2ra-3239/14 — Încasarea sumei

Dosarul nr.2ra-3239/14 Prima instanţă: Judecătoria Cahul (jud. D. Fujenco) Instanţa de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. Gh. Eni, V. Movilă, T. Dmitriadi)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE 03 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte, judecător Nicolae Clima Judecători: Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de avocatul recurentului S.A.R. ”Donaris Grup” SA – Roșca Vladislav împotriva deciziei din 10 iunie 2014 a Curţii de Apel Cahul, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Miron Valeriu împotriva S.A.R. ”Donaris Grup” SA privind încasarea despăgubirii de asigurare, c o n s t a t ă : La 05 februarie 2010 reclamantul Miron Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SAR „Donaris-Grup” SA, solicitând încasarea despăgubirii de asigurare în sumă de 26 410 euro, taxa de stat achitată în sumă de 13860 lei și suma de 3000 lei pentru asistenta juridică.

În motivarea acţiunii Miron Valeriu a indicat că la data de 22 aprilie 2009 a încheiat cu S.A.R. „Donaris Grup” S.A. contractul nr. CSK 2009-04-0178 de asigurare a mijloacelor de transport (auto - casco) privind asigurarea automobilului de model „NISSAN PATFINDER”, număr de înmatriculare CH AZ 100. Potrivit p.3.1.2. al contractului, incendiul se consideră caz de asigurare. La data de 11 noiembrie 2009 automobilul a fost parcat în garajul amplasat pe str. 31 August, 4a, or.Cahul, unde s-a produs un incendiu, ca urmare, mijlocul de transport a fost deteriorat complet. Cazul respectiv a fost documentat de organele abilitate. Reclamantul a înştiinţat pîrîtul prin intermediul filialei Cahul despre producerea cazului asigurat și a solicitat recuperarea prejudiciului.

Consideră reclamantul că indiferent de cauza incendiului, pârâtul este obligat să achite despăgubirea. 1 Prin încheierea judecătorească în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu din partea reclamantului ÎCS ”Credit Rapid „ SRL. Prin hotărârea din 02 decembrie 2013 a judecătoriei Cahul acţiunea a fost admisă și s-a încasat de la SAR ,,Donaris Grup” SA în beneficiul lui Miron Valeriu suma de 26 410 euro cu titlu de despăgubire de asigurare; suma de 13 860 lei cu titlu de taxă de stat achitată şi suma de 3000 lei cheltuieli pentru asistență juridică. Prin decizia din 10 iunie 2014 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul declarat de SAR ,,Donaris Grup” SA și a fost menținută hotărârea din 02 decembrie 2013 a judecătoriei Cahul.

La data de 17 septembrie 2014 SAR ,,Donaris Grup” SA a depus recurs împotriva deciziei din 10 iunie 2014 a Curţii de Apel Cahul. În motivarea recursului s-a indicat că decizia este neîntemeiată, ilegală și adoptată cu interpretarea şi aplicare eronată a normelor legale. Menționează recurentul că odată cu semnarea contractului de asigurare, asiguratului i-au fost înmânate şi Condiţiile Speciale de asigurare a mijloacelor de transport şi a locurilor din mijloacele de transport (COMBI), aprobate de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi a Fondurilor Nestatale de Pensii pe lângă MF al RM la 25.12.2006 aplicabile din 26.12.2006, fapt confirmat prin pct. 6.1 al contractului menționat.

În acest sens, califică recurentul nefondată poziţia instanţei de apel referitor la faptul că intimatul nu a avut posibilitatea reală să se familiarizeze cu prevederile COMBI, înainte de semnarea contractului de asigurare. Susține recurentul că potrivit pct. 6.1 al contractului nr. CSK2009-04-0178 de asigurare a mijloacelor de transport(auto-casco), încheiat între părţile aflate în litigiu, intimatul, înainte de semnarea contractului dat, a luat cunoştinţă de prevederile COMBI astfel, acesta şi-a exprimat consimțământul de a încheia un act juridic în condiţiile stabilite de către părţi şi prevăzute expres în contract. Mai mult ca atât, contractul de asigurare era unul tip care se încheia cu toate persoanele ce doreau să încheie un contract de asigurare a mijlocului de transport (auto-casco).

