2ra-2666/14 — Încasarea sumei

prima instanţă: V. Clima dosarul nr. 2ra-2666/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa DECIZIE 03 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală Iurie Bejenaru, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Vasile Bordos şi Maria Bordos, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital străin „Carton Trade” societate cu răspundere limitată împotriva lui Vasile Bordos şi Mariei Bordos cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Vasile Bordos şi Maria Bordos reprezentaţi de către avocatul Alexei Tighinean şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 21 august 2013, c o n s t a t ă: La 23 iulie 2012, ÎCS „Carton Trade” SRL a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Bordos şi Mariei Bordos cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 12 decembrie 2011, reclamanta, în calitate de cumpărător şi pârâţii, în calitate de vânzători, au încheiat antecontractul privind vânzarea-cumpărarea cotelor-părţi în capitalul social al SRL „Simco-Euro”. Menţionează că la 28 decembrie 2011, părţile au semnat un Acord adiţional la antecontractul menţionat, modificând unele prevederi ale acestuia. Antecontractul şi acordul adiţional au fost autentificate de către notarul public Oleg Gladîş. Susţine că conform pct. 1 din antecontractul menţionat, părţile s-au obligat reciproc să încheie, pînă la 28 februarie 2012, contractul de vânzare-cumpărare a cotelor-părţi din capitalul social al SRL „Simco-Euro”.

Afirmă că la momentul încheierii antecontractului, capitalul social al SRL „Simco-Euro” constituia 20337049 lei, fiind repartizat între pârâţi în următorul mod: Vasile Bordos deţinea 62,64% din capitalul social al societăţii, iar Maria Bordos deţinea 37,36% din capitalul social al societăţii. Invocă că conform pct. 2.12 din antecontract, preţul de vânzare al cotelor- părţi a fost stabilit în mărime 20337049 lei (valoarea nominală). Preţul final pentru vânzarea cotelor-părţi urma a fi stabilit în baza inventarierii activelor societăţii, iar conform pct. 16 din antecontract, părţile au stabilit că inventarierea activelor societăţii urma a fi efectuată pînă la 22 decembrie 2011. Totodată, conform pct. 2.13.

din antecontract, reclamanta a achitat suma în mărime de 2355000 lei. Mai invocă că în legătură cu faptul că pînă la 22 decembrie 2011, inventarierea nu a fost efectuată, părţile au convenit să prelungească acest termen pînă la 01 februarie 2012. În acest sens, a fost încheiat Acordul adiţional din 28 decembrie 2011, prin care s-a modificat conţinutul pct. 16 din antecontract. Astfel, conform pct. 16 din antecontract (în redacţie nouă), părţile vor efectua inventarierea activelor societăţii pînă la 01 februarie 2012. În temeiul rezultatelor inventarierii, părţile vor semna, pînă la 05 februarie 2012, Acordul adiţional privind determinarea datoriilor şi creanţelor societăţii, activelor acesteia, precum şi a preţului final al cotelor-părţi ale pârâţilor în societate.

În caz de neexecutare a obligaţiilor, antecontractul încetează, iar pârâţii se obligă să restituie sumele primite în temeiul acestuia. Menţionează că din cauza neprezentării de către pârâţi a datelor privind datoriile şi creanţele societăţii, inventarierea nu a fost îndeplinită în termenul fixat. Mai mult, neprezentarea de către pârâţi a datelor privind datoriile şi creanţele societăţii face imposibilă efectuarea inventarierii activelor acesteia şi respectiv încheierea Acordului adiţional convenit de părţi, prin amendamentul din 28 decembrie 2011. Ca urmare, din cauza neexecutării condiţiilor, antecontractul a încetat.

Susţine că urmare a neexecutării obligaţiilor contractuale ale pârâţilor şi încetării antecontractului, ultimii urmează să restituie reclamantei sumele băneşti primite de la aceasta în temeiul antecontractului, iar conform pct. 16 din antecontract, după cum a fost modificat de părţi, sumele achitate de către reclamantă trebuie restituite acestuia în termen de 30 zile, adică urmau a fi restituite reclamantei pînă la 07 martie 2012, însă pârâţii nu le-au restituit pînă în prezent. Consideră că neprezentarea de către pârâţi a datelor şi documentelor necesare efectuării inventarierii constituie acţiuni de rea-credinţă cu scopul de evitare de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a cotelor-părţi în societate.

