2ra-1987/14 — Partajarea bunului imobil şi înlăturarea obstacolelor

prima instanţă: A. Cucerescu dosarul nr. 2ra-1987/14 instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, N. Matveeva DECIZIE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii Tamara Chişca - Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinînd, fără participarea părţilor, recursul declarat de către Şveţ Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şveţ Constantin împotriva lui Şveţ Nicolae şi Eugeniei Şveţ cu privire la partajarea bunului imobil şi înlăturarea obstacolelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014, prin care apelul declarat de către Şveţ Constantin a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 28 iunie 2013, c o n s t a t ă La 15 august 2012 Şveţ Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Şveţ Nicolae şi Eugeniei Şveţ cu privire la partajarea bunului imobil şi înlăturarea obstacolelor.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în temeiul hotărîrii nr. 129 din 06 martie 1996 a Comisiei pentru privatizarea spaţiului locativ mun. Bălţi, apartamentul nr. 68 din str. Alexandru cel Bun, 40, mun. Bălţi a fost privatizat. La privatizarea imobilului a participat dînsul, Şveţ Eugenia, Şveţ Nicolae şi Veiţ Anatolie. Menţionează reclamantul că Veiţ Anatolie a decedat la 20 aprilie 1998, rămănînd proprietari ai apartamentului în litigiu dînsul, Şveţ Eugenia şi Şveţ Nicolae. În anul 2010 relaţiile între dînsul şi fosta soţie, Şveţ Eugenia, s-au înrăutăţit, fapt ce l-a impus să părăsească apartamentul în care locuia şi să închirieze temporar un alt spaţiu locativ. Indică reclamantul că la moment, pîrîţii nu-i permit să locuiască în apartamentul în care şi el este proprietar, creîndu-i obstacole în folosinţa acestuia.

Prin urmare, solicită reclamantul partajarea imobilului – apartamentul nr. 68 din str. Alexandru cel Bun, 40, mun. Bălţi între proprietari în trei părţi egale şi obligarea pîrîţilor de a nu-i crea obstacole în folosirea spaţiului locativ ce i se cuvine. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 28 iunie 2013 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 apelul declarat de către Şveţ Constantin a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 15 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, Şveţ Constantin a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

Recurentul în motivarea recursului a indicat că la emiterea hotărîrilor judecătoreşti instanţele de judecată au apreciat arbitrar probele administrate şi au aplicat eronat normele de drept material şi procedural. La 20 mai 2014 în adresa Eugeniei Şveţ şi Şveţ Nicolae a fost expediată copia recursului declarat de către Şveţ Constantin, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs, însă persoanele vizate nu şi-au valorificat dreptul procedural respectiv şi nu au depus referinţă în termenul stabilit, recursul examinîndu-se astfel în lipsa acesteia. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 iulie 2014 recursul lui Şveţ Constantin a fost declarat admisibil.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Bălţi, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c1) CPC, instanţa după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b).

În conformitate cu art. 432 al. (3) lit. d) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. În conformitate cu art. 118 al. (3) CPC, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate. Din materialele dosarului rezultă că, în temeiul contractului de vînzare- cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 08 aprilie 1996, încheiat între Agenţia teritorială pentru privatizare or.

Bălţi şi Şveţ Eugenia a fost privatizat apartamentul nr. 68 din str. Alexandru cel Bun, 40, mun. Bălţi. Conform certificatului nr. 16/977, eliberat de către Serviciul de Arhivă a Primăriei mun. Bălţi, la privatizarea apartamentului menţionat au participat Şveţ Constantin, Şveţ Nicolae şi Veiţ Anatolie. 2 De asemenea, s-a stabilit că, la 20 aprilie 1998 a decedat Veiţ Anatolie, care din declaraţiile recurentului-reclamant Şveţ Constantin, era tatăl lui vitreg. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 02 decembrie 2008 lui Şveţ Constantin i- a fost prelungit termenul de acceptare a succesiunii după decesul lui Veiţ Anatolie, decedat la 20 aprilie 1998, însă dovada faptului că recurentul-reclamant şi-a exercitat dreptul succesoral lipseşte în materialele dosarului.

Mai mult ca atît, din materialele dosarului nu este clar cine sînt moştenitorii lui Veiţ Anatolie. Or, noţiunea de tată-vitreg nu prezumă grad de rudenie. La caz, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că pentru partajarea bunului proprietate comună pe cote- părţi - apartamentul nr. 68 din str. Alexandru cel Bun, 40, mun. Bălţi, este necesară stabilirea faptului dacă s-a acceptat de către moştenitori succesiunea în urma decesului coproprietarului imobilului în litigiu, Veiţ Anatolie, sau nu. Or, instanţele de judecată fiind investite cu acţiune de partajare a apartamentului în cauză ce constituie proprietate comună a părţilor, inclusive şi a lui Veiţ Anatolie, urmau să concretizeze moştenitorii cote-părţi ce i-a aparţinut acestuia.

În cazul în care se constată că nici un moştenitor nu a dispus de dreptul de a accepta succesiunea asupra cotei-părţi ce i-a aparţinut lui Veiţ Anatolie, dreptul de moştenire asupra cotei îi revine statului conform art. 1515 Cod civil, potrivit căruia patrimoniul succesoral trece în proprietatea statului în baza dreptului de moştenire asupra unui patrimoniu vacant dacă nu există nici succesori testamentari, nici legali sau dacă nici unul din succesori nu a acceptat succesiunea, sau dacă toţi succesorii sînt privaţi de dreptul la succesiune. Aceste circumstanţe urmau a fi stabilite de către instanţele ierarhic inferioare în cadrul examinării pricinii, cu întroducerea în proces a succesorilor coprorpietarului Veiţ Anatolie în calitate de intervenienţi accesorii, dacă reclamantul nu a înaintat pretenţii separate faţă de aceştea.

Afară de aceasta, se reţine că recurentul-reclamant Şveţ Constantin înaintînd prezenta acţiune a solicitat partajarea apartamentului nr. 68 din str. Alexandru cel Bun, 40, mun. Bălţi pe cote-părţi, însă, prima instanţă s-a expus doar asupra imposibilităţii partajării în natură, constatînd în acest sens că imobilul în litigiu este indivizibil. Pe lîngă aceasta, prima instanţă, aflîndu-se în prezenţa a două revendicări ale recurentului-reclamant Şveţ Constantin: partajarea bunului imobil şi obligarea de a nu i se crea obstacole în folosirea proprietăţii, eronat a concluzionat că a doua pretenţie este subsecventă primei şi odată cu respingerea acesteia, urmează a fi respinsă şi a doua. Or, conform art. 376 al.

(1) Cod civil, dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. În speţă, dreptul de coproprietate a lui Şveţ Constantin rezultă din contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 08 aprilie 1996, prin participarea la privatizarea apartamentului nr. 68 din str. Alexandru cel Bun, 40, mun. Bălţi, drept care se solicită a fi protejat prin înlăturarea impedimentelor în folosinţa proprietăţii. 3 Neajunsurile menţionate nu au fost înlăturate nici de instanţa de apel, care a respins apelul declarat de către Şveţ Constantin şi a menţinut hotărîrea primei instanţe.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural, şi anume instanţele au soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecători. La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminînd pricina să emită o hotărîre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Şveţ Constantin. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 28 iunie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şveţ Constantin împotriva lui Şveţ Nicolae şi Eugeniei Şveţ cu privire la partajarea bunului imobil şi înlăturarea obstacolelor, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Bălţi, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 4