Astfel, în opinia recurentului este cert faptul că intimatul, în calitatea sa de subiect al unui raport juridic, avea obligaţia legală de a lua cunoștință cu toate prevederile şi aspectele actului juridic pe care urma să-l semneze în calitate de asigurat, obligaţie ce nu putea fi impusă de a fi asigurată de către recurent. Ţinând cont de cele menționate, nu pot fi reţinute argumentele instanţei de fond cât şi a celei de apel, precum că intimatul nu a avut „posibilitate reală” de a lua cunoştinţă cu conţinutul COMBI or, în acest caz, ultimul urma să refuze semnarea unui contract, în cazul în care prevederile acestuia sunt incerte şi care pot să inducă în eroare.

Mai indică recurentul că neglijența şi atitudinea pasivă a asiguratului a fost dovedită din materialele dosarului de daune nr. 2231/09 şi anume din explicaţia dată de către Miron Valeriu asigurătorului din 11.11.2009, în care primul menţionează că în garajul în care era parcat automobilul asigurat de model „Nissan Patfmder” cu n/î CH AZ 100, a depozitat careva bunuri materiale uşor inflamabile (haine, cărţi, covoare, încălţăminte etc.). Pe parcursul perioadei în care efectua reparaţie în apartament, în garajul în care parca mijlocul de transport, de către Miron Valeriu a 2 fost instalat un frigider ce era conectat la rețeaua electrică prin prelungitor (care conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nu corespundea standardelor, conductoarele electrice fiind interconectate artizanal).

Totodată, instanțele inferioare eronat au indicat faptul că prevederile COMBI, ce sunt parte integrantă a contractului de asigurare, nu urmează a fi aplicate, iar o careva vinovăţie sau neglijenţă în acţiunile lui Miron Valeriu nu au constatat. La data de15.10.2014, Miron Valeriu a depus referință la cererea de recurs. Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră recursul întemeiat și îl va admite, va casa decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, emițînd o hotărîre nouă privind respingerea acțiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Conform materialelor dosarului s-a stabilit că la data de 22.04.2009, părțile au încheiat contractul nr.CSK 2009-04-078 de asigurare (auto-casco) a automobilului de model Nissan Patfinder cu nr.de înmatriculare CH AZ 100.(f.d.2, vol.I.) De asemenea s-a stabilit că la data de 11.11.2009 în or.Cahul, str.31 august 4a s- a produs un incendiu în care a fost deteriorat complet automobilului de model Nissan Patfinder cu nr.de înmatriculare CH AZ 100. Acest fapt a fost confirmat prin raportul cu privire la incediu întocmit de Departamentul Situații Excepționale Cahul la data de 11.11.2009.(f.d.23, vol.II) Colegiul menționează că drept temei pentru plata despăgubirilor de asigurare constituie survenirea cazului asigurat, vinovăţia persoanei răspunzătoare de cauzarea prejudiciului, legătura cauzală între cazul asigurat produs şi prejudiciul cauzat.

Astfel, Colegiul indică că conform pct.3.1.2 al contractului de asigurare, incendiul se consideră caz asigurat. Totodată, conform pct.6.2 al contractului, privitor la ceea ce nu s-a indicat în contratul de asigurare părțile urmează să se conducă de prevederile Condițiilor speciale de asigurare a mijloacelor de transport și a locurilor din mijloacele de transport(în continuare COMBI) din data de 26.12.2006. Colegiul reține că la materialele dosarului a fost prezentat raportul de expertiză nr.2851/07 din data de 20.11.2009 conform căruia ”sursa de aprindere a materialelor arzătoare din încăperea garajului(foi șa) a servit energia termică degajată de scurtcircuitul electric primar produs între conductoarele multifilare din cupru prin intermediul cărora frigiderul era conectat la priza electrică” și că ”incendiul nu a fost condiționat de funcționarea în regim de avarie a echipamentului electric al automobilului Nisaan Partfinder” cu n/î CH AZ 100”.

Astfel, conform raportului de expertiză indicat supra, rezultă că intimatul Miron Valeriu a permis exploatarea necorespunzătoare a utilajului tehnic(frigiderul) și a manifestat neglijență la utilizarea surselor de curent electric(a prelungitorului prin care frigiderul era conectat la sursa de energie electrică) ca urmare a ce s-a produs incendiul. Colegiul reiterează că deși incendiul este un caz asigurat, conform COMBI, pct.7.8, lit.f) recurentul are dreptul să refuze de a achita despăgubirea de asigurare în 3 cazul în care persoanele indicate în contractul de asigurare au fost neglijenți și pasivi, ceea ce a dus la survenirea cazului asigurat. În asemenea condiții este de menționat faptul că incendiul în urma căruia a fost deteriorat automobilul - obiect al contractului de asigurare, a avut loc din cauza neglijenței intimatului.

Ori, folosirea surselor de energie electrică necesită o diligență deosebită, ceea ce Miron Valeriu nu a făcut. Astfel, sunt aplicabile prevederile normelor indicate anterior - pct.7.8, lit.f) a COMBI. Acest rezon este completat și cu prevederile pct.8.1, lit.c)COMBI, care indică că nu sunt compensate pagubele survenite în urma încălcării regulilor anti incendiere și a regulilor de transportare și păstrare a substanțelor și obiectelor cu grad de pericol sporit. Pe cale de consecință, dat fiind comportamentul neglijent al intimatului proprietar al obiectului contractului de asigurare, recurentul este îndreptățit să nu achite prejudiciul și aici Colegiul menționează următoarele. La momentul semnării contractului de asigurare, prin conținutul acestuia s-au stabilit drepturile și obligațiile părților contractante.

În pct.6.1 s-a indicat că tot ceea ce nu s-a reglementat expres de către părți urmează să fie completat de normele stabilite în COMBI. Aici, Colegiul va respinge argumentul intimatului din referință precum că acesta nu a cunoscut despre aceste condiții și că normele date nu sunt parte componență a contractului din următoarele considerente. Intimatul a încheiat contractul de asigurare care este unul tip și nu poate conține toate circumstanțele importante ce urmează a reglementa relațiile dintre părțile contractante. Conținutul contractului poate fi completat cu trimite la anumite acte, în speță la normele COMBI. Aceste prevederi au fost acceptate de către intimat la momentul încheierii contractului dat fiind că acesta l-a semnat, iar odată cu semnarea lui se prezumă că este de acord cu toate punctele din contract inclusiv și cu pct.6.1 care este unul de trimitere.

Ori, careva hotărîri judecătorești prin care acest punct sau normele stipulate în COMBI ar fi fost declarate nule sau anulate nu a fost prezentat la materialele dosarului. În aceste circumstanțe se prezumă că intimatul a cunoscut conținut contractului de asigurare în plenitudinea lui, fapt confirmat prin aplicarea semnăturii pe acesta. Ori, în condițiile art.679 Cod civil, recurentul a făcut o ofertă - oferta se asigurare, care a fost acceptată de către intimat în condițiile art.681 Cod civil, fapt ce s-a materializat prin încheierea contractului odată cu semnarea lui, iar condițiile lui se răsfrâng asupra părților care urmează să și le asume. Totodată, în timp ce contractul conține și pct.6.1.

care este unul de trimitere, normele la care se face trimitere – COMBI sunt parte componentă a acestui contract și reglementează raportul dintre părțile contractante. Astfel, Colegiul concluzionează despre faptul că în baza celor explicate supra și a nomelor menționate recurentul nu urmează să achite despăgubirea de asigurare. Ori pentru a o achita trebuie să fie îndeplinite trei condiții: să fi survenit cazul asigurat, să 4 existe vinovăția persoanei răspunzătoare de cauzarea prejudiciului și legătura cauzală între cazul asigurat produs şi prejudiciul cauzat. În speță avem producerea cazului asigurat și legătura dintre acesta și prejudiciu, dar vinovăția aparține asiguratului și se manifestă prin neglijență în exploatarea obiectelor și surselor de curent electric.

Astfel, nu sunt întrunite cumulativ condițiile achitării prejudiciului cauzat în urma producerii cazului asigurat și recurentul este liberat de achitarea lui. Din aceste considerente, Colegiul concluzionează despre netemeinicia cererii depuse de Miron Valeriu și necesitatea respingerii cererii acestuia. Din aceste considerente, Colegiul reține că, instanța de fond și apel, greșit au apreciat condițiile contractului de asigurare, plenitudinea și întinderea lui, motiv din care decizia 10.06.2014 a Curţii de Apel Cahul și hotărârea din 02 decembrie 2013 a judecătoriei Cahul sunt ilegale şi urmează a fi casate. În conformitate art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de S.A.R.

”Donaris Grup” SA – Roșca Vladislav împotriva deciziei din 10 iunie 2014 a Curţii de Apel Cahul. Se casează decizia din data de 10.06.2014 a Curţii de Apel Cahul și hotărârea din 02 decembrie 2013 a judecătoriei Cahul şi se emite o hotărâre nouă prin care: - cererea lui Miron Valeriu împotriva S.A.R. ”Donaris Grup” SA privind încasarea despăgubirii de asigurare se respinge. Decizia este irevocabilă. președinte, judecător Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală 5