Pentru astfel de comportament, pct. 28 din antecontract prevede răspunderea pârâţilor în mărime de 200000 dolari SUA, care urmau a fi achitaţi pînă la 05 martie 2012. Prin urmare, solicită încasarea de la Maria Bordos a sumei în mărime de 879828 lei, încasarea de la Vasile Bordos a sumei în mărime de 1475172 lei şi încasarea în mod solidar de la Maria Bordos şi Vasile Bordos a sumei în mărime de 200000 dolari SUA, a cheltuielilor de asistenţă juridică şi a taxei de stat. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 21 august 2013 acţiunea a fost admisă parţial, a fost încasată de la Vasile Bordos în beneficiul ÎCS „Carton Trade” SRL suma de 1475172 lei, cu titlu de restituţie a prestaţiei executate ca efect al încetării antecontractului din 12 decembrie 2011 şi taxa de stat în sumă de 31320 lei, iar în total suma de 1506492 lei şi a fost încasată de la Maria Bordos în beneficiul ÎCS „Carton Trade” SRL suma de 879828 lei, cu titlu de restituţie a prestaţiei executate ca efect al încetării antecontractului din 12 decembrie 2011 şi taxa de stat în sumă de 18680 lei, iar în total suma de 898508 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de către Vasile Bordos şi Maria Bordos reprezentaţi de către avocatul Alexei Tighinean şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 04 iulie 2014, în termenul prevăzut de lege, Vasile Bordos şi Maria Bordos au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea integrală a acţiunii. Recurenţii Vasile Bordos şi Maria Bordos, în motivarea recursului, au indicat că nu sunt de acord cu hotărârile judecătoreşti, deoarece au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Menţionează că antecontractul din 12 decembrie 2011 privind vânzarea- cumpărarea cotelor din capitalul social al SRL „Simco-Euro” şi acordul adiţional din 28 decembrie 2011 la antecontractul de vânzare-cumpărare a cotelor din capitalul social al SRL „Simco-Euro” au fost întocmite şi semnate în limba rusă, fără a fi traduse şi prezentate în instanţa de judecată în limba română (moldovenească).

Acest aspect este extrem de important, mai ales din considerentul că anume contractele întocmite în limba rusă au stau la baza relaţiilor juridice obiect al litigiului. Susţin că instanţele judecătoreşti au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi, anume, incorect au aplicat prevederile art. art. 733 - 738 din Codul civil. Afirmă că rezoluţiunea nu poate fi aplicabilă antecontractului din 12 decembrie 2011, încheiat între recurenţi şi intimată şi acordului adiţional la acesta, deoarece la 20 aprilie 2011, părţile au încheiat un alt antecontract cu referire la acelaşi bun, iar prin acest antecontract, obligaţia de a semna contractul de vânzare- cumpărare a activelor SRL „Simco-Euro” a fost prelungit şi nici una din părţile contractante, pînă la intentarea procesului, nu au operat rezoluţiunea prin declaraţie scrisă faţă de cealaltă parte.

Invocă că instanţele judecătoreşti incorect au făcut referire la Regulamentul cu privire la inventariere, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 27 din 28 aprilie 2004, indicând că recurenţii au încălcat acest act normativ şi nu au realizat inventarierea activelor şi creanţelor SRL „Simco-Euro” aşa cum ar fi indicat în pct.16 al antecontractului şi în acordul adiţional la acesta. Mai invocă că această abordare a instanţelor este incorectă, deoarece conform pct. 16 al antecontractului din 12 decembrie 2011 de vânzare-cumpărare a cotelor-părţi din capitalul social al SRL „Simco-Euro” şi în Acordul adiţional la acesta din 28 decembrie 2011 este stipulată obligaţia comună a părţilor contractului de a efectua inventarierea activelor şi creanţelor SRL „Simco-Euro”.

Menţionează că instanţelor judecătoreşti le-a fost prezentată proba, care confirmă că la 02 februarie 2012, lui Vitalie Lişciuc ca reprezentant al cumpărătorului ÎCS „Carton Trade” SRL i-au fost prezentate listele ultimei inventarieri la SRL „Simco-Euro” din 06 decembrie 2011 – 09 decembrie 2011 pentru utilizare în procesul inventarierii ce urma a fi efectuată. Consideră că recurenţilor nu le poate fi imputată nerespectarea prevederilor pct. 16 din antecontract şi ale Acordului adiţional la acesta, deci şi concluzia că ei au încălcat ordinul Ministerului Finanţelor nr. 27 din 28 aprilie 2014 nu este corectă. Mai mult, consideră că în contextul evenimentelor ce au avut loc, ordinul Ministerului Finanţelor nr. 27 din 28 aprilie 2014 nu este aplicabil.

Afirmă că la judecarea cauzei, instanţele judecătoreşti au apreciat arbitrar probele prezentate şi au formulat concluzii incorecte. Susţin că în cadrul judecării cauzei recurenţii au prezentat prin reprezentanţi mai multe probe, din care rezulta faptul că ei au respectat obligaţiile asumate prin antecontractul din 12 decembrie 2011 şi acordul adiţional la acesta. Invocă că instanţele de judecată au soluţionat cauza într-un mod neobiectiv şi cu încălcarea dreptului recurenţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 03 septembrie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 12 decembrie 2011, între Vasile Bordos şi Maria Bordos, în calitate de vânzători şi ÎCS „Carton Trade” SRL, în calitate de cumpărător a fost încheiat antecontractul privind vânzarea- cumpărarea cotelor-părţi din capitalul social al SRL „Simco-Euro”. Conform pct. 1 din antecontractul menţionat, părţile s-au obligat reciproc să încheie, pînă la 28 februarie 2012, contractul de vânzare-cumpărare a cotelor-părţi din capitalul social al SRL „Simco-Euro”, cu sediul în mun. Chişinău, str. Uzinelor,9/3. (f. d. 15-18, vol. I) La data încheierii antecontractului, capitalul social al SRL „Simco-Euro” constituia 20337049 lei, Vasile Bordos deţinând 62,64% din capitalul social al societăţii şi Maria Bordos - 37,36% din capitalul social al societăţii.

Conform pct. 2.12 din antecontract, preţul de vînzare al cotelor-părţi a fost stabilit în mărimea nominală de 20337049 lei, valoarea finală urmând a fi determinată ca urmare a inventarierii activelor şi pasivelor SRL „Simco-Euro”. Conform pct. 16 din antecontract, părţile s-au obligat să efectuieze în comun pînă la 22 decembrie 2011 inventarierea activelor societăţii, precum şi inventarierea datoriilor societăţii. De asemenea, actele pricinii denotă faptul că la 28 decembrie 2011, între Vasile Bordos şi Maria Bordos, în calitate de vânzători şi SRL „Carton Trade”, în calitate de cumpărător a fost încheiat Acordul adiţional la antecontractul privind vânzarea-cumpărarea cotelor-părţi din capitalul social al SRL „Simco-Euro”, prin care părţile au prelungit termenul de efectuare a inventarierii activelor societăţii, precum şi a inventarierii creanţelor şi datoriilor societăţii până la 01 februarie 2012, fiind modificat pct. 16 al antecontractului.

Totodată, pe lângă prelungirea termenului inventarierii, părţile au convenit ca după efectuarea inventarierii, să încheie până la 05 februarie 2012 un acord adiţional privind datoriile, creanţele şi activele societăţii şi să stabilească valoarea definitivă a fiecărei cote-părţi din capitalul social al societăţii.

În afară de aceasta, părţile au convenit că în cazul neexecutării obligaţiilor indicate în pct. 16 din antecontract, acest contract va înceta şi vînzătorii vor fi obligaţi să restituie cumpărătorului în termen de 30 zile sumele primite în baza pct. pct. 2.13.1, 2.12.2 şi 2.13.3 din antecontract (f. d. 19, 20, vol. I). Sumele indicate la pct. pct. 2.13.1, 2.12.2 şi 2.13.3 ale antecontractului din 12 decembrie 2011 au fost achitate de către ÎCS „Carton Trade” SRL în beneficiul lui Vasile Bordos şi al Mariei Bordos în mărime deplină de 2355000,00 lei, fapt confirmat prin ordinele de plată nr. 85 din 13 decembrie 2011, nr. 103 din 19 decembrie 2011, nr. 108 din 23 decembrie 2011, nr. 136 din 28 decembrie 2011, nr. 84 din 13 decembrie 2011, nr. 102 din 19 decembrie 2011, nr. 100 din 19 decembrie 2011, nr. 137 din 28 decembrie 2011 şi nr. 148 din 29 decembrie 2011. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, ÎCS „Carton Trade” SRL a solicitat încasarea de la Maria Bordos a sumei în mărime de 879828 lei, încasarea de la Vasile Bordos a sumei în mărime de 1475172 lei şi încasarea în mod solidar de la Maria Bordos şi Vasile Bordos a sumei în mărime de 200000 dolari SUA,

invocând că Vasile Bordos şi Maria Bordos nu au prezentat datele privind datoriile şi creanţele SRL „Simco-Euro” şi a fost imposibilă efectuarea inventarierii în termenul stabilit în Acordul adiţional din 28 decembrie 2011 la antecontractul privind vânzarea-cumpărarea cotelor-părţi din capitalul social al SRL „Simco- Euro”. Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii. Ulterior, instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Vasile Bordos şi Maria Bordos reprezentaţi de către avocatul Alexei Tighinean, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menţinând hotărârea primei instanţe, pe care a considerat-o legală.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluţia dată de către instanţa de apel este pripită. Din materialele dosarului rezultă că la 20 aprilie 2012, între SRL „Simco- Euro” şi ÎCS „Carton Trade” SRL a fost încheiat un contract de locaţiune, prin care SRL „Simco-Euro” a transmis, iar ÎCS „Carton-Trade” SRL a primit în folosinţă şi posesiune temporară fabrica pentru producerea hîrtiei, a gofrocartonului şi a cutiilor din gofrocarton de pe şos. Munceşti,799, mun.

Chişinău pînă la 19 iulie 2012, adică pînă la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a complexului tehnologic (f. d. 62-64, vol. I). Conform actului de primire-predare, semnat de către părţi la 26 aprilie 2012, SRL „Simco-Euro” a transmis ÎCS „Carton Trade” activele fabricii pentru producerea hîrtiei şi a gofrocartonului, inclusiv producţia finită aflată în depozite şi materia primă.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că la 02 mai 2012, între SRL „Simco-Euro” şi ÎCS „Carton Trade” a fost încheiat Acordul suplimentar nr. 1 la contractul de locaţiune din 20 aprilie 2012, prin care părţile s-au obligat, pînă la 16 mai 2012, să încheie un antecontract de vânzare-cumpărare a fabricii prin includerea fabricii în capitalul social al ÎCS „Carton Trade” SRL şi răscumpărarea de către aceasta a cotelor-părţi din capitalul social al SRL „Simco-Euro” (f. d. 65, vol. I). Ulterior, directorul SRL „Simco-Euro”, Vasile Bordos a depus la Procuratura Botanica mun.

Chişinău o plângere, în care a invocat că după expirarea termenului contractului de locaţiune din 20 aprilie 2012, factorii de decizie ai ÎCS „Carton Trade” SRL au refuzat semnarea actului de primire-predare a complexului de producere şi totodată, au constatat că factorii de decizie ai ÎCS „Carton Trade” SRL, de comun acord şi împreună cu alte persoane, prin scheme frauduloase au însuşit o parte din bunurile încredinţate de către SRL „Simco-Euro” în valoare de peste 1791676 lei, cauzînd ultimei daune în proporţii deosebit de mari. Prin ordonanţa procurorului în Procuratura Botanica mun. Chişinău din 27 iulie 2012 a fost începută urmărirea penală pe circumstanţele expuse, conform semnelor componenţei de infracţiune prevăzută de art. 191 alin. (5) din Codul penal (f. d. 18, vol. II).

Recurenţii Vasile Bordos şi Maria Bordos au invocat în cererea de recurs faptul că în prezent, cauza penală menţionată se află în gestiunea Procuraturii mun. Chişinău, iar în cadrul acesteia, lui Vitalie Lişciuc, directorul ÎCS „Carton Trade” SRL, i-a fost atribuită calitatea de învinuit, fiind anunţat în căutare internaţională. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel urmează să verifice circumstanţele enunţate. De asemenea, la rejudecarea cauzei, urmează a se verifica dacă actul de inventariere a fost sau nu întocmit de către părţi şi dacă nu a fost întocmit din vina cui – a recurenţilor sau reprezentantului intimatei.

Este imperativ de a verifica la fel dacă obligaţiile asumate prin antecontractul iniţial au fost sau nu executate de către părţile contractante şi în ce măsură, precum şi care sunt consecinţele prevăzute de către părţi în cazul dat, iar ca consecinţă să se emită o hotărâre întemeiată şi legală. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a trimite pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Vasile Bordos şi Maria Bordos.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital străin „Carton Trade” societate cu răspundere limitată împotriva lui Vasile Bordos şi Mariei Bordos cu privire la încasarea sumei, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală Iurie Bejenaru Ion Corolevschi