că, instanţa de apel întemeiat a restituit cererea de apel avînd în vedere că apelanta nici nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului. 4 Or, în cazul admiterii cererii de apel, se va încălca principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de articolul 6 şi preambulul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ceea ce este inadmisibil. În context, instanţa de recurs aminteşte că: art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, statuează că, participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă. art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă prevede că, părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. art. 6 § 1 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanţă cu orice contestaţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil. Instanţa europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanţă” nu este absolut.

În această privinţa, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiţiei pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac, cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei, în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricţie ce guvernează accesul la justiţie. Luînd în consideraţie cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că argumentele invocate în recurs sînt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel.

În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Iaroşenco Nadejda. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iaroşenco Nadejda împotriva lui Mîţu Ion privind apărarea dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor, repararea prejudiciului material şi moral şi, la cererea reconvenţională înaintată de către Mîţu Ion împotriva Nadejdei Iaroşenco cu privire la recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei şi omologarea ei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